4,704 matches
-
aceasta (vezi și supra, întrebările manipulative): Te-ar ajuta încă 5 minute ca să finalizezi lucrarea?; * respectarea interlocutorului și a unei "moralități a întrebării" (implicit, și a răspunsului)10; * crearea și menținerea unei atmosfere plăcute, detensionate, de comunicare; * respectarea legilor/maximelor discursive (vezi supra), astfel încât întrebările să fie clar formulate, să fie pertinente, să corespundă și interesului interlocutorului; * actualizarea principiilor politeții (pozitive 11 sau negative): Ai putea să nu te mai miști atât de mult pe scaun?; De ce să nu jucăm/nu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și încercare de persuadare a interlocutorului, explicarea unor informații/opinii, argumentarea altora, definirea unor concepte/cadre de comunicare, exteriorizarea atitudinii față de interlocutor și față de contextul comunicativ, în general, oferire de feedback etc. Toate aceste ipostaze locutoriale implică valorificarea unor tehnici discursive: * informative: Astăzi ne vom întâlni cu...; * persuasive: Este o carte foarte interesantă, pe care am citit-o și eu cu foarte mare plăcere. Ți-o recomand cu mare căldură. Mi-ar plăcea să discutăm pe marginea ei după ce o citești
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în forma sa consacrată, vezi Brown & Levinson, 1987; de asemenea, pentru repere privind diferite studii interacționale, sociopragmatice, discursive etc. care au completat, în literatura de specialitate, această teorie, vezi Brunet, Cowie, Donnan, Douglas-Cowie, 2011, p. 2. 27 În alte lucrări, pentru realități similare (cel puțin din anumite puncte de vedere) se folosesc sintagmele "comunicare pedagogică" (Cucoș, 1991, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decât să interpretăm niște roluri" (Maingueneau, 2007, p. 82). 39 În dinamica procesului comunicării, "profesorul își asumă un dublu rol; de interlocutor "egal", care "coboară" la nivelul de înțelegere al elevului, dar și de observator, conducător și reglator al orizontului discursiv în cazul apariției unor disfuncțiuni în "negocierea" sensurilor" (Cucoș, 1991, p. 23). 40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apariției unor disfuncțiuni în "negocierea" sensurilor" (Cucoș, 1991, p. 23). 40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi teoria
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi teoria discursului prin raportare la schema cubului rubik, în Cmeciu, 2010, pp. 20-23, schemă în care culorile cubului sunt simboluri ale caracteristicilor componentelor discursului și ale relațiilor dintre acestea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dintre titlurile din Tabelul nr. 14, vezi Tatai, 2009; Spolin, 2008; Verhofstadt-Denève, 2000, capitolul 9 etc. ----------------------------------------------------------------------- COMUNICARE, DISCURS, TEATRU 2 1 COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Tehnici discursive valorificabile în comunicare Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Bibliografie selectivă Selecție de volume de texte dramatice/dramatizate pentru copii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o variantă (primitivă) a limbajului polițienesc, foarte apropiat de ceea ce este cunoscut ca "limbă de lemn"54. Aproape neinfluențat de schimbările politice și de modelele lingvistice, discursul reprezentanților administrației penitenciarelor oferă paradigma poziției oficiale și autoritare, caracterizată de stîngăcia organizării discursive, producătoare de ambiguități sau de tautologii neintenționate. Nu este vorba de rigiditatea firească oricărui stil tehnic, specializat, ci de aceea impusă mai ales de clișee împrumutate din alte domenii nu pentru a denumi obiecte, acțiuni și relații specifice, ci, de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poate tocmai datorită acestui rol central, sensul acestei noțiuni nu este explicitat pe deplin într-o manieră teoretică sistematică în nici una dintre lucrările sale. Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, Eliade nu definește acest concept în termeni filosofico discursivi . El definește uneori sacrul drept o categorie fundamentală, consubstanțială naturii umane, iar alteori îi asociază alte sensuri, în funcție de specificul temei cercetate la un moment dat. Datorită acestui lucru există o anumită tensiune între diversele contexte de definire și o dificultate
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
în corelație cu textele literare parcurse», «ele având un caracter preponderent aplicativ»); și recomandând, de asemenea, stabilirea unor corelații între diverse discipline, unele foarte noi, care au ca suport folosirea limbajului: retorică, teorie literară și stilistică, pragmatică (ex. secțiunea Practici discursive). Așadar, după cum observa Alina Pamfil, tendința de ștergere/stransgresare a frontierelor se manifestă pregnant în orizontul disciplinei Limba și literatura română, tendință vizibilă, sub mai multe aspecte: atât la «nivelul suprafețelor», al paginilor ce compun manualele alternative - în care coexistă
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
treptele de cunoaștere, aspecte care fac accesibilă interpretarea nu doar a acestui poem și mergând până la noțiunile de logică (propoziții logice și erori logice, silogisme, paralogisme, truisme, paradoxuri etc.) necesare a fi înțelese și aplicate/evitate conștient pentru însușirea demersului discursiv și argumentativ, dar și pentru analiza comicului de limbaj în comedii, a unor texte non literare sau a unor savuroase discursuri din Istoria ieroglifică. Ca să nu mai vorbim de caracterul unor texte postmoderniste incluse în manualele școlare (precum Cartea de
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
țării, potrivit cerințelor statului de drept, fără deosebire de origine etnică, limbă sau religie reprezenta, de altfel, poziția față de minorități, preluată de georgiști de la vechiul Partid Național Liberal, poziție formalistă, din perspectiva analizei discursului politic, necesară ca "formă a modernității discursive". 675 Desăvârșirea unității naționale era considerată o prioritate absolută a românilor și în condițiile în care unele din statele vecine României, Polonia și U.R.S.S., au semnat pactul de neagresiune polono-rus, în august 1932. Interpelând guvernul în legătură cu implicațiile acestui pact
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se întrerup și se continuă reciproc („polilogul”). Există și falsul dialog din tragedia clasică sau din drama romantică, în care vorbește, de fapt, un singur locutor, ascultat de un confident care îl aprobă și-l relansează din punct de vedere discursiv. în teatrul absurd (Ionescu, Adamov) există „dialoguri paralele”, sugerându-se astfel că nu poate avea loc comunicarea. Există și noțiunea de dialog interior (diferențiat de monolog), eul personajului disociindu-se în două sau mai multe entități separate pentru a da
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
românești este mai mult decât evidentă, întrucât gesticulațiile inadecvate se întâlnesc la tot pasul în practicile educative. De aici, și sugestiile de reformare a practicilor manageriale, de inovare a unor strategii și de adecvare la realitățile educaționale românești. Respectând logica discursivă, lucrarea prezentă facilitează înțelegerea multor aspecte ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un câmp problematic aflat în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care însuflețește reprezentația și reînvie intriga. De la simbol la distopie, parcurgi toată gama de emoții. Ai scris vreodată poezie? JB. Da, am scris ceva poezie, cam de la șaisprezece la douăzeci și cinci de ani. Dar era slabă. Era o poezie prozaică și discursivă. Cred că scriu mai bine proză lirică decât poezie prozaică. LV. O ultimă întrebare: cât anume știi despre realitatea comunistă pe care ai descris-o în The Porcupine? Ce înseamnă pentru tine căderea comunismului? JB. M-am născut în 1946
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pune pecetea asupra învățăturii lui referitoare la aptitudinile de cunoaștere. Generalizarea izvorâtă și fondată pe experiența senzorială, o consideră fragilă și nesigură; aceasta reprezintă treapta cea mai de jos a cunoașterii. Pe cea de a doua treaptă se află raționalismul discursiv, cum ar fi cunoașterea geometrică sau psihologia generală. Pe treapta superioară și mai sigură a cunoașterii se află știința intuitivă (scientia intuitiva). Dintre aceste trei niveluri, doar primul este caracteristic pentru mecanismul de funcționare a raportului monist spirit-corp. Celelalte două
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
metodologic Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic. Ceea ce merită reținut, ca și caracteristici ale demersului analitic, din această primă parte care amorsează cercetarea, este punctul de plecare teoretic, deosebita claritate cu care este circumscris limbajul politic, în ocurențele sale discursive, raportate la funcțiile și efectele acestora, pe de o parte, și la competențele discursive ale locutorilor, pe de altă parte. Pentru punctul de plecare metodologic general, reținem sublinierea calității de sistem a obiectului cercetat și dispunerea palierelor analizei în analogie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale demersului analitic, din această primă parte care amorsează cercetarea, este punctul de plecare teoretic, deosebita claritate cu care este circumscris limbajul politic, în ocurențele sale discursive, raportate la funcțiile și efectele acestora, pe de o parte, și la competențele discursive ale locutorilor, pe de altă parte. Pentru punctul de plecare metodologic general, reținem sublinierea calității de sistem a obiectului cercetat și dispunerea palierelor analizei în analogie cu triada lui Charles Morris sintaxă, semantică, pragmatică -, dar și într-o intercorelație, care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică patru etape de activitate. Odată degroșat obiectul cercetării, partea a doua a lucrării utilizează instrumentarul metodologic propriu-zis, al științelor comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bine scrisă stilistic și în calitatea ei textual-academică efectivă, de demers care pleacă de la premise teoretice, delimitări conceptuale și ipoteze, la dezvoltarea unei semiotici aplicate, adică de la general de la definirea și caracterizarea limbajului politic în general și de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic, la particular la descrierea limbajului politic eminescian și la caracterizarea parametrilor semiozei eminesciene. Aceeași ținută și atitudine academică o regăsim în întinsa bibliografie, adecvată temei și demersului analitic, bine organizată, și în foarte buna și plina de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
șase capitole să fie subordonată unui demers care pleacă de la general la particular, de la prezentarea trăsăturilor limbajului politic în general la descrierea limbajului politic eminescian, de la premise teoretice și delimitări conceptuale necesare la dezvoltarea unei semiotici aplicate, de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica, retorica, stilistica și lingvistica computațională. Lucrarea se înscrie în sfera
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conținuturile vehiculate, cât și de mijloacele de exprimare folosite, dat fiind că politica înzestrează cu accepțiuni particulare cuvintele din vocabularul comun, iar enunțarea ideilor și concepțiilor politice se face prin apelul la structuri sintactice individuale. De asemenea, modelat de finalități discursive specifice, limbajul politic înregistrează o accentuată dimensiune pragmatică, apropiindu-se în acest sens de limbajul publicității. În cazul limbajului politic cultivat de presa scrisă, rațiunile manifestărilor discursive nu mai sunt legate de fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se face prin apelul la structuri sintactice individuale. De asemenea, modelat de finalități discursive specifice, limbajul politic înregistrează o accentuată dimensiune pragmatică, apropiindu-se în acest sens de limbajul publicității. În cazul limbajului politic cultivat de presa scrisă, rațiunile manifestărilor discursive nu mai sunt legate de fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ci de persuadarea publicului cititor în sensul ideilor și atitudinilor politice împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]