5,365 matches
-
acceptau comunismul ca pe o obișnuință. Ei presimțeau că acest ism dur, comunismul, va trece, motiv pentru care au luptat ca acesta să dispară, pe când la noi nu a existat această conștiință a tranziției. Și apoi a venit ruptura. Ceilalți estici au simțit că evoluează. Ei nu trebuiau să reia denumiri vechi, Întrucât acestea au fost duse mai departe În substanță, nu ca formă; ori la noi a rămas doar forma, pentru că cei care au fost substanța au fost Închiși și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F.-Iași, 1997). Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
rămas neafectat pe 150 m lungime, alunecarea rămânând pe malul drept. Dup această porțiune stabilă a Bahluiului, alunecarea a trecut din nou pe malul stâng ridicând albia râului pe încă 100 m lungime până la intersecția bazei alunecării cu latura ei estică. Cele două ridicări ale albiei râului, de circa 1 m fiecare, au creat o acumulare de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
canale pentru irigații . În scopul protejarea vetrelor rurale și a culturilor agricole contra inundațiilor, s-au realizat diguri încă din Evul Mediu. Apoi în anul 1976 s-a construit barajul Tansa, (comuna Belcești) folosindu-se pământ excavat din promontoriul deluros estic, pe care l-a diminuat în altitudine cu câțiva metri. Printre diguri menționăm pe cele dintre iazurile Savia I, Savia II, Cicadaia, Plopi și Huc. Suprafața plană a șesului Bahlui este dominată de modificări antropice precum rambleul șoselei și al
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ariile centrale ale bazinului hidrografic Bahluieț (pe terasele Bahluiețului, pe moșiile așezărilor rurale), dar se întâlnesc și în zonele marginale ale acestuia. Vița-de-vie este cultivată, mai cu seamă, pe versanții din jurul localităților, localități care au o mare răspândire în jumătatea estică a bazinului hidrografic Bahluieț (Cucuteni, Dădești, Costești). Suprafețele cultivate cu livezi se întâlnesc, mai ales, în sud-estul bazinului hidrografic (în apropierea localității Strunga). Se întâlnesc livezi și în partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ariile centrale ale bazinului hidrografic Bahluieț (pe terasele Bahluiețului, pe moșiile așezărilor rurale), dar se întâlnesc și în zonele marginale ale acestuia. Vița-de-vie este cultivată, mai cu seamă, pe versanții din jurul localităților, localități care au o mare răspândire în jumătatea estică a bazinului hidrografic Bahluieț (Cucuteni, Dădești, Costești). Suprafețele cultivate cu livezi se întâlnesc, mai ales, în sud-estul bazinului hidrografic (în apropierea localității Strunga). Se întâlnesc livezi și în partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a descoperit o ostraca ce prezintă o scriere alfabetică similară cu ebraica și feniciana, caracteristică pentru Filistia secolului al VII-lea î.Hr. Atunci când filistenii au venit pentru prima dată, în secolul al XII-lea î.Hr., din lumea miceniană pe litoralul estic al Mediteranei, probabil au adus cu ei o limbă apropiată limbii grecești. Inscripția de pe ostraca noastră indică faptul că în secolul al VII-lea î.Hr și poate chiar din timpul lui David și Solomon, filistenii foloseau scrierea locală și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Aceste mutări de aer cald și rece, fac posibil apariția vântului. Deci vântul, nu este altceva decât curent format de mișcarea aerului, numit după direcția din care suflă. Daca un vânt suflă dinspre est spre vest, va fi numit vânt estic, dacă suflă dinspre vest spre est, va fi numit vânt vestic. Vântul are un rol important și în modelarea unor forme de relief. Acesta încărcat cu particule de nisip, apă sau gheață, izbește rocile, erodându-le în diferite forme. Astfel, la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
față de democrație, liberalizarea economiei și puterile occeidentale precum și evidențierea valorilor neocomuniste restauraționiste sau democratice în funcție de specificul auditoriului intern sau extern, iată doar câteva aspecte specifice unui președinte cu trecut comunist". Această perioadă a fost una a duplicității. Aflată între trecutul estic și autohtonist și provocarea unui viitor european occidentalizat, puterea politică instalată după 1992 nu a avut puterea să opteze clar pentru europenizare. O asemenea opțiune fără echivoc va veni în următorul ciclu electoral. Opțiunea fermă pentru Europa (1996-2000) Abia în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
et al. 1999, 109-116), periferiile etno-lingvistice încearcă să se diferențieze permanent în raport cu centrul prin intermediul unui întreg sistem de simboluri și practici. Acestea sunt numai câteva dintre argumentele care i-au determinat pe unii autori să considere clivajul etno-lingvistic din țările estice un clivaj de tip centru-periferie (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt 1992; 1995; Kitschelt et al.1999; Seiler 2004). Segmentele de populație aflate pe o poziție de inegalitate în raport cu "centrul", asimilate versantului "periferiei", sunt reprezentate, deci, de partide care se organizează
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru a se desprinde de fascinația exercitată de clasicism și pentru a intra sub semnul unei alte zodii spirituale și anume cea a romantismului. E vorba, aici, despre marile culturi occidentale, căci așa cum vom demonstra într-un capitol ulterior, țările estice vor mai prelucra elemente ale clasicismului și în secolul al XIX-lea. Analiza începuturilor clasice ale secolului al XVIII-lea dezvăluie o realitate complexă, marcată de varietatea raporturilor pe care Franța ca generatoare a puternicei ideologii a epocii precedente le
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
insuficientă sau care a devenit nefuncțională. Atenuarea acestor dificultăți a fost cu atât mai dificilă din cauza dezechilibrului demografic datorat pierderilor de vieți umane din timpul războiului, dar și nevoii de adaptare la o nouă formă a războiului care opunea Blocul Estic celui Occidental, practic aducând acum în opoziție foști aliați. Mai mult, atât într-o țară cât și în cealaltă, reașezarea politico-administrativă s-a dovedit suficient de tumultoasă. În anii 1944 și 1945, Franța își regla conturile cu proprii compatrioți care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sub Carolingieni, continua sub împărații saxoni și franconieni. De la începutul secolului al XII-lea și până la finele celui de-al XIV-lea se desfășoară o adevărată mișcare de colonizare, însoțită de încercările de creștinare a teritoriilor din zona central și estică a Europei (Ostsieldung)711, având ca reper de mare importanță anul 1147. Această mișcare a cuprins mai multe valuri, care în succesiunea lor au atins Elba, Holstein, Meissen și Austria, Macklenburg, Pomerania, Brandenburg și apoi din Boemia până în Ungaria. Ostsieldung
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sunt: 1. Statuia lui Zeus din orașul Olimpia, În Grecia, aflat la 150 km. de Atena. 2. Templul lui Artemis situat În Efes, lângă orașul Selkuc de azi, din Turcia. 3. Grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, așezate pe partea estică a Eufratului, la aproximativ 50 km. sud de Bagdadul de azi din Irak. 4. Colosul din Rodos străjuia intrarea În portul din insula Rodos din Grecia. Rodos este o insulă aflată În Asia Mică, unde Marea Egee Întâlnește Marea Mediterană. 5. Mausoleul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Gânju Ecaterina () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93125]
-
în cartea Leș Reines de France au temps des Bourbons:"Spre orele șase ale dimineții, în februarie, este încă este întuneric. În castelul Blois, toata 82 lumea doarme. Nimeni nu o vede trecând peste pervazul ferestrei, care dă înspre terasă estică. Începe să coboare plină de veselie, în ciuda corpolentei și uitând că este și mai îngreunată de cașetele în care erau înghesuite bijuteriile sale prețioase[...] fugara ajunge pe terasa verde de frică, jurându-și că nu va merge mai departe[...] Traversează
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul stepic intră Bârladul, Bahluiul, Jijia, și se caracterizează printr-un maxim de ape primăvara și o lipsă completă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a) Capul Dealului: pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311, 615 (pl. CCXXXIX/16); Coman 1980c, p. 56, nota 5. f) Vatra satului: în marginea estică a satului au fost depistate mai multe cuptoare circulare, pentru coptul pâinii, cotlonite în pământ și lutuite, însoțite de numeroase fragmente ceramice lucrate la roată și decorate cu incizii, caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1968. Materialul se află în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83; Teodor 1997c, p. 58. 25. Buda (comuna Oșești), județul Vaslui a) Dealul Bisericii: pe ultimele prelungiri ale Dealului Bisericii, de lângă marginea estică a satului, pe stânga Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente ceramice și o margine de cazan, prevăzută cu un orificiu, din secolele X-XI. Cercetare C. Cihodaru, 1933; verificare M. Petrescu-Dîmbovița, 1955. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și X-XI. Informații profesor V. Trofin, de la Școala Tătărani. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980, p. 99, nota 4; Teodor 1997c, p. 75. c) Vatra satului (Est de sat): în jurul locuinței cetățeanului D. Popa, din partea estică a satului, s-au identificat fragmente ceramice din secolele V-VI, VIII-IX și X-XI. O parte a materialului modelat la mână, dintr-o pastă zgrunțuroasă, dispune de pereți groși, iar umerii sunt prelinși, trăsături de influență slavă (veacurilor V-VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice lucrate la roată, încadrate în secolele V-VI, VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1971. Materialul inedit aparține Muzeului „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 106. 72. Ipatele (comuna Ipatele), județul Iași a) Petrești: pe panta estică a Dealului Recea, la vest de sat, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția particulară A. Rusu. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 215, 245 (fig. 32/8); Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întrebuințat la încălzirea unei locuințe sau la pregătirea hranei și nu este exclus să fi aparținut (împreună cu tiparul amintit) unei locuințe (ipoteză incertă, întrucât laturile nu au fost surprinse), distrusă de intervenția umană. Campania din 2009 a descoperit în capătul estic al secțiunii VI un alt vas borcan, ușor fragmentar, ce conținea bulgări de lut și mici pietre de râu, tot cu urme de ardere secundară. Acesta alături de cel găsit anterior (2008) erau folosite în scopuri casnice. De asemenea, au mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 25; Nicu, Ilie 2008, p. 204-207 (inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 198; Teodor 1997c, p. 123. 85. Oncești (comuna Oncești), județul Bacău a) Poarta Țarinei (Dâmbul lui Gologan): cu ocazia unor periegheze, efectuate pe terasa inferioară de pe versantul drept al Pârâului Berheci, din marginea estică a satului, s-au descoperit fragmente de vase medievale. Ulterior, s-a întreprins un sondaj arheologic (1967) care a confirmat prezența unei locuințe rectangulare, prevăzută cu o vatră din pietre. Inventarul locuinței conținea un vas întreg și numeroase fragmente de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 24-26; Zaharia N. 1955, p. 910; Teodor 1997c, p. 156-157. 120. Tunsești (comuna Bogdănița), județul Vaslui a) La Moară: în marginea estică a satului, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 86; Teodor 1997c, p. 158
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]