198,612 matches
-
profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În clepsidra sortită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește cum se afuma slavă pe chipul nevăzu telor icoane, cu care la întrecere m-am luat! Să fiu Moretta muta, poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în alfabetul magic, supus enochian! Singurătatea ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A brad și scorțișoară miroase-n casă iernii, în cimbru, dafin, chimen e război, ienibaharul țipă de tristețe, în coriandru pocăința tace. Vanilia în rom se-ndurerează, departe este Jamaica-n vis, șampania dansează în pahare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
luat de guler și am auzit: De asta am nevoie. Nu sunt eu de vină, Nea Costică. El mă lovi cu pliciul și mai vru să mă și bată. Luat prin surprindere nu am mai avut timp să-i spun domne profesor, căci era profesorul de lucru manual Constantin Popian, ci l-am luat cu Nea Costică cum îi spunea toată lumea. Constantin Popian era un adevărat rapsod organizând prin toate satele din Vâlcea spectacole cu piese de teatru, în special cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de Bogdan Petriceicu Hajdeu și se descurcase cu distribuția cum putuse printre elevii mai mari. Noroc că nu era decât un rol feminin, personajul Vidra, dar luase pe fata colonelului Fuks, care era în clasa 8 la liceul de fete. Doamne, ce frumoasă femeie. Poate puțin cam planturoasa, dar ce brunetă focoasa și plină de draci era. Și ce mariaj anapoda (după părerea noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o urâre lui Răzvan care ajunsese domn, si nu avea încă interpretul. De aceia venise în curte să caute un puști mai înfipt și din punctul ăsta de vedere găsise ce avea nevoie. Toți știam de pregătirea spectacolului-era un eveniment-deci va dati seama că mi-a trecut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
chelner Robert Koch, un plutonier de poliție Fleming, un tehnician dentar Dali... Nu mai vorbesc de numele banale în țara noastră că Wagner, Einstein, Strauss, Rubens, Rafael, Borohov, Perez, Lalo, Keppler sau Chopen... De aceea, când mi-a fost prezentat domnul Itzhac Smetana, un agricultor vârstnic din câmpia Heferului, nu mi-am făcut nici o iluzie întrebându-l dacă nu cumva, cu totul întâmplător, are vreo legătură cu compozitorul Smetana. Da , a răspuns el pe tonul cel mai firesc. Bedrich Smetana a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind evreica, cei doi tineri Smetana sunt evrei. Ei și toate generațiile viitoare... Domnule, îl întreb pe agricultorul Itzhac Smetana, ai fost la Goteborg ? Da, zice el modest. Am fost la Goteborg și la Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit arhive și am citit toate biografiile care s-au scris despre Bedricht
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să-ți ție Domnul casa ta și harul! AXIOMA Prof. doctor MARIAN BARBU Socratele meu pescuiește într-o axioma foarte rotundă pune momeală metafore cu incertă lungime de undă dimineață arar mă salută fiindcă de obicei este absent dar jonglează bine cu logică și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească și îmbrăcămintea. Alte mijloace trupești de tămăduire a desfrânării ar mai fi și evitarea convorbirilor prea familiare cu femeile, deoarece în fiecare femeie ni se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te va ușura. Nu te teme; nu vei pătimi nici un rău. Alungă lașitatea; fii curajos. Totul va trece, iar acest război îți
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că păcatul distruge atât relațiile dintre oameni cât și dintre aceștia și Creatorul lor. După ce a primit refuzul lui Adam de a-și recunoaște greșeala, Dumnezeu se întoarce și către Eva pentru a asculta și mărturisirea ei: și a zis Domnul către femeie: Pentru ce ai făcut aceasta? (v. 13). Sf. Simeon Noul Teolog spune că Dumnezeu vine la Eva, vrând să arate că pe drept cuvânt și ea va fi izgonită împreună cu el, întrucât nu vrea să se căiască<footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
suferă de acum înainte mișcările, instabilitatea și diviziunile pe care le cunosc celelalte făpturi din fire și de care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile Mihoc, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-o viață liberă și independentă, omul a devenit rob păcatelor, a nimicit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
după adevăr și bine n-a dispărut niciodată din mijlocul oamenilor. Căderea în păcat a produs o deviere, dar n-a barat total drumul spre Dumnezeu. Scopul omului este tot asemănarea cu Dumnezeu, dar după ce-și va reface chipul Domnul nostru Iisus Hristos va reface chipul nostru cel căzut și ne va da din nou puterea să devenim asemenea cu Dumnezeu<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare, în rev. Studii Teologice, anul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
4 Sfântul Maxim confirmând și întărind prin aceste cuvinte ceea ce Sfântul Pavel a spus: Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine Însuși (2 Corinteni 5, 19). Deci, Sfânta Treime este prezentă la Întrupare, de altfel și în toate activitățile Domnului Hristos pe pământ. În concepția Sfântului Simeon Noul Teolog, Hristos, prin îndumnezeirea Sa, a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Căci trupul fără să fie nimicit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pe aceasta înlăuntrul nostru, ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 capete teologice și practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84. footnote>, Domnul Hristos făcându-Se pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată comunicându-ne puterea dumnezeirii Sale. Prin Întrupare, Hristos ne dezvăluie nouă la maximum
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
moartea lui Hristos a însemnat reintrarea omului în comuniunea de iubire și de viață cu Creatorul Său. În iconomia Prea Sfintei Treimi cu privire la îndumnezeirea omului și aducerea în el la unirea cu Dumnezeu a tuturor făpturilor create, lucrarea răscumpărătoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndeosebi Patimile, răstignirea și învierea Lui, constituie momentul esențial și culminant al mântuirii noastre; prin ea, Dumnezeu-Omul a scos firea omenească de sub tirania diavolului și a duhurilor sale, a nimicit puterea păcatului și a biruit moartea, desființând
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Biserică, care este trupul Său, puterea de a deveni dumnezeu prin har<footnote Ibidem. footnote>. Astfel, toți avem nevoie de mântuire și eliberarea de povara păcatului. Aceasta nu poate fi dobândită decât prin însușirea roadelor Întrupării, jertfei și învierii Domnului Hristos. Ne putem împărtăși de aceste roade prin botez, viață ascetică și virtuți, toate acestea ducând la restaurarea omului în ansamblu. Lucrarea virtuților, făptuirea, este însă prima etapă a vieții spirituale a omului. Încă de aici el începe să trăiască
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în lume. (Ioan 16, 21). Apoi, ziua creației este o zi de bucurie: Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau bune foarteă (Facere 1, 31). Maica Domnului, atunci când a primit vestea că a fost aleasă de Dumnezeu ca să nască pe Mântuitorul Hristos, a primit și îndemnul bucuriei: Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
foarteă (Facere 1, 31). Maica Domnului, atunci când a primit vestea că a fost aleasă de Dumnezeu ca să nască pe Mântuitorul Hristos, a primit și îndemnul bucuriei: Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. (Luca 1, 28). Cuvintele de la Buna Vestire se repetă și la bunele mame: Bucură-teĂDomnul este cu tineĂBinecuvântată ești tuă De nașterea unui prunc, se bucură nu numai omul, ci și Dumnezeu: nașterea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]