4,879 matches
-
nici o îndepărtare de a îndatoririle cele mai stricte” va prefera, din rațiuni de atractiae oppositorum, pe pasionala Hermiona. Alegerea între Andromaca și Hermiona nu e doar un simplu exercițiu retoric, ci o alegere existențială, una care va schimba destinul tinerelor eleve. Portretele celor două personaje sunt prezentate în detaliu. Andromaca e „văduva lui Hector, o femeie cu un copil, învățată în toate secretele amorului de un altul, cu corpul ei pe care se văd semnele bătrâneții, cu hainele mereu în doliu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de un altul, cu corpul ei pe care se văd semnele bătrâneții, cu hainele mereu în doliu, cu vocea ei mereu plângătoare, repetând la infinit o litanie de copil răsfățat.” Cealaltă, cea cu care se identifică aproape fără excepție toate elevele, Hermiona e „fecioara îndrăgostită până la nebunie, care nu acceptă compromisuri, mândră, ofensată, căreia i se preferă o sclavă aproape bătrână.” Fetele nu o înțeleg pe Andromaca, însă profesorul nu intervine, ci analizează chipurile concentrate asupra lucrării. Iată pe bruna Ela
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ochii cu ape profunde” și „corpul bine împlinit, de-a lungul lui curge o linie sinuoasă, sânii rotunzi îi ridică bluza armonios, un pocal al instinctelor ce așteaptă să fie eliberate”, „carnea Elei dorește mâna care să o strivească”. Alte eleve sunt Sarah, evreica cea care a moștenit de la rasa sa „trei pistrui pe nasul coroiat” Coca și Cocuța, cele două prietene interșanjabile, și micuța Lilly, o donna angelicata ca și sora ei din Romanul lui Mirel. Destinele fetelor nu vor
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de putere și să colinde „globul” sau măcar să îl comenteze; - Femeile înfățișate „color” sunt frumoase, senzuale, dependente. Cele care studiază, fac carieră și sunt independente sunt „alb-negru”; - Rețeta ca o femeie să fie aproape complet neinteresantă este să fie profesionistă, elevă sau studentă (cazul majoritar: excepție face ziarul Adevărul din cauza unei jurnaliste de înalt profesionalism în educație, Melania Mandras Vergu). Dacă o femeie este infractoare, are șanse mult mai mari. Dacă sunt pensionare, șansele mediatice ale femeilor sunt mai mici față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să Înceapă Însă mult mai târziu, așa cum reiese dintr-un alt raport al Aspaziei Bălăceanu, trimis ministerului: din 1 aprilie, anul curent (1865), s-au Început clasele În Încăperile localului meu. Din 12 aprilie a.c. și până la 22 aprilie, numărul elevelor s-au suit la 26.4 O schiță monografică a școlii, Întocmită În anul 1905, vine să confirme anul 1864 ca an al Înființării, fără nici o altă precizare. Implicarea locuitorilor din suburbia Tătărași În Împlinirea speranței de a avea o
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
compus din patru camere de locuit și două barace, care barăci În anii trecuți au servit de clasa a II-a și a III-a, din a căror stare de umezeală și insalubritate sufăr consecințele grele institutoarele acelor clase, precum și elevele, mai tot anul fiind bolnave.... În același an, 1884, se punea la primărie problema reparațiilor generale, ba chiar și a construirii a Încă două săli de clasă, dar abia În aprilie 1886, primarul orașului Iași primește aprobarea ministrului de interne
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
școlile primare, În scopul susținerii copiilor săraci sau a celor care locuiau prea departe. Acest tip de cantine avea să funcționeze până În 1947. Astfel, conform documentelor de arhivă, Școala de fete nr. 5 hrănise În 1929 un număr de 12 eleve timp de 100 de zile. În anii celui de-al doilea război mondial, numărul fetelor ce serveau masa la școală a crescut. Mai precis, Într-un raport către primăria orașului se preciza că la cantina Școlii de fete nr. 5
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Însemnată instituție ce a stat la baza Renașterii Naționale, prin formarea În Basarabia a primului eșalon de intelectuali În limba română și conștiința națională. Înființată În anul 1864, școala a cunoscut diferite etape ale pregătirii generației tinere cu posibilitatea ca elevele să opteze pentru diploma de Învățătoare și cu dreptul de a continua studii universitare. În 1922, Liceul și Școala Normală s-au unificat și noua instituție a fost numită ”Așezământul Eparhial Regina Mamă Elena”. Statistica din anul 1938 privind componența
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
dreptul de a continua studii universitare. În 1922, Liceul și Școala Normală s-au unificat și noua instituție a fost numită ”Așezământul Eparhial Regina Mamă Elena”. Statistica din anul 1938 privind componența socială a elevilor precizează că din 320 de eleve, 65 erau fiice de preoți, 10 de diaconi, 37 de cântăreți, 45 de Învățători, 59 de agricultori, 60 de fincționari, 22 erau orfane. Un număr de 22 de eleve proveneau din Vechiul Regat. În excepționala monografie a doamnei Maria Vieru-Isaev
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
1938 privind componența socială a elevilor precizează că din 320 de eleve, 65 erau fiice de preoți, 10 de diaconi, 37 de cântăreți, 45 de Învățători, 59 de agricultori, 60 de fincționari, 22 erau orfane. Un număr de 22 de eleve proveneau din Vechiul Regat. În excepționala monografie a doamnei Maria Vieru-Isaev, consacrată vieții operei preotului Alexandru Cristea sunt menționate Înalte personalități naționale care s-au Înscris În Cartea de Aur a Școlii Eparhiale din care cităm: Regina Mamă, Principesa Elisabeta
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
editorială și În prima ordine se numără revista ”Ghiocei”, a cărei apariție era așteptată cu emoție și mult interes de către toți elevii numeroaselor școli ce funcționau În Chișinău. O operă Însemnată În activitatea culturală a cadrelor didactice, dar și a elevelor s-a afirmat prin realizarea de monografii și participarea În cursul vacanțelor, Împreună cu Echipele Regale, la cercetarea istoriei, situației sociale și culturale a unor așezări rurale din mai multe județe basarabene. Rămâne emoționantă descrierea istoriei Școlii Eparhiale cu strălucita instruire
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Basarabiei. Eficiența deciziei era garantată de calitățile pedagogice și intelectuale ale directoarei depre care se spune În observațiile contemporanității ”Profesoară model Înzestrată cu o vastă cultură, cu o formidabilă experiență pedagogică, metodologică și o frumoasă prestanță morală”. Insistența directoarei ca elevele să vorbească În limba română nu se datora disprețului față de limba rusă, ci pentru a stăvili desconsiderarea limbii române cultivată și impusă În cei peste 100 de ani de stăpânire rusească asupra Basarabiei. Succesul obținut În privința folosirii limbii materne de către
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
să vorbească În limba română nu se datora disprețului față de limba rusă, ci pentru a stăvili desconsiderarea limbii române cultivată și impusă În cei peste 100 de ani de stăpânire rusească asupra Basarabiei. Succesul obținut În privința folosirii limbii materne de către elevele școlii s-a datorat perseverenței Înțelegerii, dar și spiritului autoritar al directoarei. Ea a fost ca o adevărată mamă pentru elevele sale. Un exemplu edificator: la terminarea școlii se organiza un bal al absolventelor patronat de Întreg corpul didactic, bal
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
impusă În cei peste 100 de ani de stăpânire rusească asupra Basarabiei. Succesul obținut În privința folosirii limbii materne de către elevele școlii s-a datorat perseverenței Înțelegerii, dar și spiritului autoritar al directoarei. Ea a fost ca o adevărată mamă pentru elevele sale. Un exemplu edificator: la terminarea școlii se organiza un bal al absolventelor patronat de Întreg corpul didactic, bal la care erau invitați absolvenții Seminarului Teologic ce urmau săși aleagă o parohie. Cum prima condiție la alegerea unei parohii era
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cea de militantă pentru drepturi sociale și naționale, a fost prezentată cu prilejul retragerii din Învățământ prin pensionare la 1 mai 1938. La data de 21 mai 1938 În timpul tradiționalei serbări de ziua onomastică a fost omagiată În cadrul școlii, de eleve, profesori, personalități marcante ale capitalei Basarabiei - Ion Pelivan, Gherman Pântea, Elefterie Sinichiu, ș.a. În același an, la 5 iunie a fost sărbătorită de foștii membri ai Sfatului Țării. Presa basarabeană i-a Închinat articole omagiale. La 13 noiembrie 1938 a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
iunie a fost sărbătorită de foștii membri ai Sfatului Țării. Presa basarabeană i-a Închinat articole omagiale. La 13 noiembrie 1938 a avut loc o manifestare de adio la care a participat un delegat al ministerului, iar corpul profesoral și elevele școlii i-au oferit flori din grădina Complexului Școlar Eparhial. În chip simbolic, corpul profesoral și elevele erau Îmbrăcați În costume naționale, iar presa locală și În special Revista ” Ghiocelul” au publicat articole de apreciere și recunoștință. La ocuparea Basarabie
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
La 13 noiembrie 1938 a avut loc o manifestare de adio la care a participat un delegat al ministerului, iar corpul profesoral și elevele școlii i-au oferit flori din grădina Complexului Școlar Eparhial. În chip simbolic, corpul profesoral și elevele erau Îmbrăcați În costume naționale, iar presa locală și În special Revista ” Ghiocelul” au publicat articole de apreciere și recunoștință. La ocuparea Basarabie de armatele rusești, doamna Elena Alistar se retrage În țară locuind o scurtă perioadă de timp la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
timp la Iași, apoi se stabilește În localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița, unde rămâne până la sfârșitul vieții, 1955. În tot acest timp al rezidențiatului la Pucioasa, locuința sa a fost un loc de pelerinaj din partea multor refugiați basarabeni cu prioritate dintre elevele sale de odinioară. A fost reînhumată la cimitirul Bellu din București În cavoul rudelor sale din familia Isanos. Trecerea În neființă a celei ce a fost o luptătoare, apostol a neamului, mentor a 20 promoții de eparhialiste, a Îndurerat pe
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
familia Isanos. Trecerea În neființă a celei ce a fost o luptătoare, apostol a neamului, mentor a 20 promoții de eparhialiste, a Îndurerat pe toți cei care au cunoscut-o. Amintirea directoarei Elena Alistar a palpitat mereu În inimile fostelor eleve refugiate În țară ca și a celor rămase pe pământul Basarabiei. În fiecare an În ziua de 21 mai de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, la Biserica Precupeții Noi din București vibrează rugăciuni și cuvântări de pomenire. În anul ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
practice - total 44 unități de Învățământ liceal, tehnic, meserii etc. Școala Eparhială a strălucit datorită calităților pedagogice și a sufletului directoarelor Elena Alistar (1918-1938) și Maria Dumitrescu care i-a urmat la conducerea școlii. Elena Alistar a rămas În amintirea elevelor sale ca bună româncă, talentat conducător și pedagog. Ce a Însemnat Elena Alistar pentru elevele școlii vorbește sistemul pedagogic În cele două decenii de directorat. Succesoarea În 1938 la conducerea Școlii Eparhiale a fost numită profesoara Dumitrescu. Și activitatea acestei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
calităților pedagogice și a sufletului directoarelor Elena Alistar (1918-1938) și Maria Dumitrescu care i-a urmat la conducerea școlii. Elena Alistar a rămas În amintirea elevelor sale ca bună româncă, talentat conducător și pedagog. Ce a Însemnat Elena Alistar pentru elevele școlii vorbește sistemul pedagogic În cele două decenii de directorat. Succesoarea În 1938 la conducerea Școlii Eparhiale a fost numită profesoara Dumitrescu. Și activitatea acestei apreciate personalități este de neuitat pentru fostele eleve iar după experiența D-nei Maria Vieru Ișaiev
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pedagog. Ce a Însemnat Elena Alistar pentru elevele școlii vorbește sistemul pedagogic În cele două decenii de directorat. Succesoarea În 1938 la conducerea Școlii Eparhiale a fost numită profesoara Dumitrescu. Și activitatea acestei apreciate personalități este de neuitat pentru fostele eleve iar după experiența D-nei Maria Vieru Ișaiev ”publicarea activității sale ar completa seria de volume cu genericul «Basarabia necunoscută»”. Ambele directoare dela Școala Eparhială de fete au ilustrat În modul cel mai fericit orientarea Învățământului școlar În perioada interbelică ”și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
completa seria de volume cu genericul «Basarabia necunoscută»”. Ambele directoare dela Școala Eparhială de fete au ilustrat În modul cel mai fericit orientarea Învățământului școlar În perioada interbelică ”și prin acțiuni cu o Înaltă capacitate educativă cum ar fi: antrenarea elevelor la acțiunea de ”sădire a pomilor”, organizarea de spectacole teatrale În cadrul Societății ”Astru Basarabiei”, participarea la programele din zilele naționale, la acțiunile Cercetașilor și a Puilor de șoim etc.” O importanță cu totul specială s-a acordat educației prin programe
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
O importanță cu totul specială s-a acordat educației prin programe consacrate muzicii dacă nu pentru a descoperi și Încuraja talente, măcar pentru a Întreține valori estetice. Este domeniul În care Alexandru Cristea a avut o contribuție majoră pentru educația elevelor la pregătirea corului școlar și În cazul său particular la Înnobilarea sufletului auditoriului. Redăm după Maria Vieru Ișaiev scurte mențiuni din mărturiile contemporanilor privind preocupările muzicale ale Pr. Alexandru Cristea. Vasile Țepordei: Atâta dinamism cât mi-a fost dat să
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și chiar a elevilor... Dar cu sufletul de adevărat român punând tot sufletul pentru izbânda cauzei românești În orașul port din sudul Basarabiei, a fost părintele Cristea, profesorul de muzică.” Mai departe, profesorul Dunăreanu Îl descrie pe pr. Cristea În mijlocul elevelor lui. Era personificarea unui crez, a unei izbânzi de mai bine de un veac pe pământul Basarabiei dezrobite. Modest... blând, uita de persoana lui când era vorba de a-și pune personalitatea În serviciul școalei și a neamului. Rezultatele activității
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]