5,941 matches
-
august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă a ei. Deoarece Unirea era acordată ca o favoare făcută unui om, era evident caracterul ei provizoriu ce putea da naștere la serioase complicații după dispariția acestuia. Primul care a reacționat Împotriva restrângerii Unirii pe durata vieții sale a fost Însuși domnitorul, Într-unul dintre demersurile adresate Porții, Al.
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
doctorat, Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal (1998). Este membră a Societății Culturale Europene și a PEN-Clubului român. I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1984) și Premiul revistei „Manuscriptum” pentru ediția Emil Botta, Scrieri, III (1987). Un spațiu poetic delimitat de favorurile uimirii de sine și populat cu elemente ce susțin încordarea fizică, transferând-o adesea în spiritual. Un spațiu saturat de acvatic și lumini, unde ochiul devine pelerin însetat de propria-i icoană, iar laptele se face glas și umbră. Un
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
atestată în creația artistică de la Scânteia-Iași, și din alte stațiuni cucuteniene. C.-M. Lazarovici (2006, p. 68) mai apreciază că brațele ridicate semnifică gesturi de implorare, poate chiar o invocare dinspre cer spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate, nu simplă preoteasă, după modelele religiilor
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
audierii plenipotențiarilor români la Congres a constituit subiectul ședinței din 17/29 iunie 1878 și a fost susținută de unul dintre reprezentanții Angliei, marchizul Salisbury, care invoca În sprijinul inițiativei sale faptul că emisarii greci s-au bucurat de această favoare, deși nu au participat efectiv la război. Dacă reprezentanții Italiei, Austro-Ungariei, Franței și Imperiului Otoman nu au ridicat obiecții În acest sens, nu același lucru se poate spune despre Bismarck și plenipotențiarii ruși. Printr-un exces de zel și „imparțialitate
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
în zarva vieții, fără să-și fi găsit rostul și fără să-și fi luat soarta în mâini. Cea dintâi întrebare pe care ne-o punem este ce anume l-a îndemnat pe Ulise să se întoarcă acasă, renunțând la favorurile și la șansa vieții veșnice și fericite pe care i-o promit magicienele, nimfele și sirenele. Prea dispuși să vadă în Ulise un „erou exemplar”, și nu un cetățean de rând, exegeții operei homerice ne spun că puternica chemare acasă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de imigranți germani au continuat să se întoarcă de sărbători la Sântana, păstrându-și relațiile de rudenie și cele cu foștii vecini. Circulația acestor persoane între Germania și Sântana a însemnat, de asemenea, o circulație destul de intensă a bunurilor și favorurilor. În al doilea rând, ca multe comune situate lângă centrele industriale (în acest caz, Arad), forța de muncă din Sântana avea o structură duală: consta în „muncitori-țărani”, adică o combinație între navetismul susținut al bărbaților și prezența femeilor în asociația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era nevoie de relații speciale. Atunci când produsele ce aveau căutare în Ungaria lipseau, era nevoie de relații. După cum am descris mai sus, și aici aprecierile lui Janos Kornai cu privire la piața vânzătorilor se aplică bine:„Există o competiție a cumpărătorilor pentru favorurile vânzătorilor sau, mai precis, pentru bunăvoința sa de a vinde ș...ț cumpărătorul încearcă să flateze vânzătorul și să-i câștige bunăvoința” (Kornai, 1992, p. 248). Pentru că produsele ce se produceau în țară nu erau însă pentru consumul intern (de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lui Petrache, București, f.a.; Gâsca, București, f.a.; Glasul roților de tren, București, f.a. Traduceri: D’Ennery & Cormon, O crimă celebră, București, 1942; Molière, Căsătorie cu de-a sila, București, 1955; Vladimir Maiakovski; Teatru, București, 1957 (în colaborare); Ciudomir, Bilete de favoare, București, 1965 (în colaborare cu Constanța Batalova); Ilf și Petrov, Opere, I-II, București, 1965 (în colaborare cu Ion Mihail); Gustaw Morcinek, Cele șapte ceasornice ale groparului Joachim Rybka, București, 1968 (în colaborare cu Teodor Holban); Karel Capek, Teatru, București
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
carne. Mi-am dat repede seama atunci că noua mea teorie are implicații mult mai adânci decât fotbalul. Anumiți indivizi au tendința de a avea succes în negocierile dure, pe când alții nu. Anumite interese organizate au tendința de-a obține favoruri politice, pe când altele obțin beneficii minime. Anumite țări au tendința de-a câștiga războaie, iar altele le pierd adesea. Poate că noua mea teorie o să aducă o contribuție importantă la explicațiile științelor sociale - în condiții normale partea carnivoră ar trebui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șef de partid aflat în campanie pentru obținerea postului de ministru. Pentru a-și satisface aspirațiile politice și erotice, Cornoiu divorțează de prima lui soție (fără a renunța însă, dintr-un exacerbat sentiment al virilității posesive și dominatoare, și la favorurile acesteia) și se căsătorește cu frumoasa Zina, fire înclinată intuitiv spre temperamentele artistice, lipsită totuși de discernământ estetic. Lumea orașului de provincie este animată fie de veleități politice, subordonându-se, astfel, personalității lui Cornoiu, fie de imbolduri erotice (romanul este
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
bizantine dintre religie și stat - atât de specifice lumii balcanice - au născut o întreagă retorică împăciuitoristă, în timp ce universul concentraționar dădea României o pleiadă de sfinți. La câteva decenii după instalarea partidului unic, logica acomodării a produs optimismul bunei învecinări, arta favorurilor reciproce (între nomenclatură și cler), plăcerea convivialității. După Revoluție, din pricina dosarelor, numeroși episcopi au putut fi șantajați fie de subalternii lor, fie de nu mai puțin meschinii agenții electorali ai tranziției. Corupția înregistrată în mediile bisericești este rezultatul acestei legi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fost condamnat la moarte. Ne aflăm acum în Anglia secolului al XIX-lea. Jane este soră medicală în spitalul din Leeds. Deși muncește și ziua, și noaptea, ea câștigă doar câteva lire pe săptămână. Angajatorul îi amintește mereu ce mare favoare i-a făcut, deoarece politica spitalului este de a angaja doar bărbați pe aceste posturi. Tipografia ți-a fost distrusă pentru că ai publicat un articol împotriva președintelui statului și politica te pune sub arest. Printr-un mandat de percheziție, ți
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
bine în evidență atunci când ele sunt luate și înfăptuite învingând tentațiile reprezentate de înclinații care li se opun. (De exemplu, ori de câte ori rezistăm unei presiuni care se exercită pentru a ne determina să acționăm împotriva convingerilor noastre morale, refuzând mari onoruri, favoruri sau foloase personale, care reprezintă prețul pentru încălcarea a ceea ce știm prea bine că trebuie să facem.) Kant nu a afirmat că absența înclinației este o condiție necesară a moralității unei acțiuni. Ideea lui dragă, insistent reluată și reafirmată, a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
limbă dobândeau resentimente puternice față de cei care îi păcăliseră, nu doar din cauza torturilor la care erau supuși, ci și pentru că le înșelaseră încrederea. Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să își vadă agresorii la dușuri, observând că trupurile le erau brăzdate de răni ori că nu mai aveau fese din cauza bătăilor încasate. După o perioadă care putea varia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
victimei (de pildă, cei arestați pentru trecerea ilegală a frontierei nu dețineau la fel de multe informații ascunse ca unii conducători de organizații anticomuniste). Cu siguranță însă că nici una dintre victime nu a scăpat de torturi și nici nu a beneficiat de favoruri datorită prieteniei cu unul sau altul dintre agresori. Excepțiile sunt rarisime și greu de confirmat: este cazul lui Ion Negură, care fusese coleg cu Țurcanu și care a fost auzit de una dintre victime când i-a mulțumit personal acestuia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina 2, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu extrem de important, deși nu în totalitate sigur, este ordinul dat de Nemeș lui Țurcanu referitor la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
A fost arestat în iunie 1948 și încarcerat la Suceava, unde ar fi avut un comportament legionar 2. În primăvara lui 1949, după condamnări, a condus „reeducarea” și apoi ODCC-ul, pentru a induce în eroare autoritățile și a obține favoruri în detenție. La Pitești a schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu, dar și a lui Bogdanovici, „care fusese expus unui regim de exterminare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținuți direct ofițerului politic, prin aprilie 1951 semnând și angajamentul de informator. Fiindcă fusese student la Medicină, a fost inclus în echipa sanitară la 22 februarie 1951 de către Popa, fiind instruit să îl urmărească pe doctorul Bărbosu, suspectat că face favoruri deținuților, dar și pe colegii săi Modoran și Mihai Jianu. În declarații, recunoaște că a falsificat fișa medicală a lui Ion Dincă, în așa fel încât să apară ca fiind bolnav de inimă, ficat și rinichi, și nu ca decedat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să părăsească postul. Începând cu 1 decembrie a lucrat la tipografia IPA din București, dar a fost rearestat la Lugoj, unde se afla, de Paști, la cumnata sa, și reîncarcerat la 20 aprilie 1952. Nu a beneficiat de avantaje ori favoruri în libertate din cauza colaborării sale cu echipa agresorilor, dovadă fiind faptul că s-a angajat destul de greu. Amintește însă că, în august 1951, a primit vizita lui Vasile Pușcașu, eliberat și el, care l-a întrebat dacă a luat legătura
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
diminuare a anxietății. Fundamentele acestui mecanism de apărare sunt: refuzul ferm al cererilor nerezonabile ale altora, exprimarea opiniilor proprii, ca și a furiei, afecțiunii, tandreței și, în general, a emoțiilor resimțite (fie ele pozitive ori negative), capacitatea de a cere favoruri și de a-și face respectate drepturile. Pe scurt, avem de-a face, după cum spune și definiția lui Salter, cu un fel de „libertate emoțională” (Mathieu et al., 1977), care ar putea fi ilustrată printr-o replică amuzantă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
generată de invidia față de frați și surori” (Freud, 1908a/1974). Această rivalitate poate duce la o altă trăsătură de caracter: simțul dreptății. Constatând că el nu poate fi cel privilegiat, fostul invidios cere ca nimeni să nu se bucure de favoruri speciale (Freud, 1921/1981). Astfel, altruismul este văzut de Freud ca o formațiune reacțională, întrucât se înregistrează o transformare a egoismului în altruism și a cruzimii în compasiune (1915/1981). Dar acest lucru nu este decât o iluzie, ne avertizează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ei nu îi iubeau pe toți la fel - fiecare dintre copii avea locul său special”. Cu toate acestea, Sara „a fost cel mai bine tratată dintre toți” și era preferata bunicilor și a mătușii, o poziție care însemna mai multe favoruri (dulciuri, jucării, „un cuvânt bun sau fie și numai un sentiment pozitiv”), însă le oferea mai mult celorlalți. Ea descrie cât se poate de bine prin ce anume era diferită de frații ei, mai cu seamă de sora care o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
CANTACUZINO, Ioan (20.I.1757, Istanbul - 3.VII.1828, Kantakuzinka, Ucraina), poet. Este fiul clucerului Răducanu Cantacuzino și al domniței Ecaterina, fiica domnitorului Moldovei, Ioan Mavrocordat. Nu este de mirare că s-a bucurat de favorurile cârmuitorilor Mihail Suțu și Nicolae Mavrogheni. Era, de altfel, un om abil și influent și a pus multă iscusință în misiunile diplomatice pe care le-a avut de îndeplinit. I-a surâs, o clipă, gândul de a încerca să obțină
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]