6,255 matches
-
și de binele camarazilor lor, fără a căuta vreo minune „să aducă prinosul adâncii lor recunoștințe celor care căzând pe câmpiile de onoare ale războiului și care, poate, însem nați doar printr‐o cruce ștearsă de vânturi sau o simplă grămadă de pământ, 203 sensibilizează gloria modestă și nepieritoare a neamului nostru” (autor dr. D.N. Gheorghiu, avocat, vicepreședintele UNAFL - secția Bârlad). Ziarul cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni. A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai grabnic scoși la lumină, și de aceea, ca să fie după cum credeau ei, pe locul conducătorului, scriau versuri în care depășeau măsura. Erau versuri, în care fără poezie, nu se vorbea decât de atrocități: valuri de sânge, munți de leșuri, grămezi de ciomege și topoare, versuri, pe care Nicolae Iorga, un adânc înțelegător al poeziei, sub orice formă de manifestare, nu le publica niciodată. Într-una din zile, dl. Corneliu Moldovanu îmi încredințează o poezie din acestea, cu rugămintea să i-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gândește și se face presa acum. Aveam însă o teribilă libertate de creație, de improvizație, de experimentare. De fapt, am avut dreptul de-a învăța în timp diverse aspecte ale meseriei. Și am făcut-o având parte și de-o grămadă de distracție, lucru imposibil astăzi. Cunosc o întreagă generație de jurnaliști care au trecut măcar o scurtă perioadă prin cele două locuri. Nu totul a fost cum ar fi trebuit să fie, dar sunt convins că fără acel început ei
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
populară de pe timpul lui Ceaușescu (ce bine a înțeles rolul acestora !) cu zeci de mii de oameni care să fie însuflețiți de o idee, de aburii alcoolului sau de... vântul libertății. Culmea: în sine omul e tot mai însingurat, la grămadă e luat de val... Fotbalul vasluian a avut o zi de mare glorie, miercuri, 7 iunie 2006 ! (MERIDIANUL, An VIII, nr.23 (649), joi, 8 iunie 2006, Editorial) PERSONALITATEA MOMENTULUI PREZENT ADRIAN PORUMBOIU N. la 27 septembrie 1950, în jud.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ele, aceste replici, le balansează pe partea cealaltă, le răspund ca un ecou. Sunt ca doi frați siamezi, ce nu se pot despărți fără a-și pierde audiența la public... Cum lesne se observă, spiritul de baricadă, de confruntare la grămadă (o confruntare dirijată și ... uneori bine remunerată) a impregnat acest tip de reacție a intelectualilor basarabeni, care au devenit - pe neobservate, cumulând mici compromisuri și lașități - o masă de manevră la cheremul mai marilor zilei. Tradiționalele și totodată rușinoasele liste
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
distruge amuzat toate elementele de civilizație, însoțindu-și actele de un râs demonic: "Reședința ardea ca o torță. Zidul crenelat al fortăreței se prăbușise-n șanțul de apărare. Casieria, Capela și Catargul- calendar, fiind mai ușoare, fuseseră azvârlite claie peste grămadă (...), o jerbă de pământ urcă spre cer la vreo sută de metri mai încolo, urmată peste-o clipă de-o explozie violentă care-i azvârli din nou la pământ"367. Iată cum răsturnarea anunțată în titlu capătă o formă concretă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
drept. Dai de lucru la o groază de oameni și câteodată, drept mulțumire, se găsește cineva care să te dea în judecată fără motiv. Și pentru a-ți câștiga dreptatea în instanță, chiar dacă nu sunt dubii, trebuie să cheltui o grămadă de bani cu avocații. Pentru un angajat situația este diferită. El este apărat de sindicat. Are toate drepturile, în timp de patronul este lovit tot timpul de stat cu taxe și de către angajați cu procese de muncă. În concluzie, ești
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
privește cu oarecare nostalgie trecutul însă își dorește cu ardoare să se simtă un Italian. "Mă duc des în România ne spune el -, pentru că îmi lipsește, dar acum Italia este țara mea de adopție. Mă simt bine aici, am o grămadă de prieteni și trăiesc alături de o italiancă. Ne simțim bine împreună și ne iubim. Am cumpărat împreună o casă, desigur am făcut împrumut la bancă". Iar copii? "Ei stau bine în România și îi văd din când în când. Când
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
financiar", am frecventat cursuri pentru a putea să mă înscriu la I.S.V.A.P., iar în 2008 am deschis o societate internațională financiară și de transfer de bani. Apoi a venit criza, iar afacerea mea care la început îmi aducea o grămadă de bani a început să sufere. Am fost obligat să renunț. Deci, un nou început. Un alt colocviu la o bancă, un alt răspuns pozitiv. Și din ianuarie 2009 mă ocup de "Proiectul imigranți" realizat de un important grup bancar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mărturisit în mod candid că s-au verificat în zonă mai multe fraude care au fost atribuite unei bande de români și deci, a considerat că este mai prudent să întrerupă în bloc vânzările către conaționalii lor. A lovi la grămadă atunci când nu reușești să individuezi acele persoane puține care au o activitate infracțională. Și în acest caz nimeni nu spune nimic. Elena Postelnicu, 32 de ani, jurnalistă și corespondentă al Radio România Actualități care de doi ani și jumătate trăiește
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
își imagina că va putea schimba imaginea armatei prin reluarea riturilor păgâne tradiționale și prin apostazie, la care își îndemna soldații personal sau prin reprezentanții săi. Excesul de sacrificii făcute și mulțimea de victime au transformat templele păgâne într-o grămadă de cadavre, iar banchetele care urmau au devenit adevărate orgii, dezgustând din ce în ce mai mult lumea rafinată a Orientului Mijlociu. Fără să-și dea seama, tocmai aceste excese au determinat lumea orientală, inclusiv păgână, să urască tot mai mult păgânismul și împăratul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
altminteri, nu i-ar fi putut hrăni. A fost un an mănos. S-a făcut și grâul, și ovăzul, și fasolea, și meiul. Oile și vitele mari au avut și ele hrană destulă. Când a văzut bucatele toate, strânse în grămezi, gata să fie băgate în hambare, lui Dan îi venea parcă să chiuie de bucurie. Dar a venit împuternicitul de la castel și a zis: Dane, plătește darea. Trei zile a pierdut Dan la târg,la Zalău, ca să vândă cinci găleți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cens, adică taxa pentru pământ. Îndată ce a încasat banii, împuternicitul a adăugat: Acum plătește și dijma din grâu, ovăz, mei și fasole. Dan a măsurat cu mierța dijma legiuită din fiecare holdă și a oftat, văzând cât de repede scad grămezile de grâne. După ce a plătit și zeciuiala, omul nostru s-a întristat și mai mult. Dane, de ce n-ai semănat mazăre? i-a întrebat împuternicitul de la castel. Am vrut să scot mai mult grâu. Atunci mai dă o găleată de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
oamenii pentru încă o săptămână: tot ce era piele trebuia tăiat fâșii subțiri, muiate în apă sărată și mâncate! Despre această perioadă dificilă a călătoriei ne relatează Pigafetta: ...Mâncam biscuiți, dar nu mai erau biscuiți, ci pulberea lor, amestecată cu grămezi de viermi... și beam apă galbenă putrezită de multe zile. Și mâncam niște piele de bou, cu care era îmbrăcată antena cea mare... piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii și vântului. Le lăsam vreme de patru sau cinci zile în
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
93 (Pl. 94/3). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,35 m, distrus în mare parte de lucrările agricole. Se mai păstrează câteva oase de la cap și picioare. La picioare, un grup de 6 pietre și un fragment ceramic, puse grămadă, făceau probabil parte din mormânt. Ca inventar a avut un șirag de mărgele descoperit în zona gâtului (Pl. 64/9; 94/5). Orientarea aproximativă - NNV-SSE, aproape identică cu majoritatea scheletelor din acest cimitir. Mormântul nr. 94 (Pl. 94/4,6
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
considera că au fost folosite ca semn de mormânt, pentru altele, care apar în morminte mai multe la un loc, semnificația lor nu o putem explica. De exemplu, la mormântul de înhumație nr. 93 s-au descoperit 6 pietre, așezate grămadă în zona picioarelor. Mai multe pietre, așezate grămadă, au fost descoperite la mormântul de înhumație nr. 25 și la mormântul de incinerație în groapă nr. 80. Câte o piatră mai mare, așezată la cap, s-a descoperit la mormintele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormânt, pentru altele, care apar în morminte mai multe la un loc, semnificația lor nu o putem explica. De exemplu, la mormântul de înhumație nr. 93 s-au descoperit 6 pietre, așezate grămadă în zona picioarelor. Mai multe pietre, așezate grămadă, au fost descoperite la mormântul de înhumație nr. 25 și la mormântul de incinerație în groapă nr. 80. Câte o piatră mai mare, așezată la cap, s-a descoperit la mormintele de înhumație nr. 38 și 59. Tot câte o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
putem spune că aparțineau unui copil sau adolescent. A fost descoperit la adâncimea de 1,30 m, fiind orientat NNV 60-SSE 28. Nu a avut inventar (Pl. 113/1; 163/1). Mormântul nr. 9. Înhumat (reînhumat). Se păstrează doar o grămadă de oase, unele în poziție anatomică. Descoperit la 1,38 m adâncime. După poziția unor oase lungi, putem spune că orientarea scheletului era VSV 44-ENE 12. Nu a avut niciun fel de inventar (Pl. 113/2; 163/2). Mormântul nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Un obicei care pare a se generaliza, observat pentru prima dată la Miorcani, în necropola din sec. IV d. Chr., este prezent și în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, prin descoperirea unui număr de 10 pietricele, dispuse grămadă, în zona bazinului drept, în mormântul de înhumație nr. 44. Deși nu cunoaștem semnificația lor și nici a locului în care au fost așezate în mormânt (Pl. 130/7,8; 192/5), trebuie să considerăm a face parte dintr-un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ar exclama, asemenea latinului: „Nimic din ce e românesc nu-mi e străin!", că din lipsă de senzațional, dezvăluirile WikiLeaks în România au fost asimilate rapid de organismul grav bolnav al vieții noastre publice. I-au preluat tot așa la grămadă, predicatele, unghiurile, abuzurile și stridența. Este normal că temele au fost clasificate, în funcție de interesele emițătorului, prioritățile de publicare au fost făcute după culoarea politică a conținutului. Este clar, că vorbim doar despre documente clasificate „confidențial" și nicidecum despre cele „strict
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
zona aceasta se găsește. Și din păcate aceștia sunt cei mai vocali. Știu că am scris absolut degeaba acest text. Prostul de Internet, nu se va recunoaște niciodată în el. N-ai cum să te recunoști, dacă ești prost făcut grămadă, dar te crezi genial. Neapărat genial! Confesiunile unui zâmbet blond Un soi de prieten m-a apostrofat la un moment dat că prea mă iau de politicieni. Adică, voia să spună, că ar trebui să las în pace aceste specimene
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
s-a dat bătut? Unul din atuurile sale, se știe că este perseverența. Foarte curând, nefericitul Iov a descoperit pe trupul său răni purulente, răspândite din talpa picioarelor până în creștetul capului. Stătea cât este ziulica de lungă, așezat pe o grămadă de gunoi și își curăța cu un ciob de oală puroiul care se scurgea din rănile sale deschise. Și parcă asta nu îi era de ajuns, nevastă-sa care de fapt îi spărsese oala în cap, pentru a-i procura
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai ridica 414 biserici, se vor înființa 78 de mănăstiri și 203 cimitire încăpătoare. Așa ca să se găsească, la un popor de Iov-i, care sunt de o bună bucată de vreme în situația aceea disperată, când nenorocitul stătea pe grămada de gunoi și se curăța cu ciobul de oală. Numai că Iovii autohtoni nu se revoltă, nu hulesc, nu se stropșesc la Dumnezeu, se curăță de zor și cântă în cor: „Domnul a dat, domnul a luat, fie numele domnului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cale ferată și tot ar mai rămâne vreo găleată, două, care au fost pitite la numărătoare, dar care cică tot a mântuitorului au fost. In ceea ce privește capitolul, bucăți din lemnul crucii, nici nu mai zic, de le-ai pune grămadă ai putea ridica un orășel cu căsuțe din lemn, poate ceva mai mare decât Vatra Dornei. Dar parcă tot m-aș duce, ca să văd ultima descoperire în domeniu, cea mai prima dovadă a crucificării. E vorba de două cuie, perfect
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mama lui al naibii de terorist antiamerican, cu carnet de identificare CIA în regulă. Dar timpul a trecut pe lângă Ossama și chiar pe lângă comandoul american & țața Veta. Cei din comando, minus țața Veta, mai făceau câte un film, mai luau un ban grămadă, dar Ossama bin Laden să nu credeți că se usca pe picioare de dorul lor, oricât ar fi dorit el să încingă cu ei o periniță din aia cu pupături, direct pe Kalașnikov. El de când cu afacerea „turnurile gemene", fusese
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]