5,324 matches
-
factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață. Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este necesară o anumită tensiune. Când nu apare nicio barieră, nicio frustrare, tendințele se consumă imediat în acțiuni al căror ecou rămâne redus. Este o situație creată de către J.Watson, binecunoscutul părinte al behaviorismului. El a adus în fața unui copil de un an o cușcă în care se afla un iepuraș alb
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
patru ani. Gillbert Leroy afirma că „elevii care nu s-au bucurat de o dezvoltare afectivă satisfăcătoare plătesc cu greu tributul eșecului școlar (1974, p.108). Lipsit de căldura mediului familial, primit cu indiferență în școală „poate fi supus fie frustrărilor, fie unor atrofii psihice, care vor lăsa urme” (ibidem, p.109) Copilul este foarte sensibil la neregularitățile atitudinii adultului față de el. Dar și pentru părinți apare o situație nouă. Odată cu intrarea în școală, vine momentul când copilul, care, ca afectivitate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fiind că momentele/stările afective sunt suportul tuturor activităților noastre, inclusiv ale celor școlare” (ibidem, p. 229). Educatorii și părinții trebuie să știe că elevul își dorește afecțiunea mai mult ca orice. Indiferența afectivă generează o toleranță foarte scăzută la frustrare. CAPITOLUL II CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA FENOMENULUI DE FRUSTRARE II 1. Frustrarea - fenomen psihologic Fenomen general uman, frustrarea se plasează în centrul problematicii umane, al preocupărilor educației, respectiv formarea și integrarea etico-socială a personalității. Studiul acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
activităților noastre, inclusiv ale celor școlare” (ibidem, p. 229). Educatorii și părinții trebuie să știe că elevul își dorește afecțiunea mai mult ca orice. Indiferența afectivă generează o toleranță foarte scăzută la frustrare. CAPITOLUL II CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA FENOMENULUI DE FRUSTRARE II 1. Frustrarea - fenomen psihologic Fenomen general uman, frustrarea se plasează în centrul problematicii umane, al preocupărilor educației, respectiv formarea și integrarea etico-socială a personalității. Studiul acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor aspecte ridicate de diferitele ramuri ale științei despre
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ale celor școlare” (ibidem, p. 229). Educatorii și părinții trebuie să știe că elevul își dorește afecțiunea mai mult ca orice. Indiferența afectivă generează o toleranță foarte scăzută la frustrare. CAPITOLUL II CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA FENOMENULUI DE FRUSTRARE II 1. Frustrarea - fenomen psihologic Fenomen general uman, frustrarea se plasează în centrul problematicii umane, al preocupărilor educației, respectiv formarea și integrarea etico-socială a personalității. Studiul acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor aspecte ridicate de diferitele ramuri ale științei despre om. Dintre acestea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Educatorii și părinții trebuie să știe că elevul își dorește afecțiunea mai mult ca orice. Indiferența afectivă generează o toleranță foarte scăzută la frustrare. CAPITOLUL II CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA FENOMENULUI DE FRUSTRARE II 1. Frustrarea - fenomen psihologic Fenomen general uman, frustrarea se plasează în centrul problematicii umane, al preocupărilor educației, respectiv formarea și integrarea etico-socială a personalității. Studiul acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor aspecte ridicate de diferitele ramuri ale științei despre om. Dintre acestea, pe primul plan se situează cel
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pe primul plan se situează cel al adaptării sistemului personalității la exigențele realității, respectiv cel al rezistenței la stresurile cotidiene și al învingerii privațiunilor și contradicțiilor pe care omul le întâmpină, în mod curent, în cursul dezvoltării sale. Ce este frustrarea? În Dicționarul explicativ al limbii române, verbul a frustra (din francezul frustrer) este definit ca „a lipsi pe cineva de un drept sau de un bun”. Doctorul Maxwell Maltz, în lucrarea sa, Psiho-cibernetica, denumește frustrarea „un sentiment care se dezvoltă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cursul dezvoltării sale. Ce este frustrarea? În Dicționarul explicativ al limbii române, verbul a frustra (din francezul frustrer) este definit ca „a lipsi pe cineva de un drept sau de un bun”. Doctorul Maxwell Maltz, în lucrarea sa, Psiho-cibernetica, denumește frustrarea „un sentiment care se dezvoltă atunci când un important scop nu poate fi realizat, o dorință arzătoare este zădărnicită” (1999, p. 141). Unele definiții se limitează la determinarea fenomenului prin blocarea unei activități orientate spre un scop sau prin condiția unui
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
p. 141). Unele definiții se limitează la determinarea fenomenului prin blocarea unei activități orientate spre un scop sau prin condiția unui organism care întâlnește în fața satisfacerii unei necesități un obstacol mai mult sau mai puțin de neînțeles, exterior sau interior „Frustrarea este fenomenul psihologic complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalității ca urmare a nerealizării unei dorințe, trebuințe, a deprimării individului pe plan afectiv și proiectiv. Fenomenul intervine și atunci când subiectul se înșeală în speranțele sale ori când viața
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalității ca urmare a nerealizării unei dorințe, trebuințe, a deprimării individului pe plan afectiv și proiectiv. Fenomenul intervine și atunci când subiectul se înșeală în speranțele sale ori când viața lui generează insatisfacții. Frustrarea este un fenomen (firesc și inevitabil) uman care se produce atunci când este depășit un anumit nivel de toleranță” (Albu, 2005, p. 27). T. Rudică apreciază că frustrarea trebuie înțeleasă ca un fenomen psihologic real ce caracterizează nivelurile personalității. Dacă frustrarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
atunci când subiectul se înșeală în speranțele sale ori când viața lui generează insatisfacții. Frustrarea este un fenomen (firesc și inevitabil) uman care se produce atunci când este depășit un anumit nivel de toleranță” (Albu, 2005, p. 27). T. Rudică apreciază că frustrarea trebuie înțeleasă ca un fenomen psihologic real ce caracterizează nivelurile personalității. Dacă frustrarea primară se situează la un nivel de generalitate a privațiunii, semnificând, de obicei, nesatisfacerea unei tendințe sau nevoi de natură biologică, în schimb, frustrarea secundară este mult
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Frustrarea este un fenomen (firesc și inevitabil) uman care se produce atunci când este depășit un anumit nivel de toleranță” (Albu, 2005, p. 27). T. Rudică apreciază că frustrarea trebuie înțeleasă ca un fenomen psihologic real ce caracterizează nivelurile personalității. Dacă frustrarea primară se situează la un nivel de generalitate a privațiunii, semnificând, de obicei, nesatisfacerea unei tendințe sau nevoi de natură biologică, în schimb, frustrarea secundară este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Rudică apreciază că frustrarea trebuie înțeleasă ca un fenomen psihologic real ce caracterizează nivelurile personalității. Dacă frustrarea primară se situează la un nivel de generalitate a privațiunii, semnificând, de obicei, nesatisfacerea unei tendințe sau nevoi de natură biologică, în schimb, frustrarea secundară este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare este folosit într-o accepțiune prea restrânsă pentru a desemna fie numai situația frustrantă, fie numai stările psiho- fiziologice specifice trăite de subiectul frustrat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrarea primară se situează la un nivel de generalitate a privațiunii, semnificând, de obicei, nesatisfacerea unei tendințe sau nevoi de natură biologică, în schimb, frustrarea secundară este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare este folosit într-o accepțiune prea restrânsă pentru a desemna fie numai situația frustrantă, fie numai stările psiho- fiziologice specifice trăite de subiectul frustrat sau numai reacțiile comportamentale ale acestuia; alteori, conceptul de frustrare este folosit într-un sens prea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare este folosit într-o accepțiune prea restrânsă pentru a desemna fie numai situația frustrantă, fie numai stările psiho- fiziologice specifice trăite de subiectul frustrat sau numai reacțiile comportamentale ale acestuia; alteori, conceptul de frustrare este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Dacă forma primară a frustrării poate fi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
conceptul de frustrare este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Dacă forma primară a frustrării poate fi înțeleasă numai prin privațiune și prin descărcarea, uneori nediferențiată a tensiunii, în forma secundară a frustrării, starea de privațiune este finalizată și conștientizată fie atribuind altei persoane intenția de a ne deposeda de un bun sau de un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Dacă forma primară a frustrării poate fi înțeleasă numai prin privațiune și prin descărcarea, uneori nediferențiată a tensiunii, în forma secundară a frustrării, starea de privațiune este finalizată și conștientizată fie atribuind altei persoane intenția de a ne deposeda de un bun sau de un drept, fie având conștiința unor cauze de ordin subiectiv, intrapersonal, a unei deposedări de ordin natural, ereditar. La
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în asemenea stare de tensiune este înclinată să caute un prilej de descărcare a tensiunii, oricât de neadecvată ar fi ea, creând, astfel, prilejuri de conflicte reale și obiective cu semenii” (Rudică, 2006, pag.28). V. Pavelcu folosește termenul de frustrare când se referă la „condițiile deposedării, la starea organismului sau la formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la starea organismului sau la formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței Deci nu orice blocare a unei tendințe dă naștere la frustrare: blocarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței Deci nu orice blocare a unei tendințe dă naștere la frustrare: blocarea trebuie să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința unui obstacol de mari proporții. Frustrarea, în general, își găsește originea în senzația de a fi victima nedreptăților, suferințelor, jignirilor etc. cauzate de alții. În viața de zi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței Deci nu orice blocare a unei tendințe dă naștere la frustrare: blocarea trebuie să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința unui obstacol de mari proporții. Frustrarea, în general, își găsește originea în senzația de a fi victima nedreptăților, suferințelor, jignirilor etc. cauzate de alții. În viața de zi cu zi, la fiecare pas întâlnim ocazii de frustrare, dar impactul lor asupra diferitelor persoane este diferit. În
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
puternic și de conștiința unui obstacol de mari proporții. Frustrarea, în general, își găsește originea în senzația de a fi victima nedreptăților, suferințelor, jignirilor etc. cauzate de alții. În viața de zi cu zi, la fiecare pas întâlnim ocazii de frustrare, dar impactul lor asupra diferitelor persoane este diferit. În special, copiii sunt mai supuși frustrării, comparativ cu adulții, deoarece ei înțeleg mai puțin. ”Frustrările declanșează reacții și comportamente mai mult sau mai puțin nuanțate sau intense: fuga, transferul, compensarea, resemnarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în senzația de a fi victima nedreptăților, suferințelor, jignirilor etc. cauzate de alții. În viața de zi cu zi, la fiecare pas întâlnim ocazii de frustrare, dar impactul lor asupra diferitelor persoane este diferit. În special, copiii sunt mai supuși frustrării, comparativ cu adulții, deoarece ei înțeleg mai puțin. ”Frustrările declanșează reacții și comportamente mai mult sau mai puțin nuanțate sau intense: fuga, transferul, compensarea, resemnarea, agresivitatea” (Roco, 2001, p. 103). Fuga (retragerea)- Elevul, neputând face față frustrării, încearcă să o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
etc. cauzate de alții. În viața de zi cu zi, la fiecare pas întâlnim ocazii de frustrare, dar impactul lor asupra diferitelor persoane este diferit. În special, copiii sunt mai supuși frustrării, comparativ cu adulții, deoarece ei înțeleg mai puțin. ”Frustrările declanșează reacții și comportamente mai mult sau mai puțin nuanțate sau intense: fuga, transferul, compensarea, resemnarea, agresivitatea” (Roco, 2001, p. 103). Fuga (retragerea)- Elevul, neputând face față frustrării, încearcă să o evite, să scape de ea temporar sau definitiv, prin
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sunt mai supuși frustrării, comparativ cu adulții, deoarece ei înțeleg mai puțin. ”Frustrările declanșează reacții și comportamente mai mult sau mai puțin nuanțate sau intense: fuga, transferul, compensarea, resemnarea, agresivitatea” (Roco, 2001, p. 103). Fuga (retragerea)- Elevul, neputând face față frustrării, încearcă să o evite, să scape de ea temporar sau definitiv, prin dispariția din calea ei. Forma cea mai blândă a fugii este neparticiparea, iar cea mai gravă este sinuciderea. Compensarea- Este un fel de consolare prin substitute care pot
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]