4,787 matches
-
politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de-al doilea, din perspectivă afectivă, într-o complementaritate stringentă și necesară. Cartea profesoarei Mihaela Ciocoiu, intitulată sobrudidactic Nicolae Labiș - recurs la memorie - Dimensiuni spațiotemporale în poezia lui Nicolae Labiș (Editura PIM, Iași, 2010), vine așadar pe un teren critic familiar, străbătut cu rigoare de condeie critice importante și ne propune o lectură decomplexată și comprehensivă a creației labișiene. O primă constatare se referă la absența reperelor biografice în sens tradițional (naștere, familie, arbore genealogic, studii, formație intelectuală etc.), țelul cercetării
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu întâmplător, preocuparea poetului de a folosi un bogat material lexical de proveniență populară este pusă pe seama faptului că
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
remarca frumusețea sălbatică a locurilor, iarna veți simți în nări miros de lupi și de fum; vara miros de fân și de rășină- totul îmbibat cu ceva ce aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și împușcăturile ce mai vuiesc răzleț între munți. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o lume fără timp și una a timpului care nu iartă. Un rol deosebit în creația lui Labiș îl are vocabularul. În cadrul acestuia poetul folosește pe o scară largă termenii populari îmbinându-i armonios cu regionalismele, cu arhaismele și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Miroiu și C. Codiță în” România-starea de fapt” (1997),că: „dezvoltarea comerțului și serviciilor în rural, după 1989, s-a mărginit până acum, în principal, la înmulțirea numărului de bufete și cârciumi,refăcând o structură de comerț și servicii astfel familiară satului românesc, dar foarte puțin favorabilă modernizării... Ruralul elimină serviciile având de trei ori și jumătate mai puțini lucrători în servicii și comerț decât urbanul”. Spațiile comerciale ( în număr de 14) existente din inițiative particulare sunt sărace în ceea ce privește
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
anoste Încropite de tinerii lor tați). 3. Creativitatea este stimulată de contactul cu necunoscutul, cu ceea ce nu ne este familiar. Aceasta nu Înseamnă că pentru a fi creativi trebuie neapărat să facem lucruri noi. Este suficient uneori să facem lucrurile familiare Într-un mod nou, cu care nu suntem obișnuiți. 4. Imaginația este facultatea umană cea mai importantă din punctul de vedere al creativității. Ea poate fi definită ca fiind capacitatea de a sintetiza mental diverse imagini, creând cu ajutorul acestora imagini
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
anoste Încropite de tinerii lor tați). 3. Creativitatea este stimulată de contactul cu necunoscutul, cu ceea ce nu ne este familiar. Aceasta nu Înseamnă că pentru a fi creativi trebuie neapărat să facem lucruri noi. Este suficient uneori să facem lucrurile familiare Într-un mod nou, cu care nu suntem obișnuiți. 4. Imaginația este facultatea umană cea mai importantă din punctul de vedere al creativității. Ea poate fi definită ca fiind capacitatea de a sintetiza mental diverse imagini, creând cu ajutorul acestora imagini
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acționale și reținerea celei optime, rezolvarea ușoară și corectă a unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități relevă cel puțin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1. capacitatea ei de a soluționa situațiile noi, cele vechi, familiare, fiind soluționate cu ajutorul deprinderilor, obișnuințelor; 2. rapiditatea, suplețea, mobilitatea, flexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvată și eficiența la Împrejurări. Inteligența apare deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acționale și reținerea celei optime, rezolvarea ușoară și corectă a unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități relevă cel puțin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1. capacitatea ei de a soluționa situațiile noi, cele vechi, familiare, fiind soluționate cu ajutorul deprinderilor, obișnuințelor; 2. rapiditatea, suplețea, mobilitatea, flexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvată și eficiența la Împrejurări. Inteligența apare deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mod evident, de genurile discursive abordate, dat fiind că nu există o normă universală a clarității: legile care prevalează în cazul unui articol de filosofie sau de fizică cuantică, de exemplu, nu sînt aceleași cu cele care guvernează o conversație familiară. La începutul anilor 1990, marca de detergent Omo a lansat o campanie publicitară în care maimuțe îmbrăcate în oameni produceau enunțuri ce încălcau în mod evident legile modalității. De exemplu: "Che numero so mini ripu" (imaginea familiei care privește un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ce nu are nici o intenție satirică, pentru că nu există nici o relație între frazele din Biblie și fraza rezultantă; este vorba numai de a crea o conivență, întărită de utilizarea unui verb ("disjoncta") și a unui substantiv ("tip") aparținînd unui registru familiar: cititorul are astfel impresia că aparține unui univers de inițiați. 4 DISCURS, ENUNȚ, TEXT 1. Noțiunea de discurs Chiar de la începutul lucrării de față am precizat faptul că nu ne ocupăm de limbaj și nici de limbă, ci de ceea ce
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Mulți antropologi sau sociologi propun să distingem un anumit număr de funcții care sînt necesare societății: "funcția ludică", "funcția de contact", "funcția religioasă" etc. Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact etc. Asemenea funcții sînt comune multor genuri discursive: o funcție ca aceea "de contact" se regăsește atît în conversațiile la cafenea, cît și în condoleanțe, în cărțile poștale etc. 2. Tipologiile situațiilor de comunicare Genurile discursive Etichete
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs" și "istorie" (sau "povestire") asupra căreia vom reveni în capitolul 10. Pentru a da un exemplu caricatural, această împărțire permite să opunem un proverb unei conversații familiare: enunțarea proverbului implică un fel de ruptură între enunț și situația de enunțare (absența cuplului EU-TU, nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prin impregnare. Un gen elementar ca proverbul este constituit dintr-un singur enunț structurat în mod binar ("Așa tată / așa fiu"). Pe lîngă genuri cu o organizare textuală rigidă ca disertația, există unele care urmează o anumită schemă, precum conversația familiară. O conversație începe cu vorbe ritualizate despre vreme, sănătate etc. și se termină cu saluturi și promisiuni de a se revedea; între cele două momente, co-enunțiatorii iau cuvîntul în mod succesiv și îl păstrează un timp relativ scurt, fără a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
etc.), ci de un amestec de registre. Asistăm la un amestec de cuvinte și de turnuri aparținînd unui registru elevat sau specializat ("alegere dificilă", "primul lung metraj", "momentele de calm în care iese la iveală tandrețea") și unui registru oral familiar, chiar infantil ("puștan", "destul de simpatic", "prostuț"). Dincolo de cuvinte, enunțarea adoptă ritmul sacadat și construcțiile parataxice ale oralului. Fraza inițială a textului este semnificativă: în "Mîine nu e școală și puștanii își cer porția lor de televizor, după care vor merge
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
există între pozițiile persoanei întîi, a doua și a treia. Aceasta explică de ce utilizarea cea mai frecventă a lui "on" se referă la o ființă umană nedeterminată sau de ce este utilizat pentru adresarea pe un ton blînd bebelușilor sau animalelor familiare: Comme on est mignon! On l'aime, sa maman...30 Dat fiind că enunțiatorul se adresează unor ființe care nu au darul vorbirii, dar care sînt tratate ca niște subiectivități, el evită recurgerea la persoana a doua, care le-ar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
scris la persoana a treia ("ea"); nu este nici DI, în absența unui verb urmat de o completivă. De fapt, nu putem identifica DIL ca atare; percepem doar o discordanță între modul de adresare al jurnalistului și turnura orală și familiară ("Alençon îl cunoaște deja..."), turnură pe care cititorul este înclinat mai degrabă să o atribuie unei femei din mediu muncitoresc. Această discordanță ne indică prezența DIL. Dar am putea foarte bine să considerăm că nu există un DIL, ci doar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ghilimelele pentru "despuiată", "roșcovan" sau "bizară", enunțiatorul indică faptul că aceste cuvinte fac parte, de drept, din universul cititorilor ziarului. Nu contează dacă cititorul efectiv cunoaște sau nu cuvintele respective, enunțiatorul presupune existența unui cititor model, căruia ele îi sînt familiare. Făcînd acest lucru, el definește indirect poziția ziarului Libération, ai cărui ziariști, amestecînd registrele limbii, fac să apară ethosul unui individ eliberat de orice prejudecată. Ceea ce, de fapt, definește un nou univers, ușor de identificat: există "un stil Libé". În
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
multe privințe cu cea a cotidianului Libération și în care se amestecă registre discursive a priori foarte îndepărtate unele de altele: oralitatea conversației și stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie merge mînă în mînă cu un ethos decontractat, în care nomadismul "drumețului" este oarecum încarnat de nomadismul verbal care traversează frontierele uzurilor din limbă cu aceeași ușurință
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Acest ethos este în armonie cu numele de produs, care tinde să devină un nume de marcă: "Guide du routard". Cuvîntul "routard", după Grand Larousse de la Langue française, este un cuvînt recent (apărut prin 1970), aparținînd unui nivel de limbă "familiar" și care desemnează "un tînăr care pleacă la întîmplare", care "bate drumurile". Un asemenea nume de produs incită la producerea unor texte care să etaleze semnele unei enunțări "tinere" și nomade, deci lipsite de pedantism. Dar constrîngerea impusă de numele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prin elaborarea unor texte informative. De aici, un compromis instabil. Alegerea lui on din "on insiste un peu" pare legată de diferite tipuri de constrîngeri, pe care textul se străduiește să le concilieze: - "on" dă o turnură "vorbită" enunțării (conversația familiară preferă "on" în detrimentul lui "noi"); - dat fiind că enunțul este asumat de către echipa Guide du routard (fotografiată pe coperta cărții), această serie de cărți evită sistematic recurgerea la un "eu" care ar individualiza enunțiatorul. În schimb, cele cîteva pagini de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
gânditorilor greci cu afinități față de doctrina creștină, el se datorește fie împrumuturilor din mozaism, pe care și Justin le presupune, fie acestei largi explicații teologice, care implică influența Logosului asupra cugetării. Pentru întărirea acestei idei, Justin demonstrează că ea este familiară filosofi ei grecești și face apel la doctrina stoicilor despre logosul seminal imanent în lume, și fragmentat în nenumărate logosuri sau rațiuni seminale ale ființelor, care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
undă de ironie, ce parcă se îndreaptă spre noi cei de jos, care ne zbatem încă în antagonismul patimilor, și pune între noi și el distanța depășirii în zona neutră a spiritului pur. Ideea îngerească în Ioan Botezătorul e foarte familiară picturii bizantine. Între cele două moduri de reprezentare plastică e însă o mare deosebire. În bizantin elementul îngeresc al acestei figuri se exprimă simbolic prin aripile imense, ce cresc din umerii sfântului, pentru a-i da aceeași înfățișare stranie de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]