9,441 matches
-
este mult mai suplu decât al substratului lor morfologic: individul viu nu poate fi fixat într-o formulă statică, ci se găsește într-o permanentă evoluție și transformare. Iată pentru ce aspectul temperamental și dinamic al unui individ, adică orientarea fiziologică a organismului său este mai importantă la un moment dat decât caracterele sale morfologice care evoluează și ele dar în limite mult mai restrânse. În sens larg temperamentul unui individ cuprinde deci totalitatea modalităților sale reacționale: fizice (constituție), psihice (caracter
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a organismului său este mai importantă la un moment dat decât caracterele sale morfologice care evoluează și ele dar în limite mult mai restrânse. În sens larg temperamentul unui individ cuprinde deci totalitatea modalităților sale reacționale: fizice (constituție), psihice (caracter), fiziologice (starea de sănătate) și fiziopatologice (starea de boală). Iată pentru ce se obișnuiește a se folosi termenii de temperament sau constituție ca denumiri sinonime, constituția propriu-zisă fiind însă întotdeauna subînțeleasă ca unul dintre aspectele temperamentului și anume, unul dintre caracterele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
considerat dintre toate cele trei puncte de vedere: somatic (constituție), funcțional (temperament) și psihic (caracter), aspecte care se știe că sunt interdependente. Fondul temperamento-constituțional al unui individ reprezintă deci ansamblul aptitudinilor sale biologice personale: fizice și psihice, fixe și dinamice, fiziologice și morbide, moștenite și dobândite. Este foarte util a examina mai de aproape aceste diverse elemente ale fondului temperamento-constituțional: Fiecare individ se naște cu o anumită înfățișare morfologică și cu anumite predispoziții ereditare de a funcționa potrivit unui anumit ritm
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Chiar din clipa nașterii însă, alături de influența factorilor ereditari intrinseci, încep a interveni, activ și continuu, circumstanțele extrinseci ale vieții, și diversele lor influențe modificatoare: factori climatici, meteorologici, cosmici, microbieni, umani, sociali etc. Ei pot modifica moștenirea ancestrală de predispoziții fiziologice și morbide, fie adâncindu-le, fie creând altele noi. Orice individ se naște deci cu anumite posibilități reacționale, cărora experiența personală le poate necontenit aduce modificări. Fondul temperamento-constituțional este deci o rezultantă a aptitudinilor reacționale, moștenite sau dobândite, proprii unui
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
atrabiliar (nervos). Cunoașterea fondului temperamento-constituțional al unui individ este deci utilă, pentru că dezvăluie nu numai predispozițiile sale morbide de a contacta o anumită boală, ci și bolnav fiind, de a evolua într-un anumit sens. Predispozițiile morbide, ca și predispozițiile fiziologice, sunt deci predeterminate pentru fiecare individ, într-o anumită direcție și potrivit unui anumit plan de posibilități. „Nu oricine poate face o maladie, ci numai cel predispus. Reacțiile morbide ale unui bolnav nu sunt decât exagerarea reacțiilor sale normale, obișnuite
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
echilibrată, cu respectarea regulilor de igienă generală și ale igienei proprii tipului său de temperament, orice individ se poate menține sănătos până la adânci bătrâneți (sau mai exact până la epuizarea rezervelor sale vitale), firește fără a putea evada vreodată din limitele fiziologice ale tiparului său temperamental. Limfaticul bunăoară este un îmbibat de lichide, trebuie să evite alimentele prea bogate în lichide sau climatele umede, spre deosebire de tipul bilios, care este un uscat și care, dimpotrivă, nu se simte bine decât în asemenea condiții
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
această evoluție morbidă, primejdioasă pentru individ, reintegrându-l în starea sa normală de sănătate. Terapeutica în acest sens, este sinonimă cu homeopatia, singura sau cea mai eficace metodă cunoscută până astăzi de combatere a diatezelor, prin reintegrarea individului în cadrul său fiziologic normal. Temperamente Hippocratice În vechea medicină a operelor lui Hipocrat, primul mare medic cunoscut al Antichității, doctrina temperamentelor apare dintr-o dată ca un tot atât de unitar și de desăvârșit închegat, încât cercetătorii moderni s-au văzut constrânși s-o accepte, fără
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la orice individ sănătos sau bolnav, dar în anumite proporții. Diversitatea indivizilor ar rezulta din preponderența unei anumite umori, și deci a funcției respective, asupra celorlate. Disproporția lor cantitativă creează patru categorii temperamento- constituționale, adică patru tipuri umane cu însușiri fiziologice și patologice diverse, legate de o formulă umorală diversă: limfatici, sanguini, bilioși și atrabiliari (numiți și melancolici sau nervoși). În concepția hipocratică, fiziologia și patologia sunt probleme de echilibru și de dozare între cele patru umori și funcțiile care le
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Fiziologia lor va prezenta deci o hiperactvitate caracteristică într-un anumit sector organic, atât în stare de sănătate, cât și în stare morbidă. Funcția biologică predominantă creează aptitudini biologice speciale, care în stare de sănătate se traduc prin anumite modalități fiziologice, iar în stare de boală, prin diatezele corespunzătoare. Se pot deci deosebi patru tipuri temperamento-constituționale, valabile pentru starea de sănătate: limfatic, sanguin, bilios și atrabiliar. Acestora le corespund în stare morbidă, patru mari tipuri simetrice de diateze temperamento-constituționale: limfatică, sanguină
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
respira, cel mai mic efort îi produce transpirații abundente. Emacierea este asociată cu adenopatii mari și senzația de căldură internă, clinic este important de știut, că, concomitent cu creșterea apetitului, pacientul se simte mereu mai bine (simptome fizice) atunci când mănâncă. Fiziologic, pacientul devine anxios și se simte mai rău când nu mănâncă. c. Natrium muriaticum - Emacierea lui Natrium muriaticum este de tip descendent, progresând de la cap, către picioare și este evidențiată cel mai bine la oasele malare, gât, claviculă și abdomen
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
teoria despre "spiralogia din umbră" prin afirmația: "Dacă am văzut departe este pentru că am stat pe umerii giganților". Exemple ale legii 9: depășirea legilor euclidiene și instituirea de legi neeuclidiene caracteristice microcosmosului. Metoda spiralogiei este interdisciplinaritatea Abordarea antropologică, biologică, anatomică, fiziologică, biochimică, fizică, cuantică, psihologică, filosofică, etică și bioinformatică a medicinii reprezintă o metodă interdisciplinară. Multidisciplinaritatea implică prezența unei echipe de cercetători din mai multe discipline, și nu a unor cercetători interdisciplinari. Transdisciplinaritatea înseamnă, de asemenea, o înțelegere holisitică a temei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
două emisfere și, cu mare satisfacție, au observat ameliorarea netă a stării bolnavilor. În decurs de două decenii, neurochirurgia, încurajată de rezultatele spectaculoase ale separării celor două emisfere, devine tratamentul de preferință în epilepsiile refractare. Pe măsură însă ce cercetările fiziologice despre creier arătau că el funcționează ca o unitate, s-a pus întrebarea cum trăiesc oamenii cu creierul împărțit în două? Primele studii asupra cazurilor operate arată că nu au rezultat schimbări mari de personalitate, comportament și inteligență (Berlucchi 13
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
provoacă bătăile de inimă, modificarea tensiunii arteriale, transpirația și contractura musculară, care, aduse la cunoștința creierului, declanșează instantaneu alerta, fără a putea determina cauza. Creierul are capacitatea de a descifra pe cale cognitivă cauza evenimentului emoțional resimțit. Conform teoriei Schechter-Singer, alerta fiziologică este ambiguă și numai dirijarea către creierul gânditor al sistemului permite diferențierea emoțiilor în agreabile, dezagreabile sau neutre. Contextul fiziologic al sistemului nervos autonom permite identificarea cauzei în creierul cognitiv. Pentru a dovedi teoria, autorii, în mod experimental, injectează adrenalină
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a putea determina cauza. Creierul are capacitatea de a descifra pe cale cognitivă cauza evenimentului emoțional resimțit. Conform teoriei Schechter-Singer, alerta fiziologică este ambiguă și numai dirijarea către creierul gânditor al sistemului permite diferențierea emoțiilor în agreabile, dezagreabile sau neutre. Contextul fiziologic al sistemului nervos autonom permite identificarea cauzei în creierul cognitiv. Pentru a dovedi teoria, autorii, în mod experimental, injectează adrenalină la subiecții expuși la o situație agreabilă și provoacă o reacție de bucurie, în timp ce, în situații dezagreabile, provoacă o reacție
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
oricirui sentiment. Sentimentul este rezultatul interpretării cognitive a emoției. Cunoașterea și gândurile sunt cele care fac ca orice emoție să devină sentiment agreabil sau dezagreabil. Magda Arnold 89 (de la Universitatea din Columbia) confirmă teza Schechter-Singer. Procesul rațional inițial transformă reacția fiziologică somatică, sau emoția, în sentiment pozitiv sau negativ. Controversa declanșată de William James și Walter Cannon continuă. Robert Zajonc 90, în articolul său Feeling and thinking: Preferences need no inferences ("Sentimente și gânduri: preferințele nu au nevoie de deducții"), din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
nevoie să te familiariezi cu terminologia sa, ca proto-self, core-self, markeri somatici, incentive, core consciousness și extended consciousness. 87 Stanley Schachter (1922-1997), sociopsiholog american, dezvoltă, împreună cu Jerome E. Singer, teoria celor doi factori ai emoției. Emoțiile au două componente: trezirea fiziologică și conținutul cognitiv. Un om simte emoția printr-o atenție acordată unei trăiri fizice, cu integrarea experienței afective în componenta cognitivă. Astfel, ei reiau "Teoria ursului alb" a lui William James (emoția inițiată de viscere), confirmată de James-Lange, și detronată
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
violenți neimpulsivi. 101 Klaus Scherer (1943), psiholog director al Centrului Elvețian de Științe Afective din Geneva. Cartea sa Handbook of Affective Sciences descrie teoria lui Scherer asupra emoției, The Component Process Model (CPM), înțeleasă ca energie sincronizantă a multor procese fiziologice și cognitive ale creierului. Emoția aduce o contribuție importantă la apariția expresiilor faciale, la definirea personalității și a preferințelor muzicale, precum și a comportamentului. Este fondatorul jurnalului Emotion. SPIRALOGIA 42 1 Prefață Cuvântul autorului Spiralogia Creierul, infrastructura cunoașterii și a conștiinței
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de la Musée d'Orsay, include mărturia unui fotograf victorian specializat în post-mortemuri, având o importantă valoare documentară. El trece sub tăcere amănunte ce ar putea știrbi solemnitatea momentului, e succint și pedant, se preocupă de cele imediat vizibile, evitând detaliile fiziologice expuse de colegi de breaslă mai puțin sensibili: "De fiecare dată când am fost chemați să facem un portret după moarte, am îmbrăcat persoana decedată în hainele sale obișnuite. Recomandăm ca ochii să rămână deschiși, așezăm mortul lângă o masă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
măsură de prevenire a apariției acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, însă acest lucru se realizează greu, din cauza specializării variate a ciupercii. Cercetările lui E. Rădulescu și Florica Negulescu, au evidențiat prezența în țara noastră a 54 de rase fiziologice. Soiurile de grâu cultivate sunt rezistente la rugina brună: Colina, Prospect, Ulpia, Esențial și Pandur, altele sunt mijlociu de rezistente: Turda 81, Fundulea 29, Flamura 80 iar soiurile Transilvania și Crina sunt sensibile la această rugină. Soiurile omologate în 2003
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la gerurile iernii. Infecțiile de primăvară sunt făcute numai de sporii aduși de vânt din NV sau S. Prevenire și combatere. Cercetările asupra rezistenței soiurilor de grâu la rugina galbenă au evidențiat faptul că în România există acum 13 rase fiziologice dintre care cea mai răspândită este rasa 20 A. Dintre soiurile cultivate, Fundulea 29, Flamura 80, Turda 81 , Colina și Delia sunt rezistente la rugina galbenă și pot fi recomandate pentru zonele cu veri umede și răcoroase. Soiurile Lovrin 34
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
intermediare și la evitarea atacului ciupercii pe grâu prin cultivarea de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorită maturizării rapide, nu mai pot fi infectate de sporii apăruți pe plantele gazdă intermediare. În țara noastră au fost identificate 12 rase fiziologice (din cele 300 existente în lume) ale ciupercii, dintre care rasa 34 este cea mai răspândită, urmată de rase 21 și 14. Soiurile Turda 81, Fundulea 29 și Ulpia sunt rezistente la această rugină. La combaterea acestei ciuperci trebuie să
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot face fără aportul sporilor de pe gazda intermediară, deci sporii de rezistență nu infectează în fiecare an gazdele intermediare. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente și distrugerea gazdelor intermediare datorită cărora pot apărea în natură noi rase fiziologice mai virulente. 1.3.3. Rugina galbenă Puccinia striiformis . f.sp. secalis Boala este întâlnită mai rar pe secară. Ea a fost descrisă la grâu. 1.3.4. Rugina neagră Puccinia graminis . f.sp. secalis Boala apare numai în zonele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27șC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă (Gratiot, Progres), cel mai rezistent dovedinduse soiul Michigan iar soiul Vera omologat în 1996 este mijlociu de rezistent. Ciuperca prezintă numeroase rase fiziologice, dintre care rasa alfa este cea mai răspândită, urmată de rasa delta, ceea ce îngreunează munca de obținere a soiurilor rezistente la această boală. Prevenire și combatere. Măsurile preventive obligatorii sunt: rotația de 4 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a micșorat de. În vederea limitării atacului se interzice tăierea la plantare a tuberculilor, ceea ce ar putea mări de 2,5 ori frecvența atacului și distrugerea plantelor de zârnă. Agentul patogen este inclus pe lista de carantină internațională, întrucât existența raselor fiziologice și existența unui cerc larg de plante gazdă face deosebit de dificilă prevenirea instalării atacului. Boli produse de ciuperci 3.1.9. Râia neagră Synchytrium endobioticum Ciuperca este originară din America de Sud de unde a pătruns în Europa fiind semnalată în Marea Britanie (1870
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
succesive (la rând) cu produse din aceeași grupă de substanțe! În practică, folosirea amestecurilor de produse a dus la eliminarea posibilităților de apariție a raselor rezistente la o grupă de fungicide. Ciuperca prezintă la noi în țară mai multe rase fiziologice (0,1,3,4,1.3, 1.4, 1.3.4) dar în ultimul timp au apărut rase complexe (1.2.3.4, 1.3.4.7.10 și 1.4.10.11) care, dau sensibilități variabile la soiurile existente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]