6,812 matches
-
secolului al XlII-lea de Papalitatea romană. Destinați sărăciei, franciscanii începînd cu însuși fondatorul lor, din care legenda a făcut un ascet complet rupt de lume sînt în egală măsură și misionari, a căror acțiune vizează reînsuflețirea și întărirea credinței fidelilor. După moartea Sf. Francisc, în 1226 (el este canonizat doi ani mai tîrziu), comunitatea pe care el a întemeiat-o se transformă repede într-un ordin centralizat, ierarhizat și strîns legat de Sfîntul Scaun. La sfîrșitul secolului al XIII-lea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Provincii și Roma, centrul catolicității și locul de origine al neamului românesc: Valachi sunt Romano nomini addictissimi, quod se descendere ab antiquis Romanorum militibus glorientur, după cum putem citi într-un document al vremii. Dacă centrele catolice din Moldova au rămas fidele Romei, expuși precum erau pericolului de a fi absorbiți de religia dominantă (ortodoxă), ori de a cădea în mâinile pastorilor protestanți luterani veniți din Transilvania după cum s-a întâmplat cu un secol mai înainte, este tot meritul lor. Cei 5
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
extracția esenței identitare din memoria colectivă. Se subînțelege de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a trecutului ori un rezervor de amintiri factuale comune despre trecutul istoric.Construirea națiunii române și a identității naționale este inseparabilă de dezvoltarea memoriei istorice, înțeleasă ca ancorarea pe verticală a comunității în trecutul său istoric. Consolidarea unei relații cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un unificator. Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Damaschin Bojincă, niciunul nu constată natura naționalistă a gândirii lui Mihai Viteazul și nici nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este mesajul categoric promovat de întregul discurs didactic din această perioadă incipientă a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși fundamentate pe pilonii fixați de paradigma istoriografică a Școlii Ardelene, nu îi este total fidelă acesteia. O primă abatere semnificativă de la liniile standard trasate de Școala Ardeleană în ceea ce privește principiul latinității absolute a poporului român survine în privința a ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic". Am arătat că în cadrul de referință al Școlii Ardelene au existat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către asumarea și în cele din urmă integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încorporată în doctrina comunistă, aceasta a avut doar un scop tactic, acela de facilitare a scopului ultim - societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu obstinație orice compromis doctrinar pe care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
panegirice închinate liderului român, se constituie în piatra textuală de temelie a ceea ce avea să devină, într-un ritm din ce în ce mai susținut, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Manualul de Istoria Patriei, reeditat anual începând din 1957 până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în care se reflectă oscilațiile ideologice ale regimului. Continuitatea neîntreruptă a acestuia permite localizarea cu maximă precizie a genezei și diseminării în masă a cultului personalității ceaușiste. Înainte de enunțarea tezelor din iulie 1971, portretistica ceaușistă nu era o realitate iconografică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
precise la probleme mult prea puțin relevante. Cercetările empirice b) Cel de-al doilea fragment în căutarea unității reprezintă ceea ce Dahl numește știința politică empirică. Comportamentismul a avut marele merit de a pretinde cercetătorilor săi (chiar dacă nu toți au rămas fideli principiului) căutarea regularității comportamentelor poli-tice, elaborarea generalizărilor pe baza regularității observate și verificarea generalizărilor elaborate. Descrierea fenomenelor, însoțită de culegerea de date, de strîngerea și apoi de folosirea lor, chiar în serii diacronice, a fost, desigur, mai ușoară și mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ca cele produse de parlamentul celei de-a Patra Republici Franceze. În mod paradoxal, dacă numărul legilor adoptate ar fi fost un indicator credibil pentru puterea parlamentului, am putea ajunge să susținem o teză exact opusă celei răspîndite printre apărătorii fideli ai rolului parlamentului: cu cît este mai mare numărul legilor date, cu atît este mai limitată puterea reală globală a parlamentului. Un parlament care își petrece tot timpul formulînd, discutînd, rectificînd și aprobînd un număr destul de mare de legi, care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
interpretarea fenomenelor politice, fie deja existente, fie susceptibile să-și facă iarăși apariția [pentru observații asemănătoare, Fisichella [1992, 12-20]; abandonarea termenului este, în schimb, argumentată în capitolele lui Barber și Curtius în volumul scris împreună cu Friedrich [1969]; pentru o reconstruire fidelă a dezbaterii în materie, Tarchi [1997]). Această eficiență nu este realizată prin nici o altă expresie și, mai ales, nu se poate dobîndi printr-o folosire prea extinsă și dezinvoltă a termenului de autoritarism. Reținînd elementul crucial al terorii, inclusiv în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
le-a dus împotriva trupelor feudale ale Hanilor, împotriva agresiunii mongolilor și a imperiului feudal chinez, trecând apoi la lupta împotriva agresiunii japoneze și a imperiului francez, ulterior împotriva intervenției S.U.A. Autorul avizului a apreciat că sunt redate, în mod fidel, politica colonialistă franceză în Vietnam, evoluția situației în țară sub dominația francezilor, precum și lupta neobosită a poporului vietnamez pentru libertate; între altele, în lucrare a fost prezentată corect înființarea Partidului Comunist din Indochina, devenit conducătorul și organizatorul luptei împotriva dominației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
oaspetele român fiind ultimul străin al vieții sale, căruia i-a transmis că prietenia Chinei față de România nu se va schimba; Deng Xiaoping, preluase întreaga responsabilitate a conducerii chineze (conducerea de partid, administrația guvernamentală și armata), acesta fiind un prieten fidel al poporului român: "Poporul chinez va sta întotdeauna alături de poporul român, va sprijini lupta dusă de poporul român pentru cauza dreaptă a apărării independenței și suveranității naționale". Între anii 1950 și 1970 ai secolului XX, între România și China se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
perioadă în care regatul său și-a extins granițele în mod considerabil. În secolul al XIV-lea, capitala s-a mutat la Ayuthya, unde arhitectura a marcat o întoarcere categorică la modele khmere; astfel, sanctuarul khmer este reprodus, în mod fidel, la începutul perioadei Ayuthya și apoi a fost alungit, pentru a lua forma săgeții canelate, numită prang. În anul 1431, Paramaya I a cucerit Angkorul, dând orașului lovitura de grație. În anul 1556, Birmania, proaspăt unificată a atacat Ayuthya, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
au continuat în cursul anului 1960 prin sosirea la Havana la 20 octombrie 1960 a delegației guvernamentale române condusă de ministrul comerțului exterior; au avut loc convorbiri cu personalități ale vieții politice, economice și culturale cubaneze, fiind primită de primul-ministru Fidel Castro Ruz și de președintele Republicii, Osvaldo Dorticos Torrado. La 26 octombrie 1960, a fost semnat la Havana Comunicatul privind stabilirea relațiilor diplomatice și schimbul de ambasadori între cele două țări. Mihai Magheru, prin decretul nr.82 din 18 martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
avea nici un sens, dar care poate căpăta un sens dacă gândim timpul nu doar funcțional, adică dacă nu-l gândim doar ca timp-agent al în-ființării, ci și în sens propriu-zis ființial, ca fiind, dincolo de orice funcție de constituire judicativă? În plus, fideli ideii după care orice fapt care capătă sens prin reducția judicativă este ceva, adică o ființare, fiindcă judecata prelucrează, prin chiar operațiile de timporizare, constituindu-și astfel obiectul corelativ, timpul însuși, nu trebuie să acceptăm că și timpul este ceva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în gândirea sa. „Niciodată - spune Dodel, unul din biografii lui - Haeckel n-a căutat să treacă cu vederea meritele altora pentru a se ridica pe sine, după cum se întâmplă de obicei în lumea savanților. Toată viața lui a fost drept, fidel și recunoscător nemuritorului său maestru Darwin și tuturor predecesorilor acestuia: de la Democrit până la Goethe și Lamarck, Lyell și Wallace, Huxley și Gegenbaur. Chiar și față de adversari, el a fost întotdeauna drept și recunoscător, cazul (Haeckel - Vichow)”.”. E. Haeckel era înconjurat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prima la Tbilisi și a doua la Așgabat. Însă, la fel ca în oricare act de recreare a unor momente trăite cu mult timp în urmă, vreau să precizez că cele evocate sunt în esență reale, în măsura în care memoria a conservat fidelă evenimente și detalii refulate sub povara anilor care s-au acumulat între timp. Primul episod readuce din subsolurile memoriei experiențe trăite cu ocazia participării mele la o conferință internațională organizată de UNESCO la Tbilisi, capitala Gruziei sovietice, în a doua
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de negociator, dar consideră că palestinienii au dreptul la o patrie 50". Ideile formulate în atmosfera de intimitate a unui consiliu de miniștri reflectă, probabil, cu adevărat subiectele abordate. Dar, așa cum am mai precizat, Mitterrand nu va rămâne mult timp fidel pozițiilor evocate în acest for și, nu mai târziu de discursul festiv rostit la tribuna Parlamentului din Ierusalim, el va adopta un ton care se potrivește cu aspirațiile cuiva ce nu se mulțumește să îndeplinească un rol de observator neimplicat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a slăbit mult și sărăcia și-a făcut apariția. M-am întîlnit cu el întîmplător și am fost uimit de transformarea sa. Ești bolnav? întreb oarecum neutru. Nu. Mă omoară însă idiotul. Ce idiot? Șeful. Dar ai fost cel mai fidel susținător al său. Am fost un prost, un tîmpit. Deci acuma nu mai ești? Ba sînt și acum. Ar trebui să-i crăp capul năpîrcei. Deloc mirat și prea puțin interesat am scurtat convorbirea, deși Donose dorea prelungirea ei. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Luis Laurent de Clouet, să mai "lumineze" orașul, pe atunci numit Jagua. Francezul a recrutat imigranți din Bordeaux și de peste tot fondînd orașul actual la 22 aprilie 1819. Numele Cienfuegos nu are nimic în comun cu Camilo Cienfuego, tovarășul lui Fidel. Orașul a fost botezat așa în 1921, după numele generalului José Cienfuegos care a fost și primarul orașului între anii 1914-1920. Am cunoscut oameni de rînd, tineri dornici să fie ghizi și autorități preocupate de... atragerea investitorilor străini. Toți sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cercetări în arhive și biblioteci, constituie suportul de bază al demersului nostru științific, conferindu-i nota de inedit și originalitate. O dată verificată și supusă criticii istorice, informația documentară acumulată ne-a dat posibilitatea de a încerca o reconstituire cât mai fidelă a vieții și activității personajului nostru, în devenirea sa, precum și a contextului istoric în care acesta a trăit. Anexele de la finele volumului, ce redau in extenso, după originalele aflate în arhive, câteva din cele mai importante documente întocmite de boierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
între două tabere : fie să se proclame că tot ce se poate prevala de tradiție este permis oriunde ; fie să fie trimiși înapoi în țara lor de origine cei care - și este dreptul lor să o facă - vor să rămînă fideli propriilor obiceiuri, chiar dacă, indiferent din ce motiv, ele rănesc grav sensibilitatea celor care le-au dat găzduire. Singura scuză ce poate fi găsită judecăților din 1988 și 1989 este că pentru acuzați o condamnare cu amînare reprezenta probabil o pedeapsă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
am descoperit în temnițele comuniste o poezie atee. O explicație pertinentă găsim la Ioana Cistelecan în cartea sa „Poezia carcerală”: . L. Alonso Schökel afirmă: Poezia e cea care redă cel mai bine trăirile interioare ale foștilor deținuți, textele lor fiind fidele simțirilor din momentele în care au fost compuse, mai cu seamă că știm că majoritatea au fost compuse în minte și trecute pe hârtie în afara închisorii sau reținute în memorie nu numai de către autori, ci și de către cei cu o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]