9,167 matches
-
somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
somatică acută și când spitalul se găsește la o distanță de o jumătate de oră: spitalizarea, ce este foarte de dorit din punctul nostru de vedere, se poate realiza într-un climat de calm relativ... FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Depresia si tentativele de sinucidere in adolescenta.doc PAGE 202
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
femeile de vârstă medie sunt asociate cu reducerea activității neuroendocrine, inflamatorii și cardiovasculare. SOMATIC COMPORTAMENTAL EMOȚIONAL COGNITIV de ex. de ex. de ex. de ex. creșterea tensiunii mâncatul în exces și consum anxietatea crescută, distragere musculare, creșterea excesiv de alcool, creșterea depresie și furie, crescută, presiunii sangvine și consumului de cafeină și neajutorare, lipsă de concentrare frecvenței cardiace, zahăr, fumatul, probleme speranță, stimă de sine diminuată, transpirației, distres de somn incluzând coșmaruri, scăzută, agitație, afectarea intestinal, dureri de probleme sexuale, apariția oboseală
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asupra stilului de viață ca urmare a diminuării calității vieții (Figura 2.3Ă. TULBURĂRI PROBLEME TULBURĂRI PROBLEME SOMATICE COMPORTAMNETALE EMOȚIONALE COGNITIVE ex. ex. ex. ex. durere de cap, alcoolsim, muncă în exces, anxietate cronică, probleme de memorie, hipertensiune, comportament obsesiv, depresie, fobii, gânduri obsesive, probleme gastro obezitate, tulburări de schimbări de personali probleme academice intestinale, boli de somn, probleme de relație, tate, boală mentală piele, astm bronșic, probleme sexuale diabet zaharat, disfuncții imune, probleme musculare Figura 2.3: Efecte pe termen
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
se centrează pe propria performanță, adesea așteptând eșecul, mai degrabă decât pe senzualitate și a face dragoste. Durerea, ruminațiile și grijile distrag atenția. Emoțiile negative intense tind să reducă activitatea sexuală și performanța, dar asocierea nu este întotdeauna prezentă. În depresie bucuria sexuală este adesea diminuată, dar ocazional este crescută; și comportamentul erotic preferat se poate modifica, adesea devenind mai pasiv, iar medicamentele pot afecta negativ răspunsul sexual. Una din cele mai frecvente probleme sexuale este dorința sexuală inhibată, care afectează
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
alții; Emoții restrictive. Excitație crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente suicidare, abuz de substanțe, sentimente de alienare și izolare, sentimente de neîncredere și trădare, mânie și iritabilitate, afectarea severă a funcționării zilnice și percepții și credințe stranii. Durata simptomelor trebuie să fie mai mare de o lună
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
1996Ă spune că amintirile disociate sau dependente de stare rămân active la nivel inconștient și precipită și mențin dinamic simptomatologia psihosomatică. Aceasta poate explica de ce anumite sindroame clinice sunt adesea rezultatul unei disocieri cronice; de exemplu tulburările de comportament alimentar, depresia, tulburările obsesiv-compulsive, fobiile, tulburările de panică și tulburarea de identitate disociativă. Rossi și Cheek (1988Ă concluzionează că aceasta duce la insight-ul provocativ conform căruia: „Întreaga istorie a psihologiei profunde și psihanalizei poate fi acum înțeleasă ca investigație clinică prelungită a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mod formal, pacientul poate fi rugat pur și simplu să descrie durerea (vezi evaluarea inițială de mai susă sau să deseneze durerea și culoarea ei. O parte din evaluare poate să includă de asemenea o evaluare a expresiei anxietății și depresiei, care adesea însoțesc atât durerea acută cât și cea cronică. Inventarul pentru Anxietate Beck (Beck și colab., 1988Ă și Inventarul Beck de Depresie (Beck, 1967Ă sunt accesorii utile în evaluarea clinică cu acest scop. Pacienții care au o durere acută
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
culoarea ei. O parte din evaluare poate să includă de asemenea o evaluare a expresiei anxietății și depresiei, care adesea însoțesc atât durerea acută cât și cea cronică. Inventarul pentru Anxietate Beck (Beck și colab., 1988Ă și Inventarul Beck de Depresie (Beck, 1967Ă sunt accesorii utile în evaluarea clinică cu acest scop. Pacienții care au o durere acută diferă adesea în expresia anxietății de cei care au o durere cronică și aceasta poate sugera o modalitate diferită de tratament (Vingoe, 1993Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
122Ă. Deoarece durerea acută scade treptat în intensitate, tehnicile de relaxare și alte proceduri de reducere a anxietății sunt de obicei suficiente. Cei care suferă de durere cronică, pe de altă parte, au în general un nivel mai crescut al depresiei și demoralizării (Axelrad, 1990Ă. Exemplele includ durerea din traumatismul medular, durerea de spate, cefaleea de tensiune, migrena, sindromul de colon iritabil, durerea facială atipică, durerea artritică și reumatică și durerea asociată cancerului (Hart și Alden, 1994, p.122Ă. Turk, Meichenbaum
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
științifice recente arată rolul stresului în debutul și/sau exacerbarea multor probleme dermatologice. Datorită importantului rol social și psihologic jucat de piele și de înfățișarea sa, bolile de piele la rândul lor pot produce o serie de reacții psihologice, inclusiv depresia, rușinea, izolarea socială și furia (Folks și Kinney, 1992Ă. Aceste studii indică faptul că sunt necesare tehnici de reducere a stresului, din care face parte și hipnoza. Sugestia hipnotică a fost mult timp considerată eficace pentru ameliorarea diverselor boli de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a stresului în pregătirea pentru intervenții chirurgicale, chimioterapie, radioterapie și transplant de măduvă osoasă. Într-un studiu recent Penyovska și colab. (2005Ă utilizează hipnoza ca terapie suplimentară în intervențiile pentru cancer. A fost acordată o atenție particulară următoarelor: gestionarea anxietății, depresiei, furiei, frustrării; gestionarea durerii, oboselii, insomniei; gestionarea efectelor secundare ale chimioterapiei și radioterapiei; vizualizării pentru a promova sănătatea. Autorii au concluzionat că hipnoterapia este o unealtă valoroasă pentru îmbunătățirea mecanismelor de coping la pacienții cu cancer și că: Cel mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
moment pentru a începe hipnoterapia pacienților canceroși este în momentul diagnosticului. În acest fel pacienții vor putea dezvolta abilități de coping mai bune mult mai repede în procesul bolii, ceea ce îi va ajuta în prevenirea unei posibile anxietăți severe, a depresiei și atacurilor de panică. Vor avea o mai bună complianță la tratament și în general un răspuns psihologic mai bun față de boală, ceea ce constituie un factor prognostic bun care influențează supraviețuirea. (p.7Ă. Intensificarea programelor de chimioterapie a dus la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Oricum, ei concluzionează de asemenea că există suficiente dovezi pentru a justifica studiile controlate realizate la scară mare. Tulburări de somn Tulburările de somn la copii fac adesea parte din dificultățile familiale, incluzând reducerea numărului și calității interacțiunilor sociale suportive, depresia părinților, conflictele maritale, deteriorarea relației părinte-copil, având de asemenea un impact asupra memoriei și performanței academice (Stores, 1996Ă. Cele mai comun tratate probleme de somn sunt dificultățile de adormire și trezitul în cursul nopții, urmate de coșmaruri, terori nocturne, somnabulism
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
utilizeze curele de slăbire sau pierderea în greutate pentru a dobândi sentimentul controlului și stabilității. Stresul familial, gestionarea tranzițiilor de viață cum sunt suferința și intimidarea la școală pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Problemele asociate pot include depresia, tulburările obsesiv-compulsive, abuzul de substanțe sau auto-lezarea. Deoarece tulburările de comportament alimentar sunt de obicei o problemă medicală și psihologică, tratamentul implică în mod tipic colaborarea dintre medic, nutriționist și psiholog (Siegel, Brisman și Weinshal, 1997Ă. Ca și în cazul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
colegii. În ceea ce privește factorii primari ai anxietății, singurele care se află într-o corelație pozitivă înalt semnificativă cu vârsta sunt culpabilitatea și tensiunea internă, ceilalți nefiind legați de această variabilă. Pentru explicarea corelației dintre culpabilitate și vârstă poate fi invocată accentuarea depresiei ca fenomen ce însoțește îmbătrânirea și se asociază propensiunii spre sentimentele de vinovăție. Totodată, amplificarea tensiunii interne se produce pe fondul solicitării profesionale îndelungate, care generează iritabilitate și nervozitate, epuizând resursele personale necesare adaptării. Se constată corelații negative semnificative între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
când ating un anumit grad de complexitate și de intensitate. Nu putem nega, însă, și posibilitatea ca stresul să stea la originea fenomenelor de conflict și frustrație ca, de exemplu, în acele împrejurări când, fiind într-o puternică stare de depresie, sau de anxietate, persoana este „înclinată” să intre mai ușor în conflict cu semenii, să interpreteze diferitele situații concrete ca fiind frustrante. Frustrația, de asemenea, poate accentua sau genera conflictul cu semenii, mai ales atunci când starea de frustrație este rezultatul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în ce condiții va utiliza ea o anumită „strategie” de angajare în soluții defensive?; altfel spus, în ce condiții va resimți tulburările afective ale „stresului” sau a-le „frustrării” ca „nelinște”, în loc de „frică” sau „supărare”, ca „rușine” sau „vinovăție”, în loc de „depresie”?. Ceea ce face sau simte persoana, stresată sau frustrată depinde, atât de condițiile pericolului evaluat de ea, cât și de variabilele individuale ale personalității, de experiența în astfel de situații (mai precis de reacțiile de acomodare pe care le-a învățat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în care se ia în mod nejustificat o atitudine vădit depreciativă față de propriul mod de a simți și a reacționa afectiv la provocările realității, constituie un semn de deformare psihică și dă naștere unui puternic „sentiment de inferioritate”, de reprobare, depresie și rușine. În aceste situații, individul este la un pas de angajarea într-un „cerc vicios”: sentimentul de reprobare și rușine, produs ca efect al atitudinii negative față de propriile sentimente, declanșează „autosancțiunea”/ „autopedepsirea”, simțită ca o nouă frustrare, care va
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se vorbește de personalități dizarmonice de tip afectiv-ciclotim. În cadrul acestui tip de psihopatie pot apărea, așadar, atât impresii de supraestimare a eului propriu, ceea ce poate duce la încercări de impunere abuzivă a opiniilor și a sentimentelor proprii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
individului la un stimul. Unele emoții sunt considerate, în general, pozitive (amuzament, altruism, venerație, calm, confort, mulțumire, încredere, dorință, satisfacție, euforie, extaz, bucurie, mulțumire, gratitudine, surpriză, fericire, speranță, bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate, dezamăgire, nemulțumire, dezgust, stânjeneală, invidie, teamă, singurătate, frustrare, durere, vinovăție, umilință, gelozie, remușcare, [auto]compătimire, egoism, ură, rușine, îngrijorare), altele mixte (acceptare, trac, dor, modestie, nostalgie). Dintre acestea, cinci sunt considerate emoții de bază, primare, în sensul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fecunditate. Încarnează apa fertilizatoare ce ajută semințele să crească și, prin urmare, favorizează recoltele. Numai că în societățile moderne, îndepărtate de natură, ploaia reprezintă mai ales melancolia și tristețea. Pentru că se opune strălucirii binevoitoare a soarelui, ea ilustrează eșecul și depresia. Este o evocare a lacrimilor. Prin violența sa - apă matricială (lichid amniotic) și apă fertilizatoare (ploaia) -, potopul semnifică distrugerea ce permite o a doua naștere. Prin potop, umanitatea este spălată de păcate. Imaginea cufundării, a inundării și a valului seismic
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
relațiile problematice și nearmonioase. Cicatricile precizează că aceste dificultăți sunt vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! Ă); - alunițele simbolizează o dorință de seducție și îi dau visului o dimensiune sugestivă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
împotriva persoanei sau împotriva celorlalți. Cel ce visează are sentimente negative (ostilitate, ură, violență), pe care le refulează probabil în realitate și cărora le dă curs doar în vis. Degradarea clădirilor este o alegorie a deziluziilor, a eșecurilor personale, a depresiei. Buldozerul, cutremurul de pământ sau explozia unei bombe, care distrug tot ce se află pe suprafața pământului, este o evocare violentă a necesității de a porni de la zero, de a distruge totul (adică de a repune totul în discuție) cu
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
emoțiilor care acompaniază boală; numeroase studii demonstrază că tratarea emoțională a pacienților previne, amâna instalarea bolii sau îi ajută să se vindece mai repede. Ajutarea oamenilor bolnavi să-și înțeleagă, stăpânească și diminueze emoțiile negative generate de afecțiuni (mânia, anxietatea, depresia,pesimismul și singurătateaă implică o formă medicală intrinseca de tratament. Până la urmă înțelegerea laturii emoționale este chiar o problemă de etică medicală. Atâta timp cât studiile demonstrează că anumite afecțiuni (de exemplu bolile cardiovasculareă prezintă riscuri de până la de cinci ori mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]