13,637 matches
-
tehnicile analizei rețelelor s-au dovedit a fi foarte utile (Scott, 1990, p. XV). Elitele și capacitatea lor de influență Dacă vrem să depășim modelul sumar al „clasei dominante”, e cazul să ne aplecăm asupra capacității de influență a fiecărei elite particulare sau a fiecărui segment de elită. În legătură cu acestea, Robert Dahl atrage atenția în privința mai multor erori de judecată, care incită, în opinia sa, la formularea cu prea mare ușurință a concluziei existenței unei clase dominante omogene (Dahl, 1990) cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi foarte utile (Scott, 1990, p. XV). Elitele și capacitatea lor de influență Dacă vrem să depășim modelul sumar al „clasei dominante”, e cazul să ne aplecăm asupra capacității de influență a fiecărei elite particulare sau a fiecărui segment de elită. În legătură cu acestea, Robert Dahl atrage atenția în privința mai multor erori de judecată, care incită, în opinia sa, la formularea cu prea mare ușurință a concluziei existenței unei clase dominante omogene (Dahl, 1990) cu capacitatea de influență reală. Înainte de toate, Dahl
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sistematic, orientând întotdeauna deciziile în sensul acelorași interese, ar sugera existența unei clase conducătoare în măsură să-și impună punctul de vedere asupra tuturor celorlalte. În absența unei asemenea coerențe constatate empiric, trebuie să ne limităm la constatarea existenței unor elite cât se poate de diversificate pentru o societate modernă. Difuzarea inovațiilor O modalitate de a aprecia influența unei elite oarecare este aceea de a examina rolul pe care ea este capabilă să-l joace în difuzarea unei inovații, fie ea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
punctul de vedere asupra tuturor celorlalte. În absența unei asemenea coerențe constatate empiric, trebuie să ne limităm la constatarea existenței unor elite cât se poate de diversificate pentru o societate modernă. Difuzarea inovațiilor O modalitate de a aprecia influența unei elite oarecare este aceea de a examina rolul pe care ea este capabilă să-l joace în difuzarea unei inovații, fie ea de ordin material sau de ordin sociocultural. Se știe că fenomenul de difuzare a inovațiilor este un proces colectiv
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
însă o distanță prea mare ar descuranja imitarea. În societățile de tip tradițional, „notabilii” sunt cei care se profilează ca fiind potențialii „inovatori”. În societățile moderne diversificate, regăsim unul dintre termenii dublei definiții paretiene: avem de-a face cu niște elite multiple, care-și exercită influența în domenii foarte diferite. Astfel, un studiu al lui Katz și Lazarsfeld (1964) asupra mecanismelor alegerii a permis distingerea rețelelor de influență diferite, în special pentru „cumpărăturile de obiecte casnice”, pentru „moda vestimentară” și pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru „moda vestimentară” și pentru „problemele civice și politice”. Pentru acestea din urmă, statutul social și gradul de participare socială sunt criterii de influență decisive (Mendras și Forsé, 1983, p. 83). Conflict, competiție, coaliții: poliarhia Într-o societate modernă complexă, elita conducătoare este diversificată și comportă grupuri ce apără interese specifice. Astfel, elitele economice și cele politice sunt confruntate cu mize diferite și se reclamă de la legitimități specifice. În gestionarea curentă, ele au totuși relații foarte strânse. Dar, în aceste condiții
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
urmă, statutul social și gradul de participare socială sunt criterii de influență decisive (Mendras și Forsé, 1983, p. 83). Conflict, competiție, coaliții: poliarhia Într-o societate modernă complexă, elita conducătoare este diversificată și comportă grupuri ce apără interese specifice. Astfel, elitele economice și cele politice sunt confruntate cu mize diferite și se reclamă de la legitimități specifice. În gestionarea curentă, ele au totuși relații foarte strânse. Dar, în aceste condiții, o schimbare notabilă afectând una din aceste două elite nu poate decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
interese specifice. Astfel, elitele economice și cele politice sunt confruntate cu mize diferite și se reclamă de la legitimități specifice. În gestionarea curentă, ele au totuși relații foarte strânse. Dar, în aceste condiții, o schimbare notabilă afectând una din aceste două elite nu poate decât să aibă repercusiuni asupra celeilalte. Cazul Franței În 1981, victoria electorală a stângii a antrenat în Franța o înnoire a personalului politic. Cercetătorii s-au întrebat în privința consecințelor pe care această înnoire le putea antrena în strategiile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Cercetătorii s-au întrebat în privința consecințelor pe care această înnoire le putea antrena în strategiile lumii patronale (Bauer, 1985). O schimbare de acest ordin poate „sta la originea unei redefiniri, parțiale sau totale, a alianțelor și a coalițiilor ce structurează elitele la putere”. Și o astfel de redefinire pare din primul moment consecința cea mai probabilă. Totuși, nu putem exclude faptul că „o asemenea schimbare nu poate coexista cu reproducerea și/sau consolidarea dinamicilor sociale anterioare” (ibidem, p. 263). Așa cum notează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu putem exclude faptul că „o asemenea schimbare nu poate coexista cu reproducerea și/sau consolidarea dinamicilor sociale anterioare” (ibidem, p. 263). Așa cum notează Bauer, faptele au arătat că trebuie abandonată conceptualizarea simplistă „a unei clase conducătoare structurate de o elită economică recunoscută ca fiind omogenă” și a unei „elite politice care ar apăra sau ar pune în cauză prerogativele deținătorilor puterii economice” (ibidem, p. 269). Conducătorii patronatului, ca și responsabilii politici trebuie (și unii, și alții, chiar dacă în modalități diferite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
poate coexista cu reproducerea și/sau consolidarea dinamicilor sociale anterioare” (ibidem, p. 263). Așa cum notează Bauer, faptele au arătat că trebuie abandonată conceptualizarea simplistă „a unei clase conducătoare structurate de o elită economică recunoscută ca fiind omogenă” și a unei „elite politice care ar apăra sau ar pune în cauză prerogativele deținătorilor puterii economice” (ibidem, p. 269). Conducătorii patronatului, ca și responsabilii politici trebuie (și unii, și alții, chiar dacă în modalități diferite) să acționeze într-un câmp de tensiuni între „conservarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat mișcări în sensuri diferite în fiecare dintre taberele aflate față în față. „Unele alianțe se desfac. Se formează noi coaliții. Noi clivaje structurează puțin câte puțin elitele conducătoare ale țării” (ibidem, pp. 267-268). Cu un anumit recul, observăm un contrast între situația anilor ’80 și cea de la începutul anilor ’70; acest contrast pare indicele unei transformări a „dinamicii raporturilor sociale”. Concret, unii stimuli ai schimbării încetează să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
contrast între situația anilor ’80 și cea de la începutul anilor ’70; acest contrast pare indicele unei transformări a „dinamicii raporturilor sociale”. Concret, unii stimuli ai schimbării încetează să mai fie provocați de revendicările claselor inferioare și, dimpotrivă, sunt propagați dinspre elită înspre putere. Cât despre rezistențele la schimbare, ele nu vin atât din partea unei elite stabilite, ce rezistă la contestația pornită de jos, cât din partea unor pături sociale inferioare ce încearcă să-și apere avantajele obținute până acum. În afara efectelor crizei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
indicele unei transformări a „dinamicii raporturilor sociale”. Concret, unii stimuli ai schimbării încetează să mai fie provocați de revendicările claselor inferioare și, dimpotrivă, sunt propagați dinspre elită înspre putere. Cât despre rezistențele la schimbare, ele nu vin atât din partea unei elite stabilite, ce rezistă la contestația pornită de jos, cât din partea unor pături sociale inferioare ce încearcă să-și apere avantajele obținute până acum. În afara efectelor crizei economice, putem vedea în această evoluție rezultatul „accederii în posturi influente sau chiar la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a unor oameni care, înainte, se aflau, mai degrabă, în tabăra contestatară, iar acum vin să sprijine acțiuni inițiate de mediile conducătoare (ibidem, p. 306). În opinia lui Birnbaum, odată cu victoria stângii în 1981, s-au produs schimbări în recrutarea elitelor politice. Pentru a relua termenii utilizați de Bourdieu și de Passeron (1964), proporția „bursierilor” din rândurile personalului politic a crescut în detrimentul celei a „moștenitorilor”, chiar și atunci când este vorba despre absolvenți ai marilor școli. Înalții funcționari proveniți de la É.N.A.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trebuia să convenim că „cei care guvernează nu sunt întotdeauna aceiași” și că ar fi excesiv să spunem că așa-numiții énarques roses i-au înlocuit pur și simplu pe cei de altădată (Birnbaum, 1985, p. 307). Teoreticienii clasici ai elitelor de pretutindeni n-au pretins niciodată că la putere s-ar afla întotdeauna aceiași indivizi: dimpotrivă, ei au sugerat că o elită nouă, confruntată cu presiuni structurale, sfârșește întotdeauna prin a adopta comportamente asemănătoare celor ale elitei pe care a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
roses i-au înlocuit pur și simplu pe cei de altădată (Birnbaum, 1985, p. 307). Teoreticienii clasici ai elitelor de pretutindeni n-au pretins niciodată că la putere s-ar afla întotdeauna aceiași indivizi: dimpotrivă, ei au sugerat că o elită nouă, confruntată cu presiuni structurale, sfârșește întotdeauna prin a adopta comportamente asemănătoare celor ale elitei pe care a înlăturat-o. În conjunctura politică studiată de Birnbaum, noul personal politic este net mai marcat de angajarea politică sau sindicală. Din acest
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Teoreticienii clasici ai elitelor de pretutindeni n-au pretins niciodată că la putere s-ar afla întotdeauna aceiași indivizi: dimpotrivă, ei au sugerat că o elită nouă, confruntată cu presiuni structurale, sfârșește întotdeauna prin a adopta comportamente asemănătoare celor ale elitei pe care a înlăturat-o. În conjunctura politică studiată de Birnbaum, noul personal politic este net mai marcat de angajarea politică sau sindicală. Din acest punct de vedere, compoziția cabinetelor ministeriale este edificatoare. Continuăm să găsim aici mulți funcționari proveniți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
majorității politice”. Mai general vorbind, noua majoritate nu a răsturnat ierarhia cadrelor din înalta funcție publică. Nimic nu seamănă cu spoil system, sistemul de tip american de însușire a trofeelor de la cei învinși (ibidem, p. 309). Prin urmare, schimbările în elita politică nu au antrenat o modificare a rolurilor politice și administrative. Nici logica partizană, nici, în mod mai general, valorile politice n-au fost finalmente determinante în acțiunea noilor elite. Confruntate cu presiunile instituționale, acestea s-au adaptat unor roluri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de la cei învinși (ibidem, p. 309). Prin urmare, schimbările în elita politică nu au antrenat o modificare a rolurilor politice și administrative. Nici logica partizană, nici, în mod mai general, valorile politice n-au fost finalmente determinante în acțiunea noilor elite. Confruntate cu presiunile instituționale, acestea s-au adaptat unor roluri performante (ibidem, pp. 310-311). Cazul Marii Britanii Logica statală ce influențează comportamentele indivizilor și ale grupurilor își are originile în istorie. După Stanworth și Giddens (1974), evoluția configurației elitelor din Marea Britanie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acțiunea noilor elite. Confruntate cu presiunile instituționale, acestea s-au adaptat unor roluri performante (ibidem, pp. 310-311). Cazul Marii Britanii Logica statală ce influențează comportamentele indivizilor și ale grupurilor își are originile în istorie. După Stanworth și Giddens (1974), evoluția configurației elitelor din Marea Britanie nu poate fi înțeleasă decât pe fondul dezvoltării industriale din secolului al XIX-lea. Dintre toate țările europene, Marea Britanie s-a angajat prima pe calea industrializării. Totuși, antreprenorul sau directorul întreprinderii nu avea un statut particular în sine
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cele două cazuri extreme între care se situează. Încă nu se crease „o etică a afacerilor”, în care succesul în afaceri să confere un prestigiu deosebit (ca în Statele Unite, de exemplu). Și nici nu avem situația în care o nouă elită industrială să nu fie lăsată să se afirme de către o elită tradițională care își bazează influența pe proprietățile funciare. Dimpotrivă, în Marea Britanie am asistat la un proces de adaptare reciprocă între elitele stabilite și cele emergente, proces pe care nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
crease „o etică a afacerilor”, în care succesul în afaceri să confere un prestigiu deosebit (ca în Statele Unite, de exemplu). Și nici nu avem situația în care o nouă elită industrială să nu fie lăsată să se afirme de către o elită tradițională care își bazează influența pe proprietățile funciare. Dimpotrivă, în Marea Britanie am asistat la un proces de adaptare reciprocă între elitele stabilite și cele emergente, proces pe care nu l-am mai găsim nicăieri în alte țări. Acest proces de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nici nu avem situația în care o nouă elită industrială să nu fie lăsată să se afirme de către o elită tradițională care își bazează influența pe proprietățile funciare. Dimpotrivă, în Marea Britanie am asistat la un proces de adaptare reciprocă între elitele stabilite și cele emergente, proces pe care nu l-am mai găsim nicăieri în alte țări. Acest proces de adaptare a fost posibil datorită procesului de socializare oferit de sistemul școlilor publice (public schools), a aflat ulterior în conjuncție cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
erau înnobilați, iar nobilii deveneau oameni de afaceri. Sau, folosind cuvintele autorilor noștri, „Britain made both gentleman of businessmenă and businessmen of gentleman” (ibidem, pp. 99-100). În ciuda tensiunilor dintre cele două grupuri, găsim în Marea Britanie de la începutul secolului XX o elită unificată și ferm stabilită (ibidem, p. 100). Putem vorbi despre o elită că este unificată atunci când este o elită economică a cărei origine și formație nu diferă semnificativ de cele ale elitelor politice, administrative sau religioase. După cel de-al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]