4,224 matches
-
beam o sticlă de bere, sau una de vin, dar admiram la el comportamentul civilizat, felu de a gândi, logica omului cumpătat și multe alte calități, pe care nu le găsești la oricare, pe lângă faptul că era un om prezentabil, drăguț și sexi, cum apreciază tinerii din zilele noastre și-n special mass-media contemporană. Un ardelean din cei care gândesc de două ori și după aia vorbesc. Acum l-am întâlnit pe Paul, cu statut de pensionar și el ca și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mi-a mai convenit poziția de om neinformat“, a scris într-o nouă însemnare de pe blog, în martie 2011. A reactivat un cont mai vechi și fără prieteni și a început să adauge persoane - întâi „prieteni pe bune“, apoi „oameni drăguți“, „oameni dragi“, „oameni interesanți“, „oameni pe care vreau să i văd acolo din diverse motive“. Cei mai mulți sunt fotografi, ca și ea. Pe 10 martie, când a scris însemnarea de pe blog, avea 77 de prieteni pe noul cont, doar opt dintre
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din familii cu dare de mână și cu fidelitatea cam trimestrială. Pe unul dintre infideli l-am zărit odată, într-o dimineață, când (însoțit oare de cine?) asistam la raliul de pe Calea Feleacului (participa și o persoană regală). Pe tinerelul drăguț și filfizon, cu fața nedormită, buhăită și unsuroasă, cu cearcăne negre-albăstrii sub ochii împăienjeniți - care părăsise deja de câtăva vreme pe cucoana din strada Poetaș -, l-am privit, în mulțimea de gură-cască de pe marginea șoselei, ce aștepta să mai treacă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
femeia era încă în putere: ajunsese ea, între timp, o strașnică gospodină și cu ajutorul soacrei ei, care, când voia, gătea minunat. Cu prilejul acestei vizite la Aiud, mi-a dat totuși un motiv de ciudă. Ordonanța, un băiat pirpiriu, dar drăguț, care până atunci se opusese tentativelor mele particulare, dormea dus, după-amiaza, în odaia lui, pe când bătrâna - ai mei fiind plecați - citea sau împletea liniștită pe terasă. Furișându-mă la patul soldatului adormit (cu gura căscată ca le dormeur du val
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
frumoasă, acum însă locul ei era mai degrabă măgăoaie într-un băț printre recoltele vesele de rod. După vreo săptămână petrecută acolo, ne-am dus la Pucioasa, la sora tatei, care era măritată cu un maior Pâslaru („unchiul Gică“), om drăguț și de treabă: ei nu locuiau chiar în localitatea renumită pentru „băile“ ei curative, ci în vecinătate, în incinta unor construcții militare, între păduri și apa Ialomiței. Părinții mei au plecat pentru o scurtă escapadă la Constanța, „la mare“, spre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de profesorul Eugeniu Speranția cu soția lui, care, așteptându și rândul, dormeau și ei acolo, în aer liber, pe ce aveau la îndemână; noroc că încă nu era frig și nu ploua (început de septembrie). Eu și slujnica, o fată drăguță și fâșneață, dintr-un sat de lângă Cluj, cu care întreținusem până atunci raporturi amicale, aveam fiecare la dispoziție câte o canapea și o pătură, ca să ne putem odihni. Nu prea era cazul, dacă prin odihnă se înțelege somn, căci mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
De exemplu, cum am petrecut revelion 2008. Cei pentru care lucrez au plecat, invitați de niște prie teni, iar eu am rămas singură cu moșneguții mei. Mai târziu voi povesti despre ei, acum îți spun doar că sunt buni și drăguți și bolnavi fizic și mintal. Ei bine, moșul a început să se agite pe la 18, întrebând ce trebuie să facă dacă e Anul Nou. I-am spus că trebuie să doarmă, astfel începe 1 ianuarie odihnit. Totul a fost ca
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pe bătrână. Ne salutam câteodată și se văita mereu. Auzisem că din lipsă de ocupație începea de pe la ora 10 să încălzească apa pentru pastele ce urmau să se gătească la ora 13. Închidea aragazul, iar aprindea... E genul de bătrână drăguță, dar care ține biscuiții sub cheie și-i mai și numără. Alina e din Ucraina, are vreo 40 de ani și a înnebunit. A rupt lucrurile din camera ei, a aruncat pe geam papuci și perne și ce-i cădea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a decretat că eu și cu fata să ne ducem în satul vecin, Tulnici, unde se desfășura hora tradițională de Sf.Petru și Pavel. Am acceptat cu plăcere pentru a mă scăpa de apropouri, dar și pentru că fata era chiar drăguță și că, deși rezervată, nu îi păream indiferent. Într-adevăr, ne-am simțit bine împreună și am dansat până seara când ne-am întors, nebănuind ce aranjamente s-au țesut în urma noastră. Atâta doar că profesorii, bine anturați, au hotărât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
oarecum discursul pentru a-și comenta vorbirea ce este pe cale de a se produce. Analizîndu-și propria vorbire, enunțiatorul produce astfel un fel de buclă în enunțarea sa38. Este și cazul următorului "hm", care permite enunțiatorului să comenteze utilizarea lui "foarte drăguță": Lîngă el, realizatorul-actor Gary Sinise face dovadă de o perfectă înțelegere a personajului lui George. În sfîrșit, Sherilyn Fenn, mereu puțin perversă, este hm foarte drăguță. Libération, 25 octombrie 1994 Chiar și noi am utilizat o modalizare autonimică, scriind mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sa38. Este și cazul următorului "hm", care permite enunțiatorului să comenteze utilizarea lui "foarte drăguță": Lîngă el, realizatorul-actor Gary Sinise face dovadă de o perfectă înțelegere a personajului lui George. În sfîrșit, Sherilyn Fenn, mereu puțin perversă, este hm foarte drăguță. Libération, 25 octombrie 1994 Chiar și noi am utilizat o modalizare autonimică, scriind mai sus: "enunțiatorul își dedublează oarecum discursul"; formula "oarecum" arată, fără a întrerupe fraza, că verbul "dedublează" este parțial inadecvat. Modalizarea autonimică vizează o mare varietate de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
semn pentru tine, că începi să intri într-un spațiu încântător al minții tale unde timpul își pierde semnificația sa și poți percepe atât de multe lucruri, într-un mod diferit. Imaginează-ți că te afli într-un loc foarte drăguț, unde totul este așa cum ar fi dacă ai putea să comanzi totul special pentru tine însuți. Și petrecându-ți puțin timp acolo, treptat încordarea scade și te simți mai confortabil. Imaginează-ți acolo toate detaliile reveriei tale: ce ai putea
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Primul Război Mondial, orașul impresiona vizitatorii prin înfățișarea sa provincială, dar îngrijită: În deosebire de Iași ale cărui case mărginașe sunt în cea mai rea stare, nespoite, neîngrijite, cu acoperământul spart sau peticit [...] - acele din mahalalele Dorohoiului se înfățișează curate, drăguțe și îngrijite ca acele ale unui sat bine întreținut. Rămâi mai plăcut lovit de curățenia, lărgimea și buna întreținere a stradelor, de starea de îngrijire a locuințelor omenești, de frumusețea celor câteva grădini publice 24. După război, soarta Dorohoiului o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este imposibil ca ivriții că fi păstrat mai bine de 280 de ani niște bucăți de papirus ca pe sfintele moaște, pentru că nu aveau aseme- nea năravuri de iubitori de carte și adevăr, ci numai de avere și întuneric. Păi drăguților dacă murea lumea după înțelepciunea voastră, de ce s-a scris nu-mai un singur exemplar din traducerea Torei într-un timp de aproape 500 de ani și acela pătrat în bibliotecă și nu se folosea ca text liturgic în toate cuiburile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Rocher, 1957, p. 38. 2 Susan Whitfield, The Silk Road, p. 105 (John Murray, 1999). 3 "Cârmaciule, lasă veghea!/ Cârmaciule, vino încoace!". 4 John Man, Gobi. Tracking The Desert, Weidenfeld & Nicolson, Londra, p. 26, 1997. 5 "Cu vanilie pentru fetele drăguțe", "cu zmeură pentru o chinezoaică de treabă", "caldă și fără chiloți pentru băieții fermecători", "cu ciocolată vă face abdomenul plat", "cu afine ca să vă bucurați de viață". 6 "S-au scurs șapte ani". 7 J. Supervielle, "La piste et la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
găsește cineva care să fie "răutăcios" cu un reprezentant de sex feminin. (M. zice că ea, una, se teme cel mai mult de doctorițe. E greu să ajungi la un ton prietenesc cu ele.) Ce mai carieristă a devenit! Program drăguț, în parte meritul subsemnatului. Tartine cu lapți de albișoară, Steinwein, Coeur de filet, Chateau Grolet 1959, șerbet de mure pitice, porto alb, cafea, cappuccino, bar cu whisky. La cafea dr. în filozofie Bengt G. Söderberg vorbește despre "diavoli și sfinți
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
B.-A. pe post de "Mare maestru al ordinului măcelarilor" și l-a declarat pe subsemnatul "Mezelar de onoare nr. 1". Mi-a pus o diademă din monede de ciocolată. (S-o ascund de Petter.) La sfârșit dans general. Foarte drăguță Gunilla Råd, noua consilieră. Mr. Hornig a dansat jig și reel acompaniindu-se la muzicuță. (Ce zi!) 28 iulie De la corespondentul Dagens Nyheter: Visby, joi. "Încă o ambarcațiune de contrabandă confiscată. A fost confiscată o a treia ambarcațiune în cadrul marii
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Ei nu aveau nimic de mâncare, nu știu cum au supraviețuit. Cumpărau, pentru că rușii le vindeau pâine, și plăteau cei care aveau bani cu aur". Tot în această perioadă, Mariana se întâlnește în Cehoslovacia cu sora Irinei Burnaia, doamna Tilly, o femeie drăguță și discretă. Era căsătorită cu un inginer ceh dintr-o veche familie de origine franceză, Tilly, cu un strămoș care se distinsese în războaiele napoleoniene. Relațiile dintre cele două surori erau ca și inexistente, Irina nepomenind nimic despre sora ei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
care unii au dorit să-l transforme într-un mincinos precum și instigatorul războiului mondial. Domnul Asquith Cu totul altul este domnul Asquith. Jovial, bon vivant*, admirator al sexului frumos, mai ales al acelor reprezentante ale lui care sunt tinere și drăguțe, el iubește societatea veselă, dar și bucătăria de calitate. Aceste trăsături sunt totodată împărtășite de fermecătoarea și grațioasa sa soție**. Avocat de renume, dispunând de venituri ridicate, parlamentar, rupt de afaceri în urma unei lungi experiențe politice, ministru sub domnul Gladstone
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
trandafirilor și rezedelor", iar "pietrișul miroase a cald", tânăra începe să se simtă atrasă de Lisbeth. Faptul că din preajma noastră lipseau bărbații tineri dădea prieteniei noastre, deja surescitată în ceea ce mă privea, o nuanță aparte. [...] Lisbeth mi se păruse întotdeauna drăguță; și ea avea parte de zile și nopți apăsătoare. Îi priveam gura micuță [...]. Îmi veneau în minte acele sărutări respingătoare ori seducătoare date de buze care îmi plăceau mai puțin. Nimic nu mă oprea să reiau experiențele neduse până la capăt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că Roland Deflesselle n-o cunoaște pe "scumpa sa Jeanne", de vreme ce speră s-o întâlnească la Paris. Cine este de fapt această "zână bună"? O doamnă în vârstă cu părul grizonat, o mamă de familie, sau o fată tânără și drăguță, o potențială logodnică? "Despre cine ești, mult prea puține știu", scrie un alt fin ocrotitoarei sale, în poemul La Marraine des poilus (Zâna bună a ostașilor) al lui A. Leclerc: Îți știu doar numele: halal de-așa știință; Habar n-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]