11,414 matches
-
și "norocul nemeritat" de a fi redactorul lui Nae Ionescu. Bătălia s-a dat însă, bineînțeles, și la nivelul ideilor (atingînd subtilități teologice extreme). Iar tînărul scriitor a trăit totul ca pe-o "grea încercare". Extrema stîngă, extrema dreaptă, presa evreiască, presa democrată etc., plus dușmanii personali ai lui Sebastian (care nu erau deloc puțini, fiindcă scriitorul și-i adunase în ani, prin nedreptele sale atacuri la persoană: de exemplu, scriitorii de la Viața românească, apoi Petre Pandrea, Belu Zilber; la fel
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
două mii de ani... ca Marin Dronțu, s-a supărat și a întreținut ostilitățile) au sărit la cotitură. Extrema stîngă l-a avut ca țintă mai ales pe Nae, extrema dreaptă și dușmanii personali ai lui Sebastian, pe Sebastian, iar presa evreiască i-a țintit și pe Nae, și pe Sebastian, ca pe un cuplu ce-a păcătuit antisemit împreună. Împreună, adversarii și admiratorii lui Nae Ionescu și ai lui Sebastian au creat o zarvă de presă, cu siguranță și de cafenea
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
primul mîrîit etnicist". Noi ne putem întreba de ce nu a părăsit Cuvîntul măcar după primele semne de antisemitism brutal, din septembrie 1933. Deși nu a scris nici un rînd explicit antisemit, Sebastian nu a fost apărătorul din Cuvîntul al drepturilor minorității evreiești din România, ci dimpotrivă, cel care, subminînd drepturile tuturor minorităților, le-a subminat, implicit (prin acel straniu articol, Minoritățile în alegeri), și pe ale comunității sale de origine. La fel, deși nu a scris nici un articol explicit prolegionar, mi se
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
textele așa cum le citim, nu s-a simțit, totuși, chiar în largul său. Nu știm cum s-a simțit nici cînd a fost asasinat I. G. Duca, "muza" lui eternă. Faptul că, după toate cîte se întîmplaseră - inclusiv după reacțiile evreiești din 1933 și 1934 la adresa textelor antisemite ale lui Nae Ionescu, reacții pe care le cunoștea, ca dovadă scrisoarea sa către I. Ludo - i-a mai cerut directorului său prefața la De două mii de ani..., faptul acesta spune multe. Spune
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
de altfel relativă) a antisemitismului în politica și conținutul ziarului, pe durata prezenței lui Nae Ionescu în camarilă, a contribuit la confortul și anestezierea morală al ucenicului. Iar pînă în noiembrie 1933, Nae Ionescu nu s-a atins de chestiunea evreiască decît în treacăt, și anume în mai 1933 (cînd, vorbind despre antisemitismul lui Hitler, l-a declarat o "aberație", dar una... justificată, una ce nu contează cînd e vorba de soarta unei revoluții. Ideile din acest editorial au trecut apoi
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
în mai 1933 (cînd, vorbind despre antisemitismul lui Hitler, l-a declarat o "aberație", dar una... justificată, una ce nu contează cînd e vorba de soarta unei revoluții. Ideile din acest editorial au trecut apoi la Sebastian, dar cu problema evreiască pusă complet în paranteză, în articolul "Dușmanii civilizației". La fel, au trecut într-un articol de mai tîrziu, despre arderea catedralelor, al lui Eliade. În schimb, revista evreiască Adam a reacționat, întrebîndu-se dacă Nae Ionescu ar accepta la fel de împăcat să
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Ideile din acest editorial au trecut apoi la Sebastian, dar cu problema evreiască pusă complet în paranteză, în articolul "Dușmanii civilizației". La fel, au trecut într-un articol de mai tîrziu, despre arderea catedralelor, al lui Eliade. În schimb, revista evreiască Adam a reacționat, întrebîndu-se dacă Nae Ionescu ar accepta la fel de împăcat să fie spart capul lui cum acceptă evidența că Hitler sparge capul evreilor). Acest tablou, foarte satisfăcător pentru Sebastian, s-a tulburat în toamna anului 1933, foarte curînd după
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Armand Călinescu nota în 16 noiembrie 1933 că "Nae Ionescu e supărat pe camarilă din cauza soluției ce s-a dat crizei de guvern"; alte jurnale politice vorbesc despre conflictele din interiorul camarilei și consideră numirea lui Duca drept victoria părții evreiești contra celei creștine. După expulzarea sa din camarilă, editorialele din Cuvîntul au luat, brusc, o turnură progardistă și antisemită. Riposta lui Nae Ionescu a durat aproape două luni, încheindu-se numai odată cu asasinarea lui I. G. Duca, cu suspendarea Cuvîntului
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
prea multe drepturi, și, din cauza belșugului lor de drepturi, vinovați de falsificarea vieții politice românești! Și asta, sub pana lui Mihail Sebastian. El nu a pomenit în articolul său decît trei minorități - "maghiari, sași, ucrainieni etc." - , evitînd să numească minoritatea evreiască, pe care a cuprins-o în acel generic "etc.". Dar este limpede că nu sporirea drepturilor acesteia îl interesa, cum nu îl interesa sporirea drepturilor nici unei minorități, ci, dimpotrivă, ca un bun adept năist, retezarea unora din drepturile minoritarilor - de
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
pentru că statele din Europa Centrală și de Est nu au avut niciodată populații omogene ca religie. Indiferent de religia națională, populația a fost de diferite religii ortodoxă, catolică, protestantă, iudaică și uneori musulmană. Holocaustul a eliminat în mod brutal minoritățile evreiești din Europa Centrală și de Est. Instalarea comunismului a transformat materialismul dialectic marxist-leninist în religie de stat, iar partidele comuniste au devenit, într-o măsură mai mare sau mai mică, propagandiști agresivi ai ateismului. Totuși, identificarea instituției bisericii cu opoziția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
care ni s-a părut trebuincios pentru a nu lăsa nici umbră de îndoială asupra bunelor noastre intenții, vom veni la cele două cazuri cari vor fi fost poate motivele dizolvării societății "Arboroasa". Se știe că mai cu seamă elementul evreiesc din Bucovina au stăruit să facă serbarea de o sută de ani a întrupării Bucovinei cu Austria. Aceasta s-a făcut în ajunul încheierii unui tratat de comerț cu noi și a fost o demonstrație în contra mănținerei îngrădirilor prescrise de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
texte bisericești traduse din grecește ori slavonește, textul român urma din cuvânt în cuvânt și virgulă după virgulă originalul, încît de sintaxă, deci de spiritul limbii române, nu putea fi nici vorbă măcar. Tot astfel se urmează astăzi în școalele evreiești pentru copii mici, în cari aceștia traduc, din cuvânt în cuvânt și-n acelaș șir, originalul ebraic într-o nemțească de două ori stricată - și fonetic și sintactic - din care cauză evreii, chiar cei mai civilizați, se cunosc în vorbă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
texte bisericești traduse din grecește ori slavonește, textul român urma din cuvânt în cuvânt și virgulă după virgulă originalul, încît de sintaxă, deci de spiritul limbii române, nu putea fi nici vorbă măcar. Tot astfel se urmează astăzi în școalele evreiești pentru copii mici, în cari aceștia traduc, din cuvânt în cuvânt și-n acelaș șir, originalul ebraic într-o nemțească de două ori stricată - și fonetic și sintactic - din care cauză evreii, chiar cei mai civilizați, se cunosc în vorbă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a concepțiunii creștine și va vedea numaidecât că deosebirea dintre maniera de a vedea a bibliei iudaice și concepțiunea celei creștine sânt departe cât cerul de pământ, căci în ordinea întîia de idei dăm de-o antropomorfizare a calităților poporului evreiesc, fanatic și esclusiv, pe când în a doua ordine ne întîmpină spiritul Dumnezeului păcii, îndurării și iubirii de oameni. Libera-cugetare, admițînd-o chiar în cazul de față, consistă din substituirea cosmogoniei biblice prin idei de altă natură, și fiindcă asemene idei, ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
izraelită și cari vedem mai limpede lucrul. Organizația noastră liberală, teoria de "om și om" erijată în teorie absolută de stat a îngreuiat peste măsură lupta economică pentru existența între elementul român, nedeprins cu asprimea luptei la cuțit, și elementul evreiesc, cari la noi în țară e în mare parte format din scursura cea mai flămândă, cea mai lipsită de scrupul, cea mai neomenoasă a populației din împărățiile vecine. Organizația liberală-cosmopolită a prefăcut România în mocirla în care se scurg murdăriile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pune o condiție negativă pentru a recunoaște independența țării. Credința religioasă să nu mai fie o piedecă pentru ca cineva să se bucure de drepturi civile și politice. Cari alte piedici poate pune nația românească pentru a se apăra contra invaziei evreiești rămâne la discreția ei; piedeca religioasă însă cată să dispară, rămâind a se pune în locu-i ceea ce se va socoti mai bine. Merită acum ca această condiție să fie comunicată țării pe cale legiuită, merită ca ea să se pronunțe de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
posibile și imposibile, s-au bucurat pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru. Străvechile biserici armenești din Botoșani și din Suceava, bisericele catolice întemeiate de principi români chiar, templele sectarilor alungați din Rusia și, asupra tuturora, sinagogele evreiești sânt tot atâtea semne de piatră că persecuțiunea religioasă a fost și este un neadevăr, necalificabil neadevăr; ba faptul însuși că evreii, de la 1848 și până astăzi, din 30000 s-au înmulțit prin imigrațiune la 550000, e o dovadă vie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primim de la amicul nostru d. P. Carp: Domnule redactor, În numărul de miercuri al ziarului "Timpul" îmi faceți onoarea de-a vă ocupa de persoana mea spre a condamna participarea mea la comisiunea mixtă, menită a da o dezlegare chestiunii evreiești, și vă grăbiți totodată de-a constata, nu fără amărăciune, deplina mea izolare în mijlocul partidului conservator. Mergeți chiar mai departe. Dând comisiunii numele de consiliu de familie roșu, aveți aerul de-a insinua că aș fi intrat și eu în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aveți aerul de-a insinua că aș fi intrat și eu în sânul acestei patriotice familii. Îmi veți permite o mică întîmpinare. Am afirmat în diferite rânduri, și toți membrii partidului conservator au afirmat-o ca și mine, că chestiunea evreiască nu este o chestiune de partid. Dacă aceste declarațiuni erau fățarnice, nu am nimic de zis, dacă însă, precum o afirm, ele erau sincere, hotărârile fiecărui sânt libere de orice legătură de partid. Sub punctul de vedere deci al principiilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
7 constituie programul opozițiunii. Până acum însă nu avem nici o probă despre aceasta. Rămâne deci chestiunea de procedură constituțională, cum o numiți nu prea știm pentru ce. {EminescuOpX 275} Dacă nu mă înșel, țara ne-a trimes să dezlegăm chestiunea evreiască, și a căuta în o chestiune de procedură un motiv de abstențiune este după mine a se gândi prea mult la guvern și prea puțin la datoria ce avem cu toții în această tristă împrejurare. Am acuzat pe d. Brătianu că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
improductivă care trăiește din precupețirea muncii și sănătății românului, încît, dacă în mod absolut s-ar ridica stavilele de până acum, soarta poporului nostru ar fi analoagă cu aceea a rasei spaniole din California: moartea prin mizerie și anemie. Populația evreiască crește în pătrat, a noastră dă îndărăt; cea dentîi de la începutul secolului și pîn-acuma a devenit de cincizeci de ori mai mare atât prin nașteri cât și prin imigrațiune; ei au început a se așeza prin locuri unde n-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împle temnițele. Nu se poate zice că în lămurirea cestiunii am fi cruțat pe cineva. Drepți și cu unii și cu alții, am aruncat dungi largi de lumină asupra relelor ce discompun și corup societatea română, dovedind totodată că elementul evreiesc, improductiv cu totul și alungat de mizerie și stricta organizare a statelor vecine în țara noastră, e dintre toate cel mai uzurar, cel mai apăsător, cel mai corumpător. Nu credem așadar că nu s-ar fi făcut lumină îndeajuns în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țări. De la primele înfrîngeri suferite de guvern în Cameră, pe când încă cestiunea pendentă se afla în dezbaterea comisiunii de inițiativă a revizuirii, s-a pornit din afară asupra țării și îndeosebi asupra Camerii noastre un potop de înjurii. Toate gazetele evreiești din cele patru unghiuri ale lumii, cu insolența caracteristică și tradițională a neamului lor pribeag, au aruncat asupră-ne toată murdăria penelor lor nerușinate. Daca lucrul s-ar fi mărginit aici, daca numai sectarii lui Mamona ar fi scuipat asupră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
târgurile unde dobânda e mai mare, unde specula fără frâu găsește mai puține stavile, unde cuvântul omenie are mai puțin înțeles; între noi și o rasă cosmopolită, care la Viena e vieneză, la Paris pariziană, la Veneția venețiană și pretutindeni evreiască; Între o nație care câștigă pe pământul său ca să trăiască apărîndu-l cu sângele ei oricând și o corporație lipsită de cel din urmă sentiment de demnitate bărbătească, care trăiește pe tot pământul ca să câștige, a cărei membri se țin ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răpitoare pe urma oștirilor beligerante pentru a strânge avuții din bălțile de sânge; între noi - zicem - și această onorabilă corporație cestiune de onoare nu poate fi cât lumea, și astfel n-am fi avut nimic de zis în privința insolenței presei evreiești daca n-ar fi găsit răsunet și canal de scurgere la noi, chiar în coloanele foii ministeriale. De aproape o lună Adunările de revizuire se zbat într-o luptă plină de dureri; cu voința strivită de concursul împrejurărilor din afară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]