24,599 matches
-
lume paralelă. Relația dintre ei este cea din cadrul oricărui spectacol: actorii oferă distracție, iar publicul o consumă. Deoarece nu există o comunicare specială între cele două părți, în afara aplauzelor, nu există nici limbaj sau gesturi sub-urbane, păstrându-se nealterate normele etichetei și decenței. Există o formă de carnaval contemporan care ar semăna într-o oarecare măsură cu cel medieval, și anume așa-numitul Târg renascentist (Renaissance Fair), organizat în diferite părți ale Americii, toamna (de obicei în octombrie) sau primăvara (la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este singura soluție. Singurul meu vis este să găsesc oameni care să funcționeze ca mâna mea dreaptă. Cărui gen îi aparține Crulic? El se situează cam la limita genurilor, între ficțiune, animație și documentar. Nu poți să-i pui o etichetă. Este documentar în măsura în care am respectat datele realității, dar subiectivitate există în orice film. Faptul că am ficționalizat și că am pus voce este o formă a subiectivității. Și documentarul de televiziune, cel mai puțin creativ, are și el doza lui
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
presă și propagandă”, ce urma celei „economice”. De fapt, și partea propagandistică fusese subordonată complet intereselor politice imediate ale tinerilor comuniști vasluieni. Și o mână de boabe de porumb, dacă era dată unui oropsit al sorții, trebuia să poarte obligatoriu eticheta „donatorului”, în cazul de față, „tineretul progresist”. Iată cum prezenta situația președintele FNTDR Vaslui, P. Bighiu: Comisia de presă și propagandă a pregătit în cursul acestei luni condițiile pentru sărbătorirea lui 1 decembrie și a zilei de 13 decembrie. S
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
B.P.D. nu au răspuns și nu răspund la chemările noastre” Până la „dezertarea” celor 56 de tineri socialiști, utemiștii vasluieni au întâmpinat numeroase probleme referitoare la deplina unificare a tuturor organizațiilor ce activau în județ și oraș. Nici falsa și mincinoasa etichetă de „tineret muncitoresc” pe care și-au atribuit-o cu maximă viclenie nu a sporit numărul amatorilor de politică bolșevică. De altfel, credem că a remarcat oricine că în toate rapoartele de activitate din care am citat în acest stufos
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un fel sau altul, se opuneau dezastruoasei lor doctrine. Lipsa noastră de credulitate se bazează pe continuarea „raportului”: „...sa dovedit că acest tovarăș este fiu de legionar și este educat și el la fel ca tatăl său”. Cu această grea etichetă lipită pe frunte, probabil Cârciu a avut de suportat gravele consecințe ale unei presupuse acuzații formulate de Olaru într-o ședință politică și în mod absolut criminal politizată prin asmuțirea oamenilor contra altor oameni. e. „Agitatorii noștri i-au îndrumat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
succint particularitățile formării partidelor în țările postcomuniste și prezintă partidele relevante pentru România. Definirea, particularitățile și selecția partidelor analizate La nivel teoretic și conceptual, definiția minimalistă oferită de Sartori (1976, 57) partidelor, surprinde elementele definitorii ale competitorilor instituționali, indiferent de eticheta pe care o adoptă. Conform politologului italian, un partid este "orice grup politic ce se prezintă în alegeri și promovează candidați în funcții publice prin intermediul alegerilor".7 Capacitatea acestei definiții de a vedea dincolo de eticheta oficială este relevantă în spațiul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale competitorilor instituționali, indiferent de eticheta pe care o adoptă. Conform politologului italian, un partid este "orice grup politic ce se prezintă în alegeri și promovează candidați în funcții publice prin intermediul alegerilor".7 Capacitatea acestei definiții de a vedea dincolo de eticheta oficială este relevantă în spațiul postcomunist. Istoria recentă a partidului unic a condus la creionarea unor atitudini civice antipartinice la începutul perioadei de tranziție. Astfel, pe lângă denumirea clasică de "partid", în România au înflorit multiple modalități de definire ale formațiunilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
antipartinice la începutul perioadei de tranziție. Astfel, pe lângă denumirea clasică de "partid", în România au înflorit multiple modalități de definire ale formațiunilor politice înscrise în competițiile electorale românești. În afara denumirilor frecvent întâlnite de "partid" și "uniune", mai există alte 14 etichete care variază de la "alianță" și "asociație" pănâ la "pol" și "solidaritate".8 Uneori, se recurge la combinări de termeni în cadrul denumirii unui competitor electoral (de exemplu, Partidul Alianța Socialistă). Partidele și sistemele de partide postcomuniste sunt deseori catalogate drept instabile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
familia social-democrată: PDSR și PD. Ruptura FSN a fost cauzată de disensiunile care au apărut între cei doi lideri marcanți ai formațiunii: Ion Iliescu, ai căruit acoliți au format FDSN, ulterior PDSR după 1992, și Petre Roman, care a păstrat eticheta FSN, partidul fiind redenumit PD după alegerile din 1992. Un alt partid social-democrat care a apărut drept un actor important în 1992 este Partidul Social-Democrat din Romania (PSDR), succesorul social-democraților interbelici. Totuși, PSDR a câștigat mandate după ce a participat în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
stipulate în Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului ultimei legislaturi, cea care a început în 2008. Prevederi legislative cu privire la activitatea parlamentară Odată ajunși în Camera Deputaților ori în Senat, membrii diferitelor partide politice constituie grupuri parlamentare cu activități comune. În numele unei etichete politice membrii grupurilor parlamentare desfășoară activități și solicită resurse având poziții comune în diferite chestiuni politice. În continuare vom spicui din documentele care reglementează activitatea celor două camere acele prevederi care ne interesează din perspectiva capitolului de față. Nu suntem
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Parlamentului ca instituție poate fi unul din factorii care au determinat de-a lungul perioadei postcomuniste niveluri scăzute ale încrederii populației în instituția reprezentativă. O serie de acuze (carierism, urmărirea unor interese personale etc) la adresa reprezentanților noștri, fără legătură cu eticheta unui anumit partid, au determinat și ele, căutarea unor soluții politice. Una dintre acestea, mult discutată atât de către actorii politici cât și de către analiști ori jurnaliști a părut să fie introducerea votului uninominal. Mai "apropiat" de cel care l-a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorilor. Mergând chiar mai departe, am putea numi partidul unul "paria", în sensul său primar de "de neatins", mai întâi pentru că partidele mainstream se feresc de o alianță cu el de teama de a nu fi marginalizate de Uniunea Europeană, din cauza etichetei de extremă dreaptă, și apoi pentru că nu poate fi supus unei critici distructive, deoarece încă nu s-a aflat de unul singur la guvernare. Am ales să analizăm doar momentul 2000 din istoria acestui partid, deoarece este singurul moment (exceptând
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fragmentarea scenei politice crește fără să fie compensată de apariția unor alternative la pozițiile deja existente. Pe de altă parte, martori la aparițiile unor noi partide și modificările de compoziție ale celor celor vechi, alegătorii se identifică din ce în ce mai greu cu eticheta unui partid. Aceasta se datorează și imposibilității de a identifica pe termen lung o corespondență între partid, ideologie și elite. Loialitatea cetățenilor în forma afilierii ca membru are de suferit (Lewis 2001; Tavits 2005; Spirova 2007). Obișnuit cu o astfel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
suprapunerea celor două perechi (Kitschelt 1992). După cum mărturisea Katherine Verdery (1994, 156-157), "adversarii îi legau pe protocroniști de extrema dreaptă din anii interbelici, pentru că extremele lor naționaliste erau similare; totuși, această etichetare atrăgea rareori după sine autoetichetarea lor cu stânga (etichetă pe care puțini erau dispuși să o revendice). Mai mulți protocroniști mi-au argumentat, totuși, că protocroniștii erau stânga; iar un adversar al lor s-a autonumit parte a dreptei". Confuzia doctrinară din primii ani ai tranziției românești a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
declarat că s-a produs reconcilierea istorică, devenind un susținător al României în eforturile de integrare. Notabilă este în această perioadă strategia PDSR, ce a mizat pe o schimbare de imagine și de mesaj. Problemele dominante ale acestui partid erau: eticheta de partid criptocomunist și izolarea pe plan internațional. De aceea, imediat după succesul în alegerile locale din 2000, s-a decis declanșarea unei adevărate campanii de "schimbare la față" pentru a convinge atât electoratul cât și cancelariile europene de faptul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
PDSR în PSD, la Congresul din 16 iunie 2001, social-democrații români au intrat în marea familie social-democrată europeană, în noiembrie PSD devenind membru consultativ al Internaționalei Socialiste. Dar, după cum remarcă Zoe Petre (2010, 259), "PSD a uzurpat în acești ani eticheta socialiștilor europeni, dar nu le-a preluat nici măcar retorica, și cu atât mai puțin politicile de stânga". Un alt aspect pozitiv în procesul de europenizare (ce poate fi pus în contul tuturor partidelor politice) l-a reprezentat adoptarea noii Constituții
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partide terțe (third parties), partide de diviziune (splinter parties), aceste partide au două caracteristici definitorii (Reiser și Holtmann 2008): sunt puternic ancorate local, deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit local (uneori localist) marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
puternic ancorate local, deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit local (uneori localist) marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și partide olandeze care concurează cu succes la nivel local, sunt considerate în Europa occidentală drept partide mici, populiste (Mudde și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
discuțiilor inflamate legate de autonomia Transilvaniei și de (posibila) apariție a unui partid regionalist transetnic (Gheorghiță și Dragoman 2010), sistemul de partide românesc (nici parlamentar, nici electoral) nu conține un astfel de partid. Altfel spus, nu există o echivalență între etichetele "regional" și "regionalist" pe care le folosim, și asta nici măcar în cazul UDMR, un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea fiind că partidele conservatoare consideră că aceste valori au o natură seculară, rezidând în tradițiile dezvoltate de societate în istorie, pe când cele creștin-democrate consideră că acestea derivă din morala creștină. Convențional, vom folosi doar eticheta de conservatoare pe parcursul acestui studiu. 3 În 1990, camera inferioară a Parlamentului purta denumirea de Adunarea Deputaților. 4 Pentru alianțe, pragul electoral crește la 8% în cazul unei alianțe de două partide, iar începând de la al treilea partid se adaugă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
viața 156 de militari, din care 3 gradați, care au fost înmormântați într-o parcelă separată din cimitirul sătesc. În anul 1937, rămășițele pământești ale acestor eroi au fost Paraclisul din satul Buda exhumate iar osemintele puse în saci cu etichete nominale care au luat drumul Brăilei, orașul de garnizoană al regimentului. În memoria acestor bieți oameni a fost ridicat un paraclis în curtea bisericii sătești unde se află și cimitirul, pe frontispiciul căruia se mai pot citi următoarele: „1917. În
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
copii și Chelaru Aristide (35 de ani) din Cârja, membru PMR, 2,50 ha. pământ, soția Georgeta (25 de ani) fără copii”. e. Școli sanitare veterinare Datorită masivelor „epurări” ale vechilor funcționari publici cărora li se puseseră infamantele și nedreptele etichete de „reacționari”, „chiaburi” sau „foști țărăniști și liberali” dacă nu de-a dreptul „legionari fasciști”, schemele de funcționare ale tuturor instituțiilor statului, inclusiv ale Serviciilor Sanitare Veterinare (SSV) de pe tot cuprinsul țării rămăseseră descoperite la capitolul „personal de specialitate” de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în ziarul de partid „Vremea nouă” și nici aiurea, din rațiuni lesne de înțeles. Marea noastră șansă a constat în faptul că aceste rapoarte, procese verbale și planuri de muncă nu au fost secretizate față de alte fleacuri bine pecetluite sub eticheta „secret” sau „strict secret”, care nu ne-ar fi permis cercetarea lor pentru 30 sau 50 de ani de la emitere, conform HG 585/2002. a. „Din varza recoltată vom face o cantitate apreciabilă de varză murată” Fraza din inter-titlu reprezintă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mult decât alți scriitori români, cei doi Caragiale au jucat în spațiul și timpul ce le-a fost hărăzit pentru viețuire și creație anumite roluri pentru interpretarea cărora a fost nevoie de măști potrivite care să prezinte exteriorului persona convenabilă, eticheta caracterizatoare, pentru cunoașterea lor fiind necesar un proces de de-mascare care începe prin a asculta propriul discurs despre sine ca proces de autoreflectare și autodefinire. Ion Luca se percepea ca și eroul eponim al nuvelei fantastice Kir Ianulea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ironie prietenească, spirit ludic; în ceea ce privește numele pe care le-a încredințat propriilor personaje, a demonstrat, cu puține excepții, geniu artistic: personajele sale fac concurență stării civile și pentru că sînt purtătoarele unor nume cu puternic efect caracterizator și cu rol de etichetă de recomandare a unor tipuri extrem de viabile tocmai pentru că trăiesc în indivizi unici, inimitabili. Chiar dacă Paul Zarifopol considera că studiul lui Ibrăileanu Numele proprii în opera comică a lui Caragiale "nu are nevoie nici de îndreptare, nici de completare", cred
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]