11,536 matches
-
respondenți sunt de părere că piața tehnologiei informației și comunicațiilor este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus și ceva mai puțin de un sfert dintre cei chestionați consideră că piața TIC este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele românești recurg rareori la
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
extrem de ineficient. 2. Considerați că infrastructura<footnote Se ține cont de infrastructura de energie și telefonie și, în special, de infrastructura de transport (calitatea infrastructurii rutiere, feroviare, navale/maritime și de transport aerian). footnote> din România este la nivelul țărilor dezvoltate ale Uniunii Europene? a) da, este la un nivel foarte ridicat; b) este la un nivel mediu de dezvoltare; c) este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea. 3. Cum apreciați mediul macroeconomic<footnote Trebuie avute în vedere
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
calitatea infrastructurii rutiere, feroviare, navale/maritime și de transport aerian). footnote> din România este la nivelul țărilor dezvoltate ale Uniunii Europene? a) da, este la un nivel foarte ridicat; b) este la un nivel mediu de dezvoltare; c) este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea. 3. Cum apreciați mediul macroeconomic<footnote Trebuie avute în vedere inflația, ecartul ratei dobânzii, echilibrul bugetului guvernamental, datoria guvernamentală etc. footnote> din țara noastră? a) este stabil, favorizând apariția și dezvoltarea firmelor; b
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
d) concurența este slabă. 16. Considerați că piața tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC)<footnote În analiza pieței tehnologiei informației și comunicațiilor se va ține cont, în special, de folosirea computerelor și serviciilor de internet în activitatea firmelor. footnote> este suficient dezvoltată pentru a contribui la creșterea competitivității firmelor? a) este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; b) este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a TIC în economie este redus; c) este insuficient dezvoltată, comparativ cu majoritatea statelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
comunicațiilor (TIC)<footnote În analiza pieței tehnologiei informației și comunicațiilor se va ține cont, în special, de folosirea computerelor și serviciilor de internet în activitatea firmelor. footnote> este suficient dezvoltată pentru a contribui la creșterea competitivității firmelor? a) este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; b) este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a TIC în economie este redus; c) este insuficient dezvoltată, comparativ cu majoritatea statelor Uniunii Europene. 17. Considerați că firmele românești recurg la procese complexe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
va ține cont, în special, de folosirea computerelor și serviciilor de internet în activitatea firmelor. footnote> este suficient dezvoltată pentru a contribui la creșterea competitivității firmelor? a) este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; b) este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a TIC în economie este redus; c) este insuficient dezvoltată, comparativ cu majoritatea statelor Uniunii Europene. 17. Considerați că firmele românești recurg la procese complexe și moderne de afaceri?<footnote Procesele complexe și moderne de afaceri
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
firmelor. footnote> este suficient dezvoltată pentru a contribui la creșterea competitivității firmelor? a) este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; b) este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a TIC în economie este redus; c) este insuficient dezvoltată, comparativ cu majoritatea statelor Uniunii Europene. 17. Considerați că firmele românești recurg la procese complexe și moderne de afaceri?<footnote Procesele complexe și moderne de afaceri presupun utilizarea unui management profesionist, intenția de a delega autoritatea, aplicarea marketingului și a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în care fiecare societate distribuie beneficiile și suportă costurile politicilor și strategiilor de dezvoltare și influențează deciziile referitoare la investiții și organizarea producției. Pe lângă instituții, infrastructura de transport reprezintă un element de bază al competitivității. O infrastructură de transport bine dezvoltată reduce efectul de distanță între regiuni, având ca rezultat conexiunea dintre piețele naționale și conectarea cu piețele din alte țări și regiuni. Stabilitatea mediului macroeconomic este, de asemenea, importantă pentru mediul de afaceri și, prin urmare, este esențială și pentru
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
realizării cercetării privind impactul factorilor determinanți ai competitivității economice asupra întreprinderilor din Regiunea Vest: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea; cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor; marea parte a subiecților intervievați consideră că serviciile de sănătate din România
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; majoritatea subiecților consideră concurența foarte puternică, în domeniul lor de activitate, în special, din partea firmelor românești; aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că piața tehnologiei informației și comunicațiilor este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
țările care dispun de o cultură corespunzătoare a întreprinzătorilor, de legi și reglementări care să permită efectuarea de investiții în condiții de eficiență, de stabilitate macroeconomică, de o puternică infrastructură științifică și tehnică etc. și, desigur, de un sistem educațional dezvoltat. Bibliografie Aiginger, K., 1998, „A framework for evaluating of dynamic competitiveness of countries”, Structural change and Economic Dinamics, vol. 9 Akamatsu, K., 1962, „A Historical Pattern of Economic Growth in Developing Countries”, Developing Economics Alle, W.R., 1968, The Position
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
țintă a oricărei activități economice.”<footnote John Maynard Keynes, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor, Editura Științifică, București, 1970, p. 132. footnote> Consumatorul are posibilități largi de alegere, mai ales în cadrul economiilor de piață dezvoltate, firma confruntându-se cu o adevărată „piață a cumpărătorului”, întregul circuit economic fiind subordonat exigențelor și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
care au trecut, au educație superioară și cumpără, în general, peste necesar; h) conștienții sociali (9%) duc o viață simplă, deși au venituri mari și educație bună, pun accentul pe cumpătate, pe simplitate, pe funcțional, fiind persoane cu un foarte dezvoltat simț al răspunderii civile; i) integrații (2%) sunt consumatori toleranți, înclinați spre autoperfecționare și împletesc cel mai bine elementele ce țin de propria persoană cu cele externe, doresc, prin actele de cumpărare, să se exprime cât mai variat, au venituri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op. cit., 1990. footnote>. De asemenea, potrivit Dicționarul explicativ al limbii române, familia reprezintă forma socială de bază, întemeiată prin căsătorie și care constă din soț, soție și din descendenții acestora. În mod tradițional, în societățile dezvoltate, există trei tipuri dominante de familii<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 166. footnote>: cuplurile căsătorite, familia nucleară și familia extinsă. Cuplul căsătorit este reprezentat în general de tinerii căsătoriți care încă nu au copii și de cuplurile mai în vârstă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
țintă a oricărei activități economice.”<footnote John Maynard Keynes, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor, Editura Științifică, București, 1970, p. 132. footnote> Consumatorul are posibilități largi de alegere, mai ales în cadrul economiilor de piață dezvoltate, firma confruntându-se cu o adevărată „piață a cumpărătorului”, întregul circuit economic fiind subordonat exigențelor și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
care au trecut, au educație superioară și cumpără, în general, peste necesar; h) conștienții sociali (9%) duc o viață simplă, deși au venituri mari și educație bună, pun accentul pe cumpătate, pe simplitate, pe funcțional, fiind persoane cu un foarte dezvoltat simț al răspunderii civile; i) integrații (2%) sunt consumatori toleranți, înclinați spre autoperfecționare și împletesc cel mai bine elementele ce țin de propria persoană cu cele externe, doresc, prin actele de cumpărare, să se exprime cât mai variat, au venituri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op. cit., 1990. footnote>. De asemenea, potrivit Dicționarul explicativ al limbii române, familia reprezintă forma socială de bază, întemeiată prin căsătorie și care constă din soț, soție și din descendenții acestora. În mod tradițional, în societățile dezvoltate, există trei tipuri dominante de familii<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 166. footnote>: cuplurile căsătorite, familia nucleară și familia extinsă. Cuplul căsătorit este reprezentat în general de tinerii căsătoriți care încă nu au copii și de cuplurile mai în vârstă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de activitate, și care are la bază un nou concept managerial - cel al proiectelor. Accentuarea procesului de globalizare în economia mondială contemporană se răsfrânge în toate domeniile (social, economic, politic, ecologic, strategic), fapt ce impune un interes deosebit din partea țărilor dezvoltate și a organismelor financiar-monetare internaționale în gestionarea acestui proces complex și controversat de globalizare. Țările dezvoltate sunt interesate în reducerea decalajelor dintre ele și țările mai puțin dezvoltate, printre care și România. Acest proces este complex și necesită costuri uriașe
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de globalizare în economia mondială contemporană se răsfrânge în toate domeniile (social, economic, politic, ecologic, strategic), fapt ce impune un interes deosebit din partea țărilor dezvoltate și a organismelor financiar-monetare internaționale în gestionarea acestui proces complex și controversat de globalizare. Țările dezvoltate sunt interesate în reducerea decalajelor dintre ele și țările mai puțin dezvoltate, printre care și România. Acest proces este complex și necesită costuri uriașe din partea țărilor implicate în procesul de tranziție de la economia etatistă (centralizată), la economia de piață (care
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
economic, politic, ecologic, strategic), fapt ce impune un interes deosebit din partea țărilor dezvoltate și a organismelor financiar-monetare internaționale în gestionarea acestui proces complex și controversat de globalizare. Țările dezvoltate sunt interesate în reducerea decalajelor dintre ele și țările mai puțin dezvoltate, printre care și România. Acest proces este complex și necesită costuri uriașe din partea țărilor implicate în procesul de tranziție de la economia etatistă (centralizată), la economia de piață (care pune în centru proprietatea privată și libera inițiativă). Ca urmare a interesului
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Social European<footnote Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 14/vol. 1, din 31.07.2006, Regulamentul nr. 1081/ 2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul Social European. footnote>. Fondul de coeziune (FC) este destinat statelor mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare economică dintre acestea. În mod concret, fondul se adresează acelor state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% față de media europeană. Acest fond se află sub incidența
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
protecției mediului; 2) Continuarea activității, cu respectarea relațiilor contractuale pentru o anumită perioadă de timp după finalizarea proiectului; 3) Promovarea unor produse cu parametri calitativi superiori produselor existente; 4) Realizarea de produse tradiționale; 5) Amplasarea obiectivului într-o zonă slab dezvoltată; 6) Promovarea de noi tehnologii, în special tehnologii ecologice de exploatare, metode manageriale etc.; 7) Înființarea de noi locuri de muncă sau modernizarea celor existente; 8) Asistență tehnică. Pentru fiecare criteriu se acordă un anumit punctaj, în funcție de impactul acestuia în
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
fezabilitate, proiectul tehnic, planul de afaceri, acordul de mediu etc. 4.1. Studiul de prefezabilitate Cu ajutorul studiului de prefezabilitate se asigură selecția preliminară și definirea proiectului. Elaborarea unui studiu de fezabilitate necesită cheltuieli mari; ca urmare, ideea de proiect trebuie dezvoltată într-un studiu mai detaliat, dar fără a angaja fonduri importante. Un astfel de studiu este cel de prefezabilitate, ale cărui principale obiective constau în a determina capacitatea pieței, care constă în fundamentarea cererii de produse din punctul de vedere
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ai secolului trecut, iar destinația vizată, explicit sau implicit, o constituie economia cu piață concurențială și democrația, capitalismul democratic asociat cu bunăstarea, competiția și libertatea<footnote Expresia „economie de piață” se folosește, de obicei, pentru a desemna economia statelor industrializate, dezvoltate, care oferă cea mai înaltă eficiență în alocarea și utilizarea resurselor și cel mai înalt standard de viață; termenul ni se pare însă neacoperitor, chiar ambiguu, dacă avem în vedere diversitatea acestor economii, ale căror valențe benefice nu provin numai
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nu sunt structurate strict după niciun criteriu, pentru că între diverse grupări există multiple întrepătrunderi; de asemenea, există translatări notabile atât în cadrul fiecărui grup, cât și între grupuri<footnote De exemplu, statisticile ONU și Banca Mondială structurează lumea actuală în țări dezvoltate sau industrializate, țări mediu dezvoltate sau nou-industrializate și țări mai puțin dezvoltate; criteriul de diferențiere este produsul intern brut pe locuitor; cele mai semnificative translații pe care le semnalează sunt de la țările mai puțin dezvoltate spre cele mediu dezvoltate, în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]