4,128 matches
-
reginei Kristina (și a altora!), filozoful René Descartes (cu care nu mă compar!), pe care ea l-a obligat să-i dea lecții de filozofie dimineața, la ora cinci, într-un palat rece, unde sufla vântul. Ea era obișnuită cu gerul, dar nu-i dăduse prin cap că filozoful obișnuia să se scoale la prânz și era foarte sensibil la frig. A murit repede, după ce plămânii i-au luat foc, de o pneumonie galopantă. Toate astea sunt în gândurile mele când
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de-a dreapta la slujbe. La noi, la Slobozia Panu oficia într-o capelă fiindcă biserică nu aveam. și uite că într-o zi moare un locuitor, un lingurar mai înstărit. Era prin luna decembrie, în postul mare și dăduse un ger de crăpau pietrele de frig. Preotul era așteptat de familia respectivă și împreună cu ei m-am bucurat să-l văd coborând când călare când pe jos dealul pleșuv din partea de răsărit a satului. Era stană de frig. L-am invitat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la Ianca, în apropiere de Brăila. De acolo mai trimetea după puteri oarecare ajutor repede pierdut în noianul de nevoi al familiei. și era iarnă grea peste măsură iar drumurile scurte se lungeau, ca nevoia împinsă la necaz. Zăpadă multă, ger și mai mult. și din una în alta trenul de București este nevoit să amâne drumul spre Galați până la trecerea nopții și speranța unei ninsori ceva mai blânde. Călătorii, puțini de altfel, s-au scoborât găsindu-și gazde prin sat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de adevărate! În ziua următoare am mers într-o comună învecinată, tot cu sania și am împrumutat costumele naționale pe care seara le-am trimis în satul Cocârț. Când m-am întors în sat, ninsoarea se oprise și se lăsase gerul. Printr-o spărtură de nor, soarele zâmbea privind înapoi spre ziua care tocmai se sfârșea. Acesta era semn că a doua zi va fi vreme frumoasă. Mă speriau acești oameni aspri care miroseau a băutură. Erau bărbați zdraveni, fără prea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trei zile cât dura instruirea. După ce înghețam bine în gară în așteptarea trenului de la Brașov, care întotdeauna avea întârzieri de peste treizeci de minute, ne urcam în vagoanele înghețate și pline de promoroacă prin exterior, dar și prin interior. În tren, gerul era crâncen. În compartimentele pline de navetiști nu era gheață, dar pe hol totul era înghețat. Stăteam nemișcați, lipiți unul de altul, pentru a ne încălzi și când trenul oprea în gara orașului reședință de județ eram aproape fericiți. Din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Din corespondența primită din localitățile cahulene aleg un vers al poetului Andrei Ciurunga fiu al acestui plai versuri Închegate În cursul celor 18 ani petrecuți după gratiile Închisorilor sau la canal: Aprinși sub biciul vântului fierbinte, bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare, am părăsit cu mii de oseminte meleagul dintre Dunăre și Mare... ... La ora când cobor, legat În fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din Închisoare; Nu-s vinovat fașă de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
XII) li s-a spus că au fost "puși pe liber retroactiv", cu data de 15.XII. Din 3 directori a rămas doar unul, iar restul au devenit conțopiști. 28.XII.88 Red: sg. maj.... '88-'89, sărbători chinuite, viscol, ger afară și în suflet, cer și orizont întunecat pe toate planurile. Stenogramele reflectau "fidel" starea de spirit, cu problemele de șomaj, cu desfacerea contractului de muncă de o manieră ilogică și condamnabilă, angajarea la noul loc de muncă, pierderea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
depozit (buncher), închide linia ferată și pleacă. Situația frontului este tot mai precară, ochii femeielor nu se mai usucă, bocetele și clopotele nu mai contenesc. Vremea se strică, se intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
depozit (buncher), închide linia ferată și pleacă. Situația frontului este tot mai precară, ochii femeielor nu se mai usucă, bocetele și clopotele nu mai contenesc. Vremea se strică, se intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
n-am mai fost decât de două-trei ori, apoi amintirile s-au estompat cu totul. Casa aceea bătrânească din Toma Cosma, în care stăteam toți șapte într-o singură cameră (bucătăria era o magazie bună [14] pentru vară, nu pentru gerurile siberiene ale iernilor moldovenești, așa că se gătea în aceeași cameră), semăna întocmai cu o casă de țară: cu prispa largă ce da în grădina cu prunii și zarzării ale căror fructe nu ajungeau niciodată să se coacă, cu puțul părăsit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
depărtare, căci cișmelele publice cu care înzestraseră orașul edilii Iașilor (ca să nu scriu și eu Ieșilor, cum spun localnicii...) erau destul de depărtate: cu o găleată mare, de-mi trecea de genunchi, aduceam apă făcând câteva popasuri, pe ploaie și pe ger, pe zăpadă și pe noroi - prin fiorosul glod ieșean din timpul acelui refugiu. Corvoada aceasta se repeta de câteva ori pe zi - și nu odată câte o tragică întâmplare îmi vărsa găleata tocmai când era să ajung acasă. Erau apoi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
afară, dârdâind rezemat de tejgheaua brutăriei, așteptând și privind cum înăuntru se făcea focul, până se încingea cuptorul și până ce punea pâinea la și, în sfârșit, până ce se cocea. Toate aceste migăloase operații, nu tocmai distractive când așteptai pe un ger de minus 10-15 grade, încălzindu-te numai cu... privirea la focul din cuptor, țineau două ore încheiate. Acum aveam însă siguranța că iau pâine, printre cei dintâi. Mai greu era să pleci, căci între timp, pe nesimțite aproape, lumea se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
groapa comună și acoperiți cu o placă de beton, după ce se turnase acid chlorchidric spre a dizolva cadavrele - era o comedie neplăcută la care trebuia să participe împotriva voinței lui! Sutele de mii de oameni necăjiți, așteptând ceasuri întregi în ger și viscol de-a lungul străzilor, lăcrămând de durere la gândul că cel dus spre mormânt era menit să fie adevăratul conducător al neamului și al statului, dovedeau însă că poporul român privește altfel lucrurile. Și cred că nu e
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
introduce la clasa a doua de „umanioare” un curs de retorică și compunere în limba română, pe care, în 1834, îl tipărește tot în tipografia lui Eliade. Deși școala funcționa într-o singură odaie care fusese fierărie și în care „gerul iernii și crivățul spulbera zăpada pe o fereastră și o scotea pe alta”, profesorul își făcea datoria de om cultivat, traducând și scriind comentarii pe care le-a și tipărit de-a lungul anilor. După îndemnul lui Eliade, toată această
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
avea vederi care printr-o descindere în Italia, și repunerea Papei pe tronul său temporal, reprezentau pentru istoria Peninsulei o întoarcere în timp de cîțiva luștri. Venirea la putere a partidului creștin social, condus de tribunul simpatizant vienez Karl Lu(ger, nu întărise, în Austria, poziția Bisericii Catolice, care nu avea nevoie de proptele, rămînînd o citadelă solidă atît prin averea mănăstirilor, cît și prin influența asupra maselor care rămînea suverană. Însă ea întețise o văpaie de spirit religios combativ, ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care rămînea suverană. Însă ea întețise o văpaie de spirit religios combativ, ale cărei speze le plăteau evreii, în discursuri și la mitinguri. Presa, aflată în mîinile finanței israelite, se străduia, folosind cronicile cotidiene, să denunțe activitatea partidului lui Lu(ger, făcînd un caz din cel mai mic incident. S-a produs în cele din urmă unul care avea să aibă repercusiuni deosebite. Un profesor de la Universitatea din Innsbruck era unul dintre adepții zgomotoși ai teoriilor lui Darwin. Cursurile sale, foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai cuminte ar fi să tac... Dar pot să tac?... Ia să vii matale în țară, că ești și cetățean român... Dar nu așa, o lună, două și pe urmă să fugi înapoi la Paris, mai ales iarna, când e ger... Iar noi tot afară, nu în NATO ca matale, care faci pe boierul de pe vremuri: vara la moșie, iarna la Nisa, la Nisa... — Eminescu se ducea la Viena, iar Caragiale a îmbătrânit la Berlin. Ia să stai aici, în țară
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe care le-ar fi putut obține pe gazon fotbalistul Marius Șuleap. Nu e un apel la indiferență, ignoranță și nesimțire. E un apel la viață. februarie 2002 Se minte urît și trist Sezonul de toamnă s-a terminat în gerul iernii cu un discurs pe lîngă poartă al lui Mircea Sandu și cu recitalul de pian al lui Dan Grigore în onoarea Rapidului. Cu o zi mai devreme, muzicianul radiografiase dur, într-un amplu interviu, întregul fotbal. „Sîntem bogați în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
multe luminițe strălucitoare, cu o mulțime de globuri si beteală, e tare mândru și parcă ne urează tuturor: “Crăciun fericit!” Se aud zgomote la ușă: voci de copii și clinchete de clopoței. Au sosit primii colindători. Cu obrajii roșii de la gerul de afară, ei încep să cânte, vestind prin colindele lor, Nașterea Mântuitorului Hristos. - Ramona, ești gata de plecare? A venit Cătălina să mergeți împreună la colindat. - Vin imediat, îi răspund mamei , gândindu-mă că, poate, pe drum mă întâlnesc și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
genunchii mei. Groaza de fenomenul boreal i-a prilejuit lui Alecsandri câteva strofe ce sunt mici capodopere. În Miezul iernii, joasa temperatură usucă pădurea în sunetul de orgă al vântului, prefăcând totul în diamante: În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârție sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și declamatorie în felul Grenadirilor lui Heine, de o compoziție savantă, în care fiece repetiție cade ca un ropot de tobe sinistre. Tema este veșnica groază a lui Alecsandri de geruri, reprezentată prin viziunea unei deportări în Siberia: Sub cer de plumb întunecos, Pe câmp plin de zăpadă Se trăgănează-ncet pe jos O jalnică grămadă De oameni triști și înghețați Cu lanțuri ferecați. E lung cel șir de osîndiți! Pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
una de liniște. Perioada Înviorătoare se ivește cu urcarea soarelui, și pare să fi fost un stimulent instinctiv al popoarelor, căci În acest timp ele Încep o mare serbare de bucurie, serbarea de declin a soarelui. Chiar pe timp de ger și frig, perioada Înviorătoare se face remarcabilă, iar efectul acesteia devine din ce În ce mai pronunțat cu ivirea primăverii. Foarte deslușit se observă influența asupra arborilor. Dacă ei sunt doborâți târziu toamna, atunci lemnul arborilor folositori este mai bun și mai durabil, dacă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]