4,781 matches
-
enunțului, si de "ecoul" zonelor periferice de semnificații trezite de contextul în care intră; este ceea ce noi am numit cândva perisintaxa propoziției și frazei ori ceea ce alții numesc subtextul enunțului gramatical. La acest fenomen se referă și Hașdeu, după cum urmează: "Graiul este un mijloc...[] noemă 'cugetare intenționala'"". [...] Referindu-se chiar la limbile în care îmbinările de cuvinte, de la cele mai simple până la enunț, sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia că disciplină prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un trivium psihico-fizic, după care reproduce un amplu paragraf al profesorului sau, conținând "argumentarea d-sale privitoare la partea a doua din diviziunea de mai sus, parte care ne interesează aci în special". Este vorba despre fragmentul care începe cu "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala..." și care se încheie cu "...urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
zice că aspectul fluid ar corespunde creativității (care conduce la dinamism și varietate în limbaj), iar aspectul condensat/solid ar corespunde alterității (care asigură omogenitatea limbii); ideea alterității apare, de altminteri, si la Hașdeu (1882a, p. 28), când afirmă că "graiul este un mijloc de înțelegere mutuala" (iar istoricitatea este implicită, deoarece rezultă din creativitate și alteritate). În plus, dacă ținem seama de faptul că B.P. Hașdeu acorda atenția cuvenită "factorilor primari ai limbei", forma și sensul (adică expresia și conținutul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vorbareț' și că era utilizat de specialiștii germani (de pildă, de C.L. Merkel, cunoscut și lui Hașdeu) în formă Laletik. Hașdeu l-a adoptat "cu atat mai vârtos că grecul λαλός "vorbitor" cu negativul sau ἄλαλος "mut" au în vedere graiul mai mult ca son decât că sens" (Hașdeu, 1882b, p. 67). Așadar, lui Hașdeu termenul i se părea foarte potrivit (și, probabil, chiar așa și era pentru știința pe care o avea el în vedere atunci). G. Ivănescu, la distanță
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete ale limbei, numit de cătră Schleicher Glotica 6, de cătră Pott Linguistica istorico-naturalistă7, de cătră Baudouin de Courtenay Linguistica positivă 8 etc. 20. Linguistica filosofica, studiul transcendental al limbei, une fel de metafisică a graiului, sau după cum o numea Haase o metagramatică 9. În primă din aceste două ramure se cuprind apoi după Schleicher: a) Gramatică comparativa; b) Clasificațiunea limbilor, pe care el o numește Linguistica descriptiva. Principalul defect al acestei subdivisiuni este de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cinci, niciodată însă în patru. Admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia, adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit că ceva întreg, după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea. Dar nici chiar împărțirea în cinci nu e completă. Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituie obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori este chiar anevoie a deosebi o formă gramaticala sau un sens expres de o construcțiune sintactica sau de o idee latentă, de pildă în graiurile cele zise polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [= originară; n.ed.] între morfologia și sintaxa pe de o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâi, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, câri
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu e chip să treacă, și atunci se oprește, silindu-se în deșert a inventa o punte. Această din urmă cale este acea a limbilor antice, unde continuitatea dialectala, cea peritetică că cea anatetică, e ruptă prin pieirea mai multor graiuri intermediare și a mai multor faze anterioare; unde amestecul limbilor, cel primar că și cel secundar, e întunecat prin neajunsul datelor istorice; unde nu se poate urmări rolul limbii naționale în sânul unui grup dialectal, ba până și grupurile dialectale
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din limba franceză (fr. hybride, fr. dissolution cf. DEX) sunt foarte sugestive: având la origine elemente disparate, eterogene, guvernanții reprezintă sursa descompunerii, a decăderii. Folosirea expresiei „de baltă” (producte de baltă întâlnit de două ori) este surprinzătoare, deoarece este specifică graiului moldovenesc. Însă efectul acestei expresii este maxim, căci are o puternică forță de sugestie, printr-o vorbă neaoșă sugerându-se atât lipsa de valoare, cât și de autoritate. Pentru a reveni la polemica dusă cu Românul, este important de stabilit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
elevilor, dar și ale Asociației profesorilor din Siret. Sub egida acestei asociații au loc frecvent concerte pentru strângeri de fonduri, dar și conferințe populare și audiții la radio pentru răspândirea culturii. Sunt amintite prelegerile ținute de scriitorul Gheorghe Vlădescu despre graiul românesc sau cele ale lui Alexandru Voevidca despre muzica la români. Profesorul Romul Cândea conferențiază pe teme legate de trecutul patriei. Elevii participă și la vizionări de filme, iar în 1928 se constituie într-un grup școlar pentru propaganda aviației
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dar că generalizarea e "o condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile dalbe, Graiul Nostru, Țara de Jos, Răzeșul, Scrisul nostru; la Galați - Dunărea de Jos, Dunărea, Miorița; în Cluj - Gândirea, Societatea de Mâine, Darul vremii; apoi revistele din Botoșani, Cernăuți, Chișinău, Bacău, Focșani, Buzău, Râmnicu-Sărat, Arad, Timișoara, Brașov etc. - "o întreagă floră de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
povestește că Falereus, a fost izgonit de către Filadelful, pentru că a încercat să-i împiedice succesiunea la tron. Această afirmație discreditează în tot aserțiunile lui Aristobul. Dar cum numai pentru ei, istoria este revelată prin ciripeală la urechea surdă sau viu grai, fără parai de către Iahwiță cel plin de fițe, între adevărul nostru și al lor nu poate fi niciodată vreo concordanță pentru că ar crăpa ei de necaz și povestea n-ar mai avea haz. Am să iau ca reper istoric, domnia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
geniul lui că i-a fost dat să se exprime într-o limbă fără circulație europeană, mărginitoare, dacă nu vei observa din timp că aceeași limbă îl mărginește în destinul de scriitor, îl și înalță până unde oamenii de alt grai nu vor putea ști niciodată, limba aceasta constituindu-se poate geniul." Nicăieri în seria celor cinci volume ale ediției Pagini de critică literară, Vladimir Streinu nu comentează "bucată cu bucată", concret și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în românește. Pentru a justifica această stare de lucruri mi se spune că populația rurală românească nu știe deloc slavona”. Așadar, înainte de 1920, puțini specialiști considerau că moldovenii pot fi și altceva decât o prelungire estică a românilor, cu un grai întrucâtva diferit, influențat de limba slavilor vecini. Sub - dialectul vorbit la est de Carpați, folosit și în unele părți ale Ucrainei, nu se distingea prea mult de varianta limbii române vorbită în celelalte provincii locuite de români. Rușii nu au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unei noi identități naționale, nu a fost un fenomen izolat, ci un proiect tipic de constituire a unei națiuni, urmat în multe părți ale Uniunii Sovietice, din Bielorusia până în Uzbekistan. Metodele aplicate erau aproximativ aceleași: se luau forme din graiul țărănesc, se formalizau, se constituiau noi cuvinte pe baza lor, iar rezultatul era ridicat la rangul de nouă limbă literară. Procesul de constituire de către regimul sovietic a „naționalității moldovenești” și a „limbii moldovenești”, începând cu 1924, a parcurs, până în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Moldovenesc de Cercetări Științifice avea ca principală misiune curățirea limbii moldovenești de cuvintele românești franțuzite, „neînțelese de norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană”. Politica de rusificare și de deznaționalizare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, de constituire a unei noi identități naționale, de creare a unor antagonisme între locuitorii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și conștiință etnică identică poporului moldovenesc; aspirația la o limbă lipsită de neologismele latinești și romanice occidentale, dar și introducerea unor neologisme rusești sau inventate, pe care poporul nu le înțelegea; încercarea creării unei limbi literare având la bază strict graiurile de la est de Prut, atât timp cât nu există o unitate a acestora pe teritoriul dintre Prut și Nistru și nici o delimitare clară față de cele din vestul Prutului, încât nu este posibilă, prin urmarea acestui principiu, crearea unei limbi literare diferite de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dădeau următorul răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova de a analiza istoria și folosirea glotonimului „limba moldovenească”: „Deși în izvoarele istoriei medievale se utiliza și termenul limba moldovenească, cărturarii și oamenii de cultură ai timpului subînțelegeau prin această denumire un subdialect (grai) al limbii române comune”; după 1859 se constituie, pe baza graiurilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, o limbă literară comună. Prin „moldovenesc” se înțelege vorbirea populară orală în Moldova (pe ambele maluri ale Prutului). „A legifera astăzi faptul perimat că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și folosirea glotonimului „limba moldovenească”: „Deși în izvoarele istoriei medievale se utiliza și termenul limba moldovenească, cărturarii și oamenii de cultură ai timpului subînțelegeau prin această denumire un subdialect (grai) al limbii române comune”; după 1859 se constituie, pe baza graiurilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, o limbă literară comună. Prin „moldovenesc” se înțelege vorbirea populară orală în Moldova (pe ambele maluri ale Prutului). „A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
proporția populației care folosește limba rusă ca mijloc de comunicare cotidiană, inclusiv ucraineni și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mijloc de comunicare cotidiană, inclusiv ucraineni și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu există graiul transilvănean, dobrogean sau basarabean, deci teoria conform căreia câte o limbă separată s-a dezvoltat pe cuprinsul celor trei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]