6,113 matches
-
să auzi că mai multe persoane sînt Într-o situație neplăcută, nedorită sau periculoasă. Eu am avut asemenea ocazii. Știi ce te poate mira În asemenea situații? Că nu toți acei oameni se comportă În același fel. Unii se agită disperați, alții caută soluții, alții se vaită că li s-a Întîmplat chiar lor așa ceva, alții așteaptă liniștiți sperînd că situația se va rezolva În cele din urmă, alții beau ca să uite de necaz, alții devin din senin exagerat de veseli
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
lucruri ce nu aveau cum să nu se Întoarcă Împotriva lui. Juridic, emoțional, fizic, da, și fizic: s-ar fi găsit un tată care să Încerce să Îl scoată pentru totdeauna din joc; chiar și o mamă ar fi putut, disperată, să facă așa ceva. CÎți viteji sau curioși nu muriseră fără să se știe vreodată cum și de ce? Liniștea unei familii putea fi apărată În multe feluri. Onoarea; un bărbat adevărat știa asta, iar unul care putea fi dovedit că nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o vreme, tot veneau din Est, falangă după falangă, muncitori și prostituate ; ocupau. Apoi dislocau. Adică desprindeau din mintea localnicilor cutumă după cutumă, cîte mai existau. Încet-Încet. Adică repede, dacă țineai seama că și Vestul făcea, la rîndu-i, un efort disperat pentru a se distruge din interior, necontenit. Sau cel puțin așa lăsa impresia. Neamuri tot mai amestecate și mai nesătule de plăceri grăbeau sfîrșitul lumii - dînd Antoniei apă la moara ei de măcinat vînt - și nu mai era nimic de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un rege ar fi putut să cucerească; Ingrid ar fi ajuns regină, ar fi purtat coroană; se mai Întîmplase, nu prea diferit, așa ceva prin alte părți. Ingrid ar fi fost o primă-doamnă, nevastă de președinte, nu o femeie care, aproape disperată, Încerca să-l țină pe el, Thomas, doar În așternutul ei. Al lor - pentru Thomas acesta era, de fapt, pericolul: așternutul comun. Ingrid era, În pat, mereu fierbinte, provocatoare, doar ciclul aducea o scurtă pauză În lupta dintre ei, așa
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu mai era tabu, iar despre pudoarea exagerată de odinioară se vorbea mai mult În treacăt. Cum să mai rămînă prea multă vreme fecioare cu atîția Thomași În jur, chiar dacă nu toți atletici și carismatici, Însă mai toți bîntuind, aproape disperați, să Își potolească instinctul? Libelule - la altă scară diurnă față de aceea a gîzelor-aeroplan - ce erau nevoite să și afle partenerul cel tîrziu pînă spre asfințit. Ziua sexuală a omului ținea și cîteva zeci de ani ; pentru ce trebuia omorîtă? Dimpotrivă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din ceea ce, convinsă, aștepta! Semne erau. Tot mai multe uragane, inundații, ceva cutremure, iar soarele, da, soarele ardea tot mai tare, pămîntul avea să se topească Încetul cu Încetul, pentru ca oamenii să piară la fel de Încet, agonizînd, nu Înainte de a blestema, disperați, zilele În care Își făcuseră de cap; deocamdată, aceștia nădușeau, nădușeau... Astea, după Antonia, sfînta. PÎnă atunci, cei puternici, nițel diabolici, Înfigeau cipuri În oameni, mai Întîi În criminali, mai apoi În bolnavi, În cîini, În cai, În pisici, În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sugera cuvinte ce nu le veneau imediat În minte; vorbeau Într-o limbă pe care o foloseau arareori. Jena Începutului a trecut repede, dar nu și precauția. Thomas trebuia să fie doar ziarist, nu mai mult; Marika - doar mama care, disperată că nu poate avea un copil, apelase, cu succes, la Cryos. Fiul ei era În ultimul an de liceu, se cumințise, nu mai fuma ierburi otrăvitoare; de fapt, făcuse asta doar de vreo cîteva ori, era acum un copil-model. Nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
că ți au ținut loc de hrană. Și acum, dacă o trezești pe Ingrid, Îți mai apropii o porție, și trupul Întins alături are o foame, nu te vei sătura, dimpotrivă, Îți vei pierde din vlagă, ești somonul care urcă disperat Împotriva curentului apei să și verse lapții, pentru ca apoi să moară; un pește, tu ești un gînditor, te omori, Încet Încet, singur, Ingrid te stoarce, nu te Întărește, dar rămîne plăcerea; trece, s-a dus. Vei muri, Thomas. Singur. Chiar dacă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
făcea copii blestemați, nenorocea bărbații! Thomas nu era În stare să ia viața unui om. Nici dacă, demult, l-ar fi urmat pe Jesper În Legiunea Străină; poate numai dacă s-ar fi aflat În legitimă apărare, Într-o situație disperată. Helga nu-l ataca decît verbal, Thomas nu lovise niciodată o femeie, Însă, ca o străfulgerare, mintea lui gîndise moarte de om. Doar atît și deja era destul: pentru prima dată În viața lui, Thomas a priceput că o existență
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în jos și i-a strigat mânios: „Pleacă! Nu doresc să te mai văd”. A întins brațul drept să prindă colțul de stâncă pentru a se ridica și a-și urma traseul ales. În acea clipă a auzit țipătul ei disperat. Încercând să-și răsucească parțial trupul pentru a privi în jos, strânsoarea pietrei a slăbit. I-au alunecat degetele și a scăpat acea piatră ieșită din colțul stâncii. Disperat, a încercat să se prindă cu mâna stângă, dar mișcarea bruscă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pedala de accelerație pentru a-i facilita manevra. În câteva fracțiuni de secundă, un autoturism puternic, cu dimensiuni mai mari decât cele ale Fordului, rula în paralel cu el, cu viteză egală. Din față se apropiau mașini și Iustin observa disperat cum acel autoturism de teren se deplasa în paralel, micșorând intenționat distanța laterală, aproape atingându-i mașina. Întâmplător sau nu, celălalt conducător auto nu a mărit viteza pentru a reuși finalizarea manevrei de depășire în condiții de siguranță, dar nici
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și soră ca ale dumitale nu am întâlnit în viața mea. Te asigur! - Da..., mama, Iulia... Da... Sunt deosebite. Știu. Eugen ridică privirea și o văzu pe asistentă în partea cealaltă a patului pe care era Iustin întins. Făcea semne disperate încă de când l-a auzit pe bolnav că dorește să vorbească ceva numai cu medicul, dar Eugen nu observase când se deplasase acolo. Acum a înțeles-o și a încuviințat cu un semn al capului și cu privirea. Carmen s-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fiecare zi și îl chemai cu disperare pe acel băiat, Iustin, dar el nu te-a auzit, nu a venit la tine niciodată... Cum ai luat acea hotărâre atât de grea, Laura? Mi s-a părut că este o hotărâre disperată. Depinde din ce unghi o privești. Mă puteau blama familia, societatea, mă putea blama oricine. Aveau toți dreptate. Să faci un copil fără bărbat ești gata pusă la zid, ești catalogată ca fiind o destrăbălată, iar eu nu am avut
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pe scara vagonului și s-a prins strîns de bara de la ușă, eu însă mi-am dat seama că era imposibil să o las așa, un copil nu putea călători pe distanțe lungi în asemenea condiții... am început să alerg disperat pe lîngă tren urlînd și cerîndu-le celor dinăuntru să tragă semnalul de alarmă... Pînă la urmă trenul a încetinit puțin, eu mi-am recuperat fetița și am rămas cu ea în brațe pe peron în timp ce trenul a continuat să se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
acestui om, unde de altfel nu găsi nimic. Probabil că această sinucidere pe motive literare ar fi rămas la nivelul faptului divers, cel mult al știrilor insolite, dacă trei zile mai tîrziu n-ar fi intervenit un al doilea gest disperat de acest tip, de data aceasta chiar la București și chiar la sediul Uniunea scriitorilor. Un poet de 35 de ani (din decență morală evit să-i dau numele, ca și în cazul celorlalți sinucigași literari) își dădu foc în fața
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pe acoperiș ca să vezi de sus tot orașul. ai simțit că ești urcat chiar pe creștetul orașului, dominîndu-l cu privirea și cu simțurile. L-ai simțit cald și viu, deschis la picioarele tale docil, ademenitor. abia acolo, pe acoperișul orașului, disperat dar puternic în masculinitatea ta flămîndă, ai reușit să posezi orașul, să-l simți ca pe un al doilea corp.” 59. te rog să mă scuzi. GUȚĂ ? mă auzi ? sunt eu, easY. sunt sincer dezolat că nu m-am putut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lui Dumnezeu. Felice Scalia SPRE REFLECȚIE CONVINGERI, NU SOLUȚII A vorbi despre viața consacrată și a analiza pașii pe care i-am făcut ca persoane consacrate este o operațiune ce, în ziua de azi, ar putea părea cam dificilă, aproape disperată. Cu toate acestea, însă, realitatea pe care o trăim zi de zi - si în care ne zbatem asemenea peștilor ce dintr-o dată se găsesc în afara apei - necesită întreaga noastră pasiune și, poate mai mult decât în alte vremuri, o participare
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fioroși bețivi ai Bucureștiului. Sugativele internaționale. Alcooliștii emeriți, ce și-ar fi băut și sângele. Iar, după propriile spuse, "ar fi infectat și penicilina", repezindu-și de aici incursiunile disperate asupra camerelor de gardă ale Spitalului Municipal, în încercarea lor disperată de a seca orice urmă de alcool până și din flaconașele de dezinfectante. Mai de grabă lăsîndu-se împușcați, decât stăviliți din procurarea rațiilor halucinogene. - Psît, măi Bruță! Bă, fulgere! Pișălăule! Bă hoarcă, bre!... Ia, bunghește-te tu colo' șa! Lângă mine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mute ce se dovedesc, de la primele silabe, formula salvatoare ce oprește expulzarea noastră în stratosferă. Terchea-berchea rostește prima parte a formulei, cu o voce răspicată, concentrată și stăpînită: "Fac parte din cei douăzeci-treizeci de inși care conduc lumea Timizi neștiuți disperați De la posturile lor de comandă cu birourile răsturnate De pe fundul genții Diavolului printre role de scoci nori și chitanțe Ținând în echilibru fragil limba lumii Rugîndu-se neîncetat Ca Dumnezeu să îi treacă între numărul acelora Pentru care Dumnezeu iartă o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prin stația radio, unde să-și racordeze țumburușul, te condamnau că l-ai lăsat să se facă scrum pe obiectiv... Ajunsesem așa, să învăț numele de la oricare pisică, despre care caporalii din celelalte gărzi raporta c-ar fi îndeajuns de disperate, încît să aprindă incendiu la uscătoriile de bloc. Înghesuisem, în registrul sergentului de serviciu adrese, năvăleam peste familioanele de la toți fochiștii, le călcam în picioare puradeii și transmiteam: "Să-i zici lui tac-to că sîntem supărați foc pe el!"... Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
30 de ani să tot fi adunat, lângă un bănișor pus de-o parte. Ce te mai zăbovește?... Pune și tăluță mâna de te căsătorește!... Să se căsătorească, ușor de spus. Dar cu cine? Fusese deja pus într-o situație disperată, când, invitat la un bal al ștăbărimii Ministerului de Interne și aruncîndu-și ochii pe invitație, luase la cunoștință de acolo foarte clar, negru pe alb, că i se poruncise să se prezinte cu soția. Tăiase, e drept, invitația, eliminase vorba
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de locomoție, și tot către seară. Au tropăit stingheriți în antreu și ne-au spus: - Doamnelor, sîntem de-a dreptul distruși! Va trebui să ne semnați niște acte. - Nu credem că vom semna nimic. - Trebuie să semnați! Și au scos, disperați, niște pistoale, dîndu-ne de înțeles că, dacă noi nu vom semna, dumnealor se vor sinucide. 257 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Te rugăm. Te rog să stai mai mult pe acasă în viitoarea săptămână... Ne-ai îndatora dacă Pink
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
frumoasă. ...Să nu care cumva să fumăm, că ne cauzează. Iar dacă nu am fost măcar în stare să spargem ușa de la cabină și să-l anihilăm pe descreierat, baremi să tăcem dracului, să nu mai tot urlăm ca niște disperați... Pe întreg parcursul cât ăștialalți lansau apeluri despre ceea ce să înterprindem noi cu viețile noastre, domnul Anghel Raicopol, de la stația lui, i-a acompaniat extrem de bine dispus, făcând remarci spirituale. Alipind jocuri de cuvinte. Și, în final, rugîndu-i pe cei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Știm noi. Dacă m-aș fi comportat tot așa, în șase ani, de când ne-am căsătorit, aveam de mult în familia mea o sinucigașă. - Și atunci ce propui? Și atunci ai vreun gînd? - Păi... păreți de acord că situația e disperată și tristă... Și păreți de acord că ar trebui să i se răspundă printr-un gest disperat... Foarte clar că Dina s-a culcat c-un bărbat, se simte extrem de vinovată și că nu mai putem s-o luăm
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de mult în familia mea o sinucigașă. - Și atunci ce propui? Și atunci ai vreun gînd? - Păi... păreți de acord că situația e disperată și tristă... Și păreți de acord că ar trebui să i se răspundă printr-un gest disperat... Foarte clar că Dina s-a culcat c-un bărbat, se simte extrem de vinovată și că nu mai putem s-o luăm de la capăt... Pe de altă parte, am toate motivele să cred că exact dumneavoastră sînteți acel bărbat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]