6,479 matches
-
întări, treptat, influența în Principate, începând chiar de la Petru I, care, prin Tratatul de la Constantinopol (5 noiembrie 1728), deja își asigură asemenea drepturi asupra creștinilor din Orient. Cu Ecaterina a II-a, "politica rusească în Orient s-au copt cu desăvârșire"117. În 1769, în războiul cu Turcia, Galițin ocupă Hotinul, iar în februarie 1770 boierii moldoveni și munteni se văd nevoiți să jure credință Ecaterinei. De altfel, țarina voia o Românie unită de la Nistru la Carpați, dar sub protectoratul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Eminescu nu exclude căutarea sprijinului la altă putere "mai puțin exclusivă decât Rusia" care, ajunsă stăpână în Basarabia, a reușit să scoată până și limba română din biserici, "deși pravoslavia ar trebui să știe că un asemenea lucru e cu desăvârșire anticanonic și necreștinesc" (4 august 1878)161. Poetul adâncește teologic fapta reprobatoare a Rusiei în Basarabia: "Și această respectare a limbii naționale în biserică e nu numai permisă, ci este de-a dreptul un postulat al Noului Testament. Națiile cari
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
că s-a lăsat insultată și atacată de evrei și comuniști, fără a reacționa (...) Nu este însă admisibil ca fiecare cetățean sau fiecare soldat să-și asume rolul de a soluționa problema evreiască, prin jafuri și masacre (...) Opresc dar, cu desăvârșire, orice acțiune pornită din inițiativă individuală și fac răspunzătoare autoritățile militare și cele civile de executarea întocmai a acestui ordin..."231 De observat că viitorul Mareșal are intuiția legăturii dintre violențele antiromânești din cursul evacuării din Săptămâna Roșie cu violențele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
prieteni, România nu avea nevoie să-și caute dușmani mai înverșunați în afara alianței Pactului de la Varșovia."318 Ba, cred că România, după 1989, și-a luat ca "prieteni" moștenitori ai Kominternului deveniți, între timp, campioni "anticomuniști", care vor duce la desăvârșire imaginea "legendei negre", atât în lume, cât și în Basarabia. Problema e că experimentul basarabean al Sovietelor se răsfrânge încă asupra întregii Românii, încât, fapt cu adevărat descurajator, eșecul revoluției române se conjugă cu o nouă pierdere a Basarabiei, dat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
279 Ibidem, p. 445. 280 Ibidem, p. 401. 281 Ibidem, p. 413. 282 Ibidem, p. 418. 283 Românii au invocat consecințele acceptării "tranzitului" la 1877-1878, cu cerința disperată a Marelui duce Nicolae, aspect pe care istoriografia sovietică îl ocolea cu desăvârșire. Ceaușescu, surprinzător, face aprecieri pozitive la regele Mihai I, reamintind că nu armata sovietică a eliberat Bucureștiul împotriva nemților, cum susținea aceeași istoriografie. 284 Ibidem, p. 438. 285 Ibidem, p. 462. 286 Apud ibidem, p. 465. 287 Ibidem, p. 485
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Tolstoi. Poate că modul cum gândea pe atunci Wittgenstein va putea fi mai bine înțeles de cel care citește o istorisire cum este Părintele Serghei. Aici este vorba despre un tânăr cu mari înzestrări care a năzuit să ajungă la desăvârșire în tot ceea ce făcea. După mulți ani de îndoieli și suferințe, și-a dat seama că nu realizări excepționale, ci o viață simplă, umilă îi poate aduce împăcarea cu sine, liniștea sufletească. Muncea într-o grădină, îi învăța carte pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aici ca să ne meargă bine».“87 Un alt fost student, Karl Briton, a caracterizat felul în care aborda Wittgenstein problemele filozofice drept proba cea mai înaltă a unui caracter incoruptibil: „Modul meu de a vedea filozofia s-a schimbat cu desăvârșire în perioada în care am participat la aceste lecții și în timpul următorilor doi ani, când le-am discutat pe acestea și Tractatus-ul, la Harvard, cu alți colegi care îl cunoscuseră pe Wittgenstein. Mai mult decât atât, dedicarea absolut onestă a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sună astfel: „Nu adevărul în a cărui posesie este sau crede că este cineva, ci străduința sinceră de a se apropia de adevăr face valoarea omului. Căci nu prin posesie, ci prin cercetarea adevărului se amplifică puterile sale, ceea ce constituie desăvârșirea lui crescândă. Posesia îl face fără grijă, leneș, mândru.“86 Nu este greu să înțelegem însuflețirea lui Wittgenstein. Căci cuvintele lui Lessing exprimă bine semnul sub care stă gândirea lui târzie. NOTE 1 Pentru amănunte, vezi studiul „O viață de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a cunoscut mai bine pe Russell, Wittgenstein a devenit conștient cât de mari sunt obstacolele care stau în calea acelei comuniuni pe care și-o dorea. Modul în care trăia Russell nu se potrivea în multe privințe cu aspirațiile spre desăvârșire ale unui admirator al lui Weininger. Comportarea lui Russell nu era inspirată de acea necruțătoare lipsă de îngăduință față de slăbiciunile proprii și ale celorlalți pe care o cultiva deja Wittgenstein. Îi devenea tot mai clar cât de greu este de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
existența omului în lume este sortită anonimatului, fiindcă el acționează la fel ca ceilalți și vorbește cum vorbesc ceilalți. În efortul de a evita depersonalizarea ar exista însă unele soluții, printre care și realizarea unei metafizici care să asigure o desăvîrșire a individului în raport cu condiția lui umană obișnuită. Această metafizică trebuie să caute temeiul ființării, temei pe care Heidegger îl numește ființă. Pentru a lămuri noțiunea de "ființare", el pornește de la termenul grecesc aletheia (= "adevăr") pe care îl traduce prin "stare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în vedere schimbările care se produc în timp, apare deseori cuvîntul evoluție pentru a denumi succesiunea acestor schimbări, cuvînt care, în accepțiunea lui curentă înseamnă "dezvoltare, trecere la o fază superioară", presupunîndu-se deci, prin aceasta, că transformarea limbii este o desăvîrșire a calităților ei, o orientare a schimbărilor spre stările optime din perspectiva funcțiilor ei. În limba populară însă, evoluția nu este decît o transformare succesivă a limbii, fără nici un fel de perspectivă apreciativă, nici din punctul de vedere al celui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și conferirea unui conținut pronumelui eu, vorbitorul realizează mult mai mult: el este în măsură să uzeze nu numai de funcția comunicativă a limbii, ci și de celelalte funcții, în primul rînd de funcțiile metalingvistică și expresivă, ambele orientate spre desăvîrșirea comunicării și avînd ca rezultat creația în perfecționarea și folosirea limbii. Ca atare, creația pare să fie cea mai de seamă caracteristică ce decurge din relația vorbitorului cu limba sa, în vreme ce instrumentarea limbii în mijloc de comunicare este mai degrabă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în școală etc., își pun amprenta asupra evoluției și stării limbii literare. Cultivarea limbii Cultivarea este acțiunea umană orientată spre asigurarea unei evoluții și unui aspect determinat pentru o realitate și, în acest context, cultivarea limbii reprezintă activitatea care urmărește desăvîrșirea mijloacelor de expresie, perfecționarea tuturor aspectelor limbii din perspectiva unor idealuri culturale generale. O asemenea activitate se desfășoară, desigur, la nivelul limbii literare și reprezintă efortul de a face cultură, de a evolua în domeniul culturii. Acest efort este motivat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
încît limbajul filozofic, de exemplu, manifestă o accentuată deschidere spre internațional, care îi asigură unele condiții de dezvoltare cu o oarecare independență față de ceea ce poate oferi o limbă dată. Dar, ceea ce face ca aceste posibilități și condiții să ducă la desăvîrșirea mijloacelor de exprimare a filozofiei este efortul creator al spiritelor filozofice, care îmbină ce este oferit de limba națională cu ceea ce se poate prelua din alte limbi aflate în situația de a putea influența, de a oferi modele pentru a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvîntul, în Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Polirom, Iași, 1999, p. 23-32. 282 G. Ivănescu, Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947, Introducere, p. 15-26. 283 În mod eronat, Titu Maiorescu susținea că fizica este o știință cu desăvîrșire descriptivă (teoretică și inactivă) și cerea filologului (= lingvistului) o asemenea atitudine pur descriptivă în raport cu limba (vezi Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, 1967, vol. I, p. 108-109). 284 Situații de acest tip s-au manifestat în mai multe rînduri în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unor legături politice strânse; să promoveze dezvoltarea comerțului, precum și relații economice armonioase între părți, sprijinind astfel dezvoltarea economică în România; să asigure o bază pentru cooperarea economică, socială, financiară și culturală; să sprijine eforturile României de dezvoltare a economiei, de desăvârșire a tranziției la o economie de piață și de consolidare a democrației; să stabilească instituții adecvate pentru a face asocierea efectivă; 1 a fost ratificat prin Legea nr. 20 din 6 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în care omul își continuă mai fără durere viața de pe acest pământ. De aici nădejdea lui în plină deznădejde, care îl diferențiază de Schopenhauer, oricât de multe apropieri s-ar putea face. De aici modul foarte concret și deci cu desăvârșire poetic în care este exprimat visul morții" (Eminescu se credea Eminescu). Față de Cezar Ivănescu-poet-al-morții, împanicat și răzvrătit, la însingurata Ileana Mălăncioiu reacțiile pe aceeași temă au, firesc, tente feminine; plânsul repetat, o anumită resemnare; o vădită spiritualizare se revarsă în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fierbinte din clipa sfântă-n care te văzum m-aș fi retras, prea poate-ntre cuvinte (...) Vai, surdă-i fraza și cuvântu-i mut și-mi pare că aceasta-i poezia: O pasăre captivă ce-a crescut. Drama neajungerii la desăvârșire, caracteristică oricărui creator autentic, asediază; îndoiala de sine, surâsul melancolic, privirea spre înlăuntru devin refrene. La nivelul existențial apar dubii, incertitudini, neliniști inerente. Vârsta de trecere e vârsta crucificării lui Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s numai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de față. Cred, cu tărie, că educația este unul dintre puținele domenii ale activității umane în care improvizațiile și surogatele nu au ce căuta. Fiind vorba de formarea oamenilor, de pregătirea lor pentru viață și profesie, rebuturile trebuie excluse cu desăvârșire. Ca orice autor de carte, nutresc speranța că Lumina educației va găsi calea spre inimile dascălilor tineri și mai puțini tineri, ale părinților, că aceștia vor descoperi în paginile ei răspunsuri la multe dintre propriile întrebări și frământări, că vor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și autoeducație, între instruire și autoinstruire (autodidaxie). Educația (formală sau informală) este constituită din suma influențelor exercitate asupra individului de către școală, familie, societate, proces în care omul (copil, tânăr sau adult) este obiect al educației. În cazul autoeducației, care vizează desăvârșirea propriei personalități, în concordanță cu mobilurile interne specifice, individul este concomitent subiect și obiect al educației, devine propriul său educator. Se știe că educația școlară nu poate oferi omului toate cunoștințele și abilitățile necesare pentru întreaga viață. Ca să se poată
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tot ce e frumos, este ideea de frumos către care aspiră Erosul, în accepțiunea lui Platon. Ce frumoasă poate fi o idee ! Ce frumoasă poate fi ideea de frumos, bunăoară. Pornirea lui Eros întru idee simbolizează necontenita noastră strădanie întru desăvîrșire. Frumosul nu e supus nașterii și pieirii, nu crește și nu scade, iar cunoașterea sa salvatoare probabil că necesită mai multe vieți. A-l cunoaște înseamnă a ne reaminti. Și totuși, Hristos ne învață că putem realiza totul într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu celălalt nu pune sinele în discuție, dimpotrivă. Transcendența se ivește de multe ori prin celălalt, din afară sau din interiorul ființei. Sinele rămîne în sine, alături de celălalt, transcendența nu provoacă traumatisme, ea poartă cu sine o unitate superioară și desăvîrșire. Idealul rămîne unitatea în desă vîrșire. Cum ne îndemna Iisus Hristos: "Fiți desăvîrșiți, precum Tatăl vostru ceresc desăvîrșit este!". Vă dați seama ce reper, dar și ce potențialități are ființa umană ? Filosofii (Descartes, Husserl, Heidegger) caută "locul original" al transcendenței
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
avem de-a face cu politici economice de inspirație doctrinară pură, ci cu diverse policy mix, alcătuite cel mai adesea din vechi idei reciclate, în spatele cărora niște băieți deștepți își urmează foarte bine interesele. Bineînțeles că la noi lipsesc cu desăvîrșire și astfel de mixuri coerente, totul desfășurîndu-se la plesneală, într-o dezordine redutabilă și o desăvîrșită lipsă de eficiență. Lipsind marile idei de pe scena dezbaterii publice, unii devin nostalgici după timpurile comuniste, altora le sună bine și cred că i-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și Uniunea Europeană, dar nu vrem să fim carnea lor de tun. Actualele conflicte nu mai sunt preponderent militare, ca cele clasice, ci economice și informaționale, psihologice și cibernetice. Economia românească este mai mult o iluzie. E sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire aproape. Lucrurile se petrec precum în teatrul absurdului al lui Eugen Ionescu. Parafrazînd unul dintre titlurile sale celebre putem spune "l'Economie se meurt". O demonstrează și ultimele nereușite privatizări (OLTCHIM, Poștă, CFR Marfă), este o economie ectoplasmică, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
drept le acceptă cu dragoste. Ispășind pentru semenii lui, el îi salvează în lumea de aici și îi ajută pentru lumea viitoare. Prin suferința drepților, a aleșilor, creația în general se purifică și, etapă cu etapă, lumea se apropie de desăvârșire. Închizând complet ochii la această lume și fixându-ți atenția spre scopul suprem și veșnic, reușești să te detașezi de durere și să ajungi la rugăciunea perfectă. Dacă există suferință pe pământ, singurul loc unde poți scăpa de ea este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]