18,328 matches
-
din cap și mi-am răsucit picioarele. -Tovarașa, a început cu o voce miorlăită, fata asta face pe ea! Toate capetele s-au întors spre mine și astfel, sub presiunea privirilor a treizeci de fete și a vezicii urinare devenisem galbenă. -Cine are nevoie să intre! ne-a spus instructoarea cu o voce indiferentă în fața necazului meu. Nici nu și-a terminat bine fraza, că un stol de fete sau abătut spre cele câteva uși. M-am înghesuit și eu printre
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
spunea „mă-ta”, aș fi vrut să spună mami sau cu „fata mea”, orice numai cuvântul „mă-ta” îl găseam țărănesc și fără dragoste pentru mami, dar tăceam nemulțumită. Într-un târziu el continua: -Erai grasă și albă, cu părul galben ca gălbenușul... După o pauză începea iarăși: -Tataie, să nu te superi, dar tare rea ai mai fost! îmi spunea privindu-mă cu coada ochiului. Nici asta nu-mi convenea. -Când te-a făcut mă-ta, tare s-a mai
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
-l văd și ca să nu-i dau răgaz să se gândească la răspunsul meu, l-am întrebat: -Și cu vițelul cum o să facă? -La fel cum a făcut cu tine; pe ugerul vacii o să pună iarăși bălegar frământat cu pământ galben și cu apă. O să-i fie scârbă și lui, așa cum ți-a fost ție și nu o să mai sugă. Nu l-am mai întrebat nimic în ziua aceea. Auzisem atâtea răutăți și riscam să nu-l mai iubesc; era preferabil
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
al iernii care părea că nu se mai termină, ajunseseră la maturitate și se simțea de la zece pași parfumul plăcut al zambilelor, iar cupele elegante și catifelate ale lalelelor în trei culori se înălțau semețe deasupra unor așa numiți „năsturași” galbeni, grena, albăstrui, de parcă se întreceau în a atrage priviri admirative. „Hm! Mama nu a fost la cursuri de ikebana, dar și aici, afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un simț
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
te rog ajută-mă să-mi țin promisiunea. - Nu-l pot face președinte fără studii superioare. - Ași? Păi de ce suntem noi extratereștri ?! Mâine-l duc la liceul din Bolovănești și-i dau diploma de liceu.Trei milioane. Luni înființez la Galbenii de Auzi Centru universitar cu facultăți de Agricultură, Juridică și Științe Economice. Gulă al meu se va transfera de la Facultatea Râpele, din Ardeal, pe care o voi înființa tot mâine, prin “transfer” cu doi ani vechime, vedem noi de unde și
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
ea, mi-am strecurat mâna în bancă și mi-am desfăcut ghiozdanul. Într-o fracțiune de secundă mi-am simțit degetele ude după care, un firișor cald mi-a alunecat pe șortul alb și pe picioare. Am văzut negru, violet, galben, roșu, verde, ca în final, retină să-mi dea culoarea de albastru. Era călimara de cerneală care, nefiind bine închisă, și-a pierdut dopul și culcând ghiozdanul în bancă, a găsit de cuviință să-mi albăstrească și mai rău ziua
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
care trebuia conform instrucțiunilor primite, să mă conducă până acasă. -Să mor, dacă te mai bat! mi-a spus când am rămas singuri. Nu i-am răspuns. Eram la fel de speriată ca și el cu singura diferență că obrajii mei erau galbeni de frică. -Ma cheamă Matei și dacă vrei, vin la tine să ne jucăm mai târziu. Tăceam, lucru care îl deruta pe Matei, colegul meu de bancă, pentru că nu-mi cunoștea intențiile. -Dacă vrei, te iau cu mine să ne
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
mare ducea în două direcții: sub apă și deasupra pământului spre cer. Prima dată au vizitat camera de jos care semăna cu un acvariu. În jurul camerei înotau tot felul de pești mici și negri, cu burta rotundă și cu picățele galbene, pești lungi cu înotătoare sidefate, sanitari galbeni, transparenți, care făceau curat în mare, delfini, care-și țuguiau gura în semn de salut. Căluțul de mare o distra grozav, nu mai văzuse așa ceva, nici corali albaștri sau polipi incandescenți. Era un
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
și deasupra pământului spre cer. Prima dată au vizitat camera de jos care semăna cu un acvariu. În jurul camerei înotau tot felul de pești mici și negri, cu burta rotundă și cu picățele galbene, pești lungi cu înotătoare sidefate, sanitari galbeni, transparenți, care făceau curat în mare, delfini, care-și țuguiau gura în semn de salut. Căluțul de mare o distra grozav, nu mai văzuse așa ceva, nici corali albaștri sau polipi incandescenți. Era un spectacol miraculos, ce se desfășura în fața ochilor
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
mai ales să conving, că totul a fost real. Când vorbim despre Dumnezeu, nu este de glumit și mai ales de fabulat. În vara lui 1993, într-una din zile m-am trezit cu brațul stâng umflat și de culoare galbenă. Cum îmi schimbasem ceasul, am pus totul pe seama metalului, considerând o banală alergie, pentru că eram predispusa în mod deosebit primăvară. După un tratament ușor, brațul mi-a revenit la normal, în schimb am început să am o durere suspectă într-
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
mai ales să conving, că totul a fost real. Când vorbim despre Dumnezeu, nu este de glumit și mai ales de fabulat.In vară lui 1993, într-una din zile m-am trezit cu brațul stâng umflat și de culoare galbenă. Cum îmi schimbasem ceasul, am pus totul pe seama metalului, considerând o banală alergie, pentru că eram predispusa în mod deosebit primăvară. După un tratament ușor, brațul mi-a revenit la normal, în schimb am început să am o durere suspectă într-
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
din hârtie creponată. Pentru ele era o adevărată sărbătoare, iar pentru noi era începutul cu adevărat al vacanței. În dansul pe care îl aveam să-l prezentăm, noi, fetele, eram “maci roșii”, iar băieții erau “bondari”, decorați cu niște aripi galbene din hârtie lipită de sârmă și cu niște antene mari, răsucite, prinse pe creștetul capului cu o bentiță. “Macii” dansam grațios, iar “bondarii” trebuiau să vină încet, într-un zbor lin, să se așeze lângă fiecare mac, să-i prindă
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
depășit. Concursul de schi cu săritură de pe trambulină, din Alpii austrieci, abia începea. Toată lumea avea costum de schi indiferent dacă era concurent sau spectator. Frigul nu-i apăsa de loc. Niște pictori suprarealiști, veniți de la Paris, au agățat un puck galben pe bolta cerului, îmblânzind astfel, curenții reci, încolăciți în jurul spectatorilor. Febra așteptării creștea pe măsură ce timpul se îngrămădea. Primul la start a fost Cristian, un tânăr vânjos, încercat de vicisitudinile sorții. Înainte de pornire, s-a aplecat și și-a verificat legăturile
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
ca să se scalde genele în apă, degetele bărbatului se strecurau prin părul răsfirat al femeii, apa le atingea gleznele și muta căldura nisipului mai sus pe picioarele ei netede, sculptate de mâini sensibile, se întindea o manta roșie peste grânele galbene, arzătoare ale soarelui, reflecții roșii pe genunchii ei, apa inundă coapsele, iar el căută iluziile de apartenență, în care fiecare respiră prin celălalt. Culorile calde ale soarelui în apus s-au suprapus peste fața rece și albastră a mării într-
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
se întindea pe luciul apei, ca să-i cuprindă într-un aliaj, respirația se pierdea în clipocit de ape, lovind ritmic trupurile amestecate. Temperatura nisipului creștea căldura acumulată intracelular, soarele cu ultimele unduiri de trup, le înălța mișcarea într-o zvârcolire galbenă, apa se ciocnea de brațele lor împletite într-un singur colac de salvare, briza le frunzărea privirea și pielea, sarea de pe ochi și gât părea dulce, în timp ce, coroana soarelui se agăță de părul lor învălmășit și ud. Dansul pe nisip
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
izbit de stâncă: se scurgea sângele lui dintre colți, pe blană... A fugit, s-a ascuns... Acum încleșta pumnii, legăna capul, se tânguia icnind, își smulgea de pe creștet și din barbă șuvițele gelatinoase adunându-le în căușul palmei, mesteca lemn galben și scuipa sucul în palmă. Împrejurul lui, în scobiturile pietrelor, musteau culorile preparate. Toată dimineața adusese apă de la izvor, alesese nisipuri fine, mâl, argilă și alge, culesese frunze, rădăcini, mușchi, petale, storsese sevă din liane și zemuri din fructe, le
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
lor ancestral... Lăsa să îi picure sânge din ciotul degetelor deschise pe botul fiarei, pe craniul strivit. Soarele își țipa înălțarea deasupra și în față, incendiind peretele stâncos. Se rostogolea pe muchia de sus vărsând văpăi cromatice, spectrale: roșu, oranj, galben, verde... A tresărit zvâcnind, cu un salt s-a întors brusc: felina, flămândă și mânată de instinctul ucigaș, se apropiase pe furiș după îndelungata și zilnica ei pândă. Erau față în față acum, în încordare și delir. A primit suflarea
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului coboară seară, în suflet mi te doresc lumină, în patul meu frumoaso te-aș vrea adeseori mireasmă-ți este trupul a mii și mii de flori și părul tău mai galben că floarea de sulfina. în brațe vreau să-mi cazi ,iubirea să îmi stâmperi, pe trupul meu fii roua, fii stropul care cade ne-om ține-o-noapte-ntreagă de șarade o clipă să nu-ți treacă prin gând să te astâmperi. vreau
COBOARĂ SEARA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357323_a_358652]
-
dezinvolt... îmbrățișează-mă să-mi treacă mușcătura singurătății, cuprinde-mă să nu simt că viitorul te va cerne din mine... absoarbă-mă în cuprinsul tău cald, ascunde-mă în lanul de grâu întins să-ți simt sărutul în sfâșierea vântului galben, dizolvă-mă în iubirea ta care ține doar o clipă sau două, ca și viața fluturilor rari, fără menire ... lasă-mă să simt cum se prelungește creierul în trup, carne și dor, senzație care se trezește ca să te contemple în
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
strecori în poveste Odată cu marea, mereu... La fereastră marea se frământă Și te văd venind dinspre vâltori Beția în mine încă mai cântă Când, cu paharul, sorb marea în zori. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipele pasc liniștea Nimeni nu m-a întrebat de vreau să mă nasc în familia mea cu lumină de-nțărcat unde clipele liniștea o pasc, încât m-am pus și eu pe luminat
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
după cum afirmă chiar el la 23 de ani), care coboră asupra lui ca un trăznet sub forma “Spiritului Adevărului” și îl întreabă: “Ce drum al vieții voi urma?”. Decartes are, de fapt, trei vise revelatoare - visează prima dată un pepene galben (pe care și-l închipuie că este un “melon” sau un “soare galben”- Luna), apoi visează o mulțime de scântei de foc, care îl sperie și, în final, în stare de somn sau de veghe, mai visează o carte Dicționar
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
un trăznet sub forma “Spiritului Adevărului” și îl întreabă: “Ce drum al vieții voi urma?”. Decartes are, de fapt, trei vise revelatoare - visează prima dată un pepene galben (pe care și-l închipuie că este un “melon” sau un “soare galben”- Luna), apoi visează o mulțime de scântei de foc, care îl sperie și, în final, în stare de somn sau de veghe, mai visează o carte Dicționar pe care nu-l cunoaște, dar care îi revelează câteva axiome dualiste pe
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
dezvăluie discul de văpăi. Privea vrăjit acel spot absorbit de dușumea. Între ferestruică și podea, oblic în jos, se formase un coridor luminiscent care se descompunea spectral cu repeziciune, apoi tot mai lent, mai lent, în benzi cromatice: roșu, oranj, galben, verde... Benzile alternau din ce în ce mai distincte. Soarele i se înfățișa acum în totalitate, ca un disc orbitor, în centrul ferestruicii. Un culoar de lumină albastră se desfășura static... La picioarele lui, dușumeaua își pierduse consistența. Îi era teamă, se lupta cu
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
Acasă > Cultural > Artistic > FELIA DE PEPENE GALBEN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE FELIA DE PEPENE GALBEN Căldură de afară făcea clipele să picure neliniștea din țurțurii așteptărilor. Nepotul meu Darius
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]