5,030 matches
-
lui Hans Holbein, în care Hristos este prezentat ca înfrânt definitiv de moarte. Imaginea, care-i uluise atât pe Mîșkin, cât și pe Ippolit, constituie o emblemă a casei lui Rogojin, ce subliniază că materialitatea sumbră triumfă asupra spiritului. Motivul demonului va fi prezent și în volumul următor. De această dată, nu identificăm, doar un singur personaj construit după acest tipar, ci o întreagă serie. Mai mult decât atât, chiar titlul romanului, Demonii, include în sine acest motiv, iar citatul biblic
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
subliniază că materialitatea sumbră triumfă asupra spiritului. Motivul demonului va fi prezent și în volumul următor. De această dată, nu identificăm, doar un singur personaj construit după acest tipar, ci o întreagă serie. Mai mult decât atât, chiar titlul romanului, Demonii, include în sine acest motiv, iar citatul biblic folosit drept motto are ca temă vindecarea unui demonizat. Este evident că acest motiv aparține atât intenției auctoriale, cât și comentariului naratorial sau trăsăturilor personajelor. Cel care reprezintă, în roman, demonul prin
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
romanului, Demonii, include în sine acest motiv, iar citatul biblic folosit drept motto are ca temă vindecarea unui demonizat. Este evident că acest motiv aparține atât intenției auctoriale, cât și comentariului naratorial sau trăsăturilor personajelor. Cel care reprezintă, în roman, demonul prin excelență, Stavroghin, este denumit frecvent „prințul Harry”, trimitere directă către personajul shakespearian. Este evidentă, așadar educația occidentală a acestui tânăr, sunt clare sursele din care acesta s-a inspirat și pe care le-a urmat în conduita sa, care
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
în care își mărturisește crimele. Lipsa căinței va face imposibilă salvarea lui Stavroghin care, deși poartă în numele său de familie simbolismul crucii (gr. stavros cruce), nu poate să-și asume suferința și, prin urmare, va fi departe de mântuire. Ceilalți demoni ai romanului au și ei un destin asemănător: se vor îndrepta spre propria distrugere. Singular este destinul lui Piotr Verhovenski căruia nu i se oferă nici măcar soluția morții. El dispare din oraș înainte ca cineva să-i înțeleagă rolul avut
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
i se oferă nici măcar soluția morții. El dispare din oraș înainte ca cineva să-i înțeleagă rolul avut în toată dezordinea creată. Personajul se diferențiază de celelalte și prin faptul că atributele sale sunt, mai degrabă, ale diavolului decât ale demonului. Etimologic, cuvântul grecesc daimon „desemnează, la singular, o făptură divină, în particular un zeu protector; la plural, făpturi inferioare, spirite răufăcătoare”. în literatura creștină, demonul prin excelență este Lucifer, cel care are trăsături negative, dar păstrează, măcar amintirea momentului când
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
de celelalte și prin faptul că atributele sale sunt, mai degrabă, ale diavolului decât ale demonului. Etimologic, cuvântul grecesc daimon „desemnează, la singular, o făptură divină, în particular un zeu protector; la plural, făpturi inferioare, spirite răufăcătoare”. în literatura creștină, demonul prin excelență este Lucifer, cel care are trăsături negative, dar păstrează, măcar amintirea momentului când stătea în apropierea lui Dumnezeu. Diavolul (gr. diabolos, „calomniatorul”, traduce ebraicul satan) este, în textul neotestamentar, personificarea răului, căpetenia diavolilor. Kirillov, deși se încadrează și
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
Lucifer, cel care are trăsături negative, dar păstrează, măcar amintirea momentului când stătea în apropierea lui Dumnezeu. Diavolul (gr. diabolos, „calomniatorul”, traduce ebraicul satan) este, în textul neotestamentar, personificarea răului, căpetenia diavolilor. Kirillov, deși se încadrează și el în categoria demonilor, este foarte aproape de a fi un om religios. Despre el nu se poate spune că este „căldicel”, deoarece pune patos în încercarea de a demonstra că, în lipsa lui Dumnezeu, singura idee măreață a omului este accea a sinuciderii, interpretată aici
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
Efectul acesta autodistructiv este generat de lipsa credinței în înviere. în acest caz, demonismul personajului nu este dat de dubiu sau indiferență, ci de convingerea fermă că învierea nu este posibilă și, că prin urmare, viața este lipsită de sens. „Demonii” sunt cei cărora Dumnezeu le este indiferent, demonii sunt cei care-l neagă pe Dumnezeu și i se substituie. în această categorie intră și cei care înlocuiesc credința în divinitate prin credința într un popor care-l deține pe Dumnezeu
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
în înviere. în acest caz, demonismul personajului nu este dat de dubiu sau indiferență, ci de convingerea fermă că învierea nu este posibilă și, că prin urmare, viața este lipsită de sens. „Demonii” sunt cei cărora Dumnezeu le este indiferent, demonii sunt cei care-l neagă pe Dumnezeu și i se substituie. în această categorie intră și cei care înlocuiesc credința în divinitate prin credința într un popor care-l deține pe Dumnezeu. în această situație pare a se găsi Șatov
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
și de Petru cel Mare, și care va aduce cu sine „renașterea slavilor” pentru deplina lor „libertate individuală și reînvierea spiritului propriu” . în 1869, Dostoievski elabora planul unei opere ample: Hagiografia unui mare păcătos, plan nefinalizat care a generat totuși Demonii, Adolescentul și Frații Karamazov. în afara marii teme a demonismului, romanul Adolescentul reia probleme comune altor opere dostoievskiene: relația copiipărinți, rolul banului în evoluția individului, descompunerea, criza societății generată de pierderea idealurilor, de dispariția credinței într-un reper etern valabil. Andrei
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
Adolescentul reia probleme comune altor opere dostoievskiene: relația copiipărinți, rolul banului în evoluția individului, descompunerea, criza societății generată de pierderea idealurilor, de dispariția credinței într-un reper etern valabil. Andrei Petrovici Versilov, personaj central al romanului, se înscrie în seria „demonilor”, preluând chiar unele elemente din biografia lui Stavroghin (interesul pentru fetele tinere, legătura cu femei considerate „nebune”, sunt pălmuiți public de indivizi pe care nu-i provoacă la duel, zvonurile despre infamiile produse îi înconjoară permanent). Caracterizându-l, prințul Sokolski
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
am mai spus, este tendința de a ne asocia cu oameni care ni se aseamănă. Tot astfel, hotărâm numărul de persoane cu care suntem conectați (strângem câțiva inși pentru o miuță, sau încercăm să raliem sute de inși pentru o demon strație pe bicicletă în favoarea transportului ecologic?); decidem densitatea rețelelor sociale (e mai bine ca angajații unei firme să participe la petreceri alături de familiile lor, ca să se cunoască mai bine, sau e de preferat un mediu mai formal?); în sfârșit, decidem
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
multor suedezi nevoia de a exprima dezacordul față de o evoluție politică; psihologic, era momentul potrivit, pentru că un partid cu valori discutabile tocmai intrase în parlament. În acest caz, nimeni nu și-a propus o schimbare de sistem, ci doar să demon streze un punct de vedere, o atitudine. O luare de poziție care să transmită un semnal - nevoia unui climat de toleranță în politică. Rolul social media în revoluțiile din lumea arabă Lucrurile s-au petrecut mult mai dramatic în cazul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
teatru se exagerează mimica facială. Fardul îi ajută pe actori să-și sublinieze expresivitatea figurii. Mulți regizori, când montează Faust de Goethe, cer grimerului un machiaj special pentru Mefistofeles: o sprânceană bine ridicată, arcadele bine marcate, sugerând șiretenia malefică a demonului. în teatrul clasic chinezesc, machiajul foarte gros e o adevărată mască mobilă purtată de actori direct pe piele și desemnează identitatea eroilor, conform unui cod tradițional. Pentru actorii antici masca exprimă identitatea personajelor. în mod paradoxal, în loc să ascundă, masca dezvăluie
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
legionar fanatic, într-atât de fanatic, încât se bucură stupid de moartea lui Iorga. Câteva articole publicate în gazete extremiste sunt, peste ani, privite cu uimire de un om trecut prin închisorile comuniste. Tinerețea este necontrolată: „Mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei.“ Ce e uimitor este că discreția și confesiunea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
e scris să fii, nu scapi de tine“, așadar: „scufundă-te în tine însuți, fă ceea ce corespunde profundei tale ființe.“ Autobiografia reflectă treptata limpezire de sine, descoperirea naturii proprii și supunerea față de ea. „Mă mâna, mărturisește I. Negoițescu, un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut.“ A te supune demonicului din tine înseamnă a te supune până la căpăt firii tale adevărate, fără să-ți fie rușine de ea, trăind frenetic în conformitate cu ea: „graba, precipitarea, spontaneitatea - iată trăsăturile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
m-a călcat în picioare, încât au sărit să mă scape, speriate, Elenuța cu o verișoară a maică mii, din Dej, care le invitase la restaurant. Nu cred că eram un copil rău și pervers, dar mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei. Într-o bună zi, după ce părinții mei s-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de noi! Seara i-am spus lui Romeo: — Nu e problema mea, sunt doar o biată româncă, dar am copii ca fata ta. N-o lăsa acolo, te rog! Ai grijă de ea! N-o lăsa să lupte singură cu demonii din casa aia! M-a privit. Nici măcar rudele nu îndrăzniseră să-l sfătuiască ceva. Toți au considerat că este matur, că știe ce face. Greșit. Avem nevoie mereu de prieteni și de sfaturi. Nu trebuie să fim singuri printre singuri
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fără grație și fără dreaptă judecată, ea miră, surprinde, dar nici nu place, nici nu interesează. Fața ei nu are nici o expresie; tot ceea ce spune pornește dintr-o imaginație dezordonată. Este uneori ca un profet pe care îl agită un demon și care nici nu prevede, nici nu poate hotărî liber ceea ce urmează să spună: o adunătură de instrumente zgomotoase din care nu rezultă nici o armonie. Ducesa este un spectacol încărcat cu mașinării și cu decoruri, unde se pot găsi câteva
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
spun: „Suntem de acord, era un om profund imoral; dar câtă dibăcie!“ Vai, nu! Trebuie pierdută și această speranță, atât de consolatoare pentru entuziaștii săi, atât de dorită pentru amintirea prințului, speranța de a face din Domnul de Talleyrand un demon. În afară de anumite negocieri de rând, în conținutul cărora avea abilitatea de a da întâietate interesului său personal, Domnului de Talleyrand nu trebuia să-i ceri nimic. Domnul de Talleyrand se ținea de câteva deprinderi și de câteva maxime pentru folosul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a murit neștiut, asistat numai de bătrâna lui soție, o nobilă germană foarte vul gară. Moartea lui a surprins pe toată lumea. Însă atenția publică, care a lipsit ultimelor sale zile, s-a reînsuflețit pentru înmormântarea lui. Existau temeri de o demon strație populară, o acțiune în forță a tinerimii pentru a-l duce cu forța la Panteon. Eu făceam parte, împreună cu Berryer, care era acolo o apariție ciudată, din delegația Camerei însăr cinată să urmeze convoiul funebru. Era mulțime mare și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Chris" (Wren) la șaptesprezece ani. Impresionat de cunoștințele tânărului, Sir Chris, care este "supraveghetor general și arhitect principal pentru reconstrucția întregului oraș", îl ia ca ajutor. Vizitează Stonehenge împreună. Dyer ține să vadă "înaltul loc de rugăciune", cu gândul la "Demon", desigur. Îl și numește "arhitectura diavolului". Viața și moartea se împletesc în roman, iar autorul izbutește să elibereze lectorul de frustrarea că nu poate imagina infinitul. Universul lui Ackroyd se reduce de fapt la cele șapte biserici, toate ridicate în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală în majoritatea făpturilor, ceea ce făcuse să apară ierarhia obiectivată a lumii îngeri, oameni, demoni fusese o posibilitate pe care ființele aleseseră liber să o actualizeze într-o măsură sau alta. Recurgînd la o etimologie care deriva cuvîntul suflet (psyché) din psychros (rece), Origen considera că fiecare ființă avea în sine posibilitatea de a arde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pretind în mod dogmatic că nu există un Dumnezeu, pretind că nu știu dacă există. Pot lua drept bună o relatare sau alta și descopăr că se spun fel de fel de lucruri, dar desigur că nu acceptați relatări despre demoni, diavoli, și câte altele despre care se vorbește cu aceeași intonație a vocii și cu aceeași convingere. Iar misticul, dacă viziunea sa este veridică este probabil convins de existența Diavolului dar eu nu știu dacă există"208. Pentru Copleston o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]