6,230 matches
-
în învățare; un joc îi cufundă pe jucători într-un itinerariu de descoperire care îi motivează în mod ludic. Acest tip de imersiune precum și motivația sunt aspecte critice ale învățării profunde. Împletind joaca cu învățarea, putem, de asemenea, să atingem fanteziile copiilor, ceea ce este un factor important în creșterea creativității". (Veen/Vraking, 2011, p. 87) Supraviețuirea animalelor oportuniste, depinde periculos de mult de cunoașterea mediului: nespecializate fiind, se află mereu în căutare de resurse, dar și de locuri sigure; dependența de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
compară porumbul cu Făt-Frumos, cu chica în vânt, cu buzduganul la brâu și cu mantia verde de mătase foșnitoare în serile de vară. Presupunem că și tânărul cercetător de-atunci Mihai Cristea va fi fost și el animat de unele fantezii poetice, cum altfel, când era fiu al Țării de Sus, unde s-au ivit marile genii naționale Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian ș.a., e mai sigur însă că era conștient de importanța muncii la care se angajase. Porumbul, o plantă termofilă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
îi critică în Clavis Fichtiana seu Leibgeberiana (1800), dedicată lui Jacobi, pe așa-zișii "nihiliști poetici", așadar pe romantici. Aceștia văd numai arta, nu și natura: îmbătați cu propriul eu, profund egoiști, nu fac decât să celebreze jocul liber al fanteziei, cu alte cuvinte activitatea spontană a eului creator, uitând non-eul, natura, întregul univers, chiar și pe Dumnezeu, pe care aceștia ajung să-l reducă la nimic. Dar când, aproape ca un soare care apune, până și Dumnezeu dispare și devine
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
formele cele mai radicale ale nihilismului ateu și materialist. În romanele sale, dar și în cele două dialoguri filozofice ale sale (Dialog între un preot și un muribund, 1782 și Filozofia în budoar, 1795), Sade pune în scenă cu o fantezie debordantă toate consecințele corozive și nefaste pe care viziunea sa nihilistă asupra Naturii și Rațiunii le presupune pentru conduita morală și pentru societate. Chiar de la început, așadar în răspunsul muribundului către preot din dialogul omonim, nihilismul său este formulat ca
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
înțelege că, pe măsură ce procesul de dezvoltare economică dintr-o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății. Alegerea unei meserii presupune parcurgerea a trei stadii: perioada fanteziei, perioada încercărilor și perioada realistă. În perioada fanteziei, caracteristică primilor ani de școală, meseriile alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății. Alegerea unei meserii presupune parcurgerea a trei stadii: perioada fanteziei, perioada încercărilor și perioada realistă. În perioada fanteziei, caracteristică primilor ani de școală, meseriile alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lucru, mărește curiozitatea și caracterul atractiv al activităților plastice, iar în cadrul lecțiilor facilitează dobândirea unor cunoștințe privitoare la caracteristicile materialelor folosite, creând elevilor un start egal în valori, sporindu-le încrederea în forțele proprii. Folosirea acestor tehnici dezvoltă elevilor imaginația, fantezia, spiritul de inovație și inițiativă, gustul estetic, oferindu-le, în același timp, posibilitatea de a-și afirma originalitatea. Astfel, elevii - viitorii adulți - vor fi capabili să înțeleagă opera plastică și vor face distincția între operă și kitsch. Lumea copilului este
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
elevi să discearnă ceea ce este caracteristic și expresiv, îi ajută să descopere și să simtă frumosul, să-l producă în lucrările lor, folosind multitudinea de variante pe care le oferă tehnicile plastice. Folosirea tehnicilor de lucru, le dezvoltă elevilor imaginația, fantezia, spiritul de invenție și inițiativa, gustul estetic, le oferă posibilitatea pentru ași afirma inventivitatea, ajută elevii în redarea imaginilor plastice ale viziunii lor, le antrenează gândirea artistică, stimulează interesul tuturor pentru aceste activități. Înțelegerea unei opere de artă presupune cunoașterea
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
sau galben, la fel se pot obține lucrări frumoase și interesante. Din semințele de dovleac colorate se pot obține adevărate buchete de flori, coșuri cu fructe sau legume. Prin folosirea acestei tehnici se pot obține lucrări interesante, atractive, care dezvoltă fantezia și imaginația copilului. Tehnica descompunerii și a compunerii (unui peisaj, portret, natură staticăă Această tehnică este apreciată de elevi deoarece tinde spre arta modernă, ăi scoate din canoanel e regulilor artei tradiționale, dă frâu liber fanteziei și imaginației. Se ia
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
interesante, atractive, care dezvoltă fantezia și imaginația copilului. Tehnica descompunerii și a compunerii (unui peisaj, portret, natură staticăă Această tehnică este apreciată de elevi deoarece tinde spre arta modernă, ăi scoate din canoanel e regulilor artei tradiționale, dă frâu liber fanteziei și imaginației. Se ia un peisaj, portret, natură statică, colorat sau alb-negru, dintr-o revistă. Partesa din spate a desenului se împarte ușor cu creionul și rigle în pătrate de doi cm și se deucpează. Pe un suport de carton
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
înconjoară, pe baza insucceselor pe care le produc unele din situațiile create. Prin aplicarea tehnicilor de lucru, elevii își descoperă elementele principale ale lumii exterioare, dezvoltându-și imaginația, răbdarea, inițiativa, înclinația și priceperea. Tehnici mixte Folosirea tehnicilor mixte dezvoltă imaginația, fantezia, spiritul de invenție și inițiativa, trezind un viu interes pentru această activitate. Tehnica mixtă cultivă gustul estetic al elevilor și le ofară largi posibilități de a-și afirma inventivitatea. Dezvoltarea și automatizarea deprinderilor legate de tehnicile practice mixte de lucru
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
în așafel încât să alcătuim un model. După ce am alcătuit modelul, aplicăm o altă foaie albă și deasupra un ziar. Peste ziar aplicăm un fier de călcat cald și presăm. Vom obține astfel un desen cu culori amestecate, interesant, după fantezia fiecăruia. 18. Desen cu linii expresive Pe o foaie de hârtie albă, se pot desena linii de diferite forme (drepte, frânte, curbeă, de diferite grosimi. Liniile pot fi desenate cu o singură culoare, două sau chiar mai multe culori. 19
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și variate cu celelalte cunoștințe posedate. Nu învățaȚi ce nu înțelegeți, eșalonați în timp repetițiile și faceți-le mai ales în lipsa materialului de învățat. Dezvoltându-vă puncte de vedere proprii asupra a ceea ce învățaȚi, dominați cunoștințele noi prin gândirea și fantezia proprie. Fiți creativi! ¾ In procesul învățării evitați memorarea fidelă a textului, încercați să practicați o învățare inteligentă, selectivă, reținând esențialul, pe care sa-l filtrați prin propria experiență de cunoaștere. ¾ Când studiați un text încercați să identificați punctele de sprijin
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
profund în creier; 4Ă Abordați lecția de învățare de la exterior către interior, de la schelet către conținut, însușindu-o pe părți; 5Ă Stabiliți cât mai multe conexiuni între informațiile de memorat și altele deja memorate; 6Ă Folosiți-vă din plin imaginația, fantezia, visul de a zugrăvi tema (lecția, cursul, informațiile de memorată; 7Ă Repetați textul, lecția, cursul de învățat potrivit unui orar riguros întocmit; încercați să evitați suprasolicitarea, dar și uitarea; 8Ă Ori de câte ori permite materialul de învățat, memorați în glumă, prin conexiuni
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de dificultate a unui conținut; capacitatea de accesibilizare a informației didactice; capacitatea de înțelegere a elevilor, de acces la lumea lor lăuntrică, de solidarizare cu momentele lor de spirit; creativitate în munca educativă; capacitate empatică; atitudine stimulantă, energică, plină de fantezie; minimum de tact pedagogic; spirit metodic și clarviziune în activitate. Pentru activitatea din clasa de elevi, funcțiile și rolurile manageriale sunt izomorfe cu cele ale managementului general. Din acest punct de vedere, și managerii din domeniul învățământului, cadrele didactice, ar
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Singurele ieșiri posibile din acest labirint al monologului, neexploatate însă suficient pentru a putea fi valorificate în procedee narative, sunt autoironia (prezentă de câteva ori în paranteze de tipul: ,,Și deși Ghighi e numai o vitrină cu păpuși, sau numai fantezie, oricum: a fost cu mine și acum nu mai e. Cugetare.” - p.59 sau ,,[...] sunt surprins de spaima lâncedă a cadavrului (metaforă) [...]” - p.59 sau ,,[...] spiritul și carnea se întrepătrund ca într-o virgină de marmură (evident, metaforă)” - p.60
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în toate epocile, însă se dezvoltă odată cu diversificarea manifestărilor culturale, prin intermediul cărora omul se autodefinește. Trebuie însă precizat, în acord cu Mihail V. Alpatov, că "oamenii primitivi nu au dat diferitelor obiecte un sens multiplu numai pentru a-și exercita fantezia. Ei exprimau în felul acesta ideea multiplicității și însuflețirii vieții în toate manifestările ei, așa cum s-a întâmplat în cele mai vechi mituri și legende"135. Dacă la începutul capitolului principala întrebare era ce este imaginea, în raport cu ce este omul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
considerând că acesta este un produs narativ-discursiv înrădăcinat în limbaj și cultură, și care influențează individul în comportamentul său social complex 232. Indiferent de epoca în care a fost investigat, mitul este abordat fie ca o poveste neadevărată, plină de fantezii, produs al limitărilor intelectuale și a naivității omului primitiv, fie ca un depozitar al unui adevăr etern. Cu toate acestea, în ambele cazuri, mitul descrie fenomene care nu pot fi înțelese prin experiența individului 233. Interesant este faptul că cele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
subliniează importanța pe care o are procesarea elementelor care pot intra în conținutul identității, valorizând în acest sens procesul perceptiv și reprezentațional 347: "Identitatea, spune Castells, este construită în funcție de condiționările istorice, geografice, biologice, factorii de producție, instituțiile, memoria colectivă și fanteziile individuale, dar și condiționările sistemelor de putere și religia. Cu toate acestea, individul, grupul social și societatea, per ansamblu, procesează aceste condiționări, le restructurează sensul în funcție de determinările sociale și culturale care sunt înrădăcinate în structura socială"348. Astfel, fiind vorba
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
felului în care privim lumea, a imaginilor și simbolurilor pe care le vedem în fiecare zi. Doar după ce spiritul critic se va apleca asupra acestora, vom putea începe să judecăm lumea vechilor civilizații și vom putea eticheta poveștile acesteia drept fantezii și închipuiri fără suport real. Însă, după o astfel de analiză, critica noastră se va transforma într-o înțelegere a unor trăiri fundamentale care fac parte din natura umană, a unor teme care nu sunt nimic altceva decât obiectivarea într-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțeles că orice mitologie și orice revelație provine din această matrice a experiențelor și de aceea orice idee viitoare despre om sau despre lume va proveni tot de aici. Ar fi, firește, o greșeală să presupunem că aceste imagini ale fanteziei izvorâte din inconștient își pot găsi o utilitate imediată ca revelațiile, de pildă." (Ibidem). 314 "Este vorba despre un arhetip revitalizat, după cum numeam altundeva aceste imagini originare. Modul de gândire primitiv și analogic al visului este cel care reproduce imaginile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
societate! Mai este ea necesară în timpurile actuale ? Pentru că dacă nu face ceea ce este important, dacă pierde vremea cu lucruri derizorii, s-ar putea ca sarcina sa să fie preluată de altcineva. Și n ar trebui să sune ca o fantezie pentru nimeni ! Încep să fie tot mai mulți oameni documentați, care ajung pe un drum propriu la propriile concluzii și care sunt nemulțumiți de atitudinea Bisericii. În legătură cu acest rol al Biserici, eu mi-am exprimat opinia: Biserica trebuie să reprezinte
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
un mic templu izolat; ca și bisericile franceze, e susținută și ocrotită de arcadele aripilor ei subțiri, străvezii, aidoma unei broderii sparte. Piatra docilă s-a mlădiat parcă sub degetele arhitectului, lăsîndu-se plămădită, dacă ne putem exprima astfel, după capriciile fanteziei sale. Cu greu ți-ai putea închipui cum au fost schițate planurile și în ce cuvinte li s-a explicat muncitorilor ce aveau de făcut; întreaga alcătuire pare un gînd fugar, o reverie scînteietoare care dintr-o dată ar fi prins
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se dezvoltă abilitățile narative - poate spune povești structurate - 7-8 ani; e) înțelege jocul și metaforele - --12 ani. -Jocul ăactivitățile ludice): a) jocul este transformat, treptat, în activități organizate - 7 ani; b) crește gradul de structurare al jocului - 7-8 ani; c) fantezia în joc devine guvernată de reguli - 7-8 ani; d) fantezia are rolul de îndeplinire a dorințelor, dezvoltă scenarii de realizare - 7-8 ani. -Stima de sine: a) se bazează pe conștientizarea competenței și a rolului în grupul de prieteni - 6-7 ani
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
e) înțelege jocul și metaforele - --12 ani. -Jocul ăactivitățile ludice): a) jocul este transformat, treptat, în activități organizate - 7 ani; b) crește gradul de structurare al jocului - 7-8 ani; c) fantezia în joc devine guvernată de reguli - 7-8 ani; d) fantezia are rolul de îndeplinire a dorințelor, dezvoltă scenarii de realizare - 7-8 ani. -Stima de sine: a) se bazează pe conștientizarea competenței și a rolului în grupul de prieteni - 6-7 ani; b) se identifică cu părinții sau alți adulți - 6-7 ani
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]