6,001 matches
-
Foarte ciudat. De unde apăruse brânza aia? Întrebă perceptorul districtual plin dintr-o dată de interesîși dorea să se poată opri să întrebe ce sens aveau toate lucrurile pe care spuneau. N-ai să vezi brânză... În timp ce-i aștepta să sosească, Vermaji gustă din paharul cu suc de ceapă pe care-l găsise pe biroul din fața sa, crezând, la prima vedere, că era suc de lămâie. Luă o înghițitură și alergă imediat la fereastră s-o scuipe. Goli restul paharului în pământul uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
magazinul de lenjerie din josul străzii, ca să vadă dacă exista ceva marfă nouă, cu care să-l întâmpine pe James atunci când aceasta avea să se întoarcă acasă... După ce a mestecat în sos, Julia a ridicat lingura în dreptul gurii și a gustat puțin. Perfect. Ca de obicei. La scurtă vreme după ce-și făcuse operația de mărire a sânilor, operațiunea demarată în scopul de a deveni soția perfectă fusese continuată de Julia cu un curs de o săptămână la celebrul Manoir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o pauză și că ai nevoie de ajutorul ei. Alison dădea frenetic din cap în semn că era de acord. Chestia asta ar putea să funcționeze. Susan a luat o linguriță de spumă de cappuccino și-a început s-o guste gânditoare. Era tocmai pe punctul să deschidă gura, când Fiona a început să-și agite brațele și i-a distras atenția. —Aaaa, știu! Am o idee și mai bună! a chițăit ea. Lui Milly îi place să doarmă în altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
revenit și sunt gata să pornesc la luptă, a continuat ea și-a ridicat paharul cu șampanie. Salut! —Salut! au repetat celelalte femei, după care toate au luat câte-o gură din băutura acidulată. Susan n-a făcut decât să guste din licoare, după care a pus paharul la loc pe masă. Presupun că trebuie să ai grijă, nu? a întrebat-o Alison arătând paharul. —Da. Și-așa mi-e greu să-mi țin echilibrul, așa c-o iau mai încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
bună seamă că Velicu atârna la pricopseala lor. Îl simțeai că-i cu capul plecat și nu mișcă-n front la o adică. Ca și o slugă, deh, își alina și el cum putea osteneala și umilința. Se dedulcea și gusta din ce le pica stăpânilor pe de lături. Își îngăduia mici scăpări, care să nu bată la ochi și care, la o adică, i s-ar trece cu vederea, cum ar fi bunăoară Mirela, și uite că tot așa îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
s-o apuci. Într-un târziu, când e deja prea târziu, vei înțelege că te-ai lăsat amăgit, ispitit, ea e mai aproape de diavol decât bărbatul, dar totodată mai aproape și de Dumnezeu. Cum dracu’ vine asta? Ea intermediază, negociază, gustă din bine și din rău, se dedulcește pe când amestecă prin cratiță, preparând fiertura magică, vitală, mortală... Reuși, în sfârșit, să le numere. Erau nouă, Rafaele, și te simțeai din ce în ce mai bine printre ele, poate unde erau mai multe decât pomeniseși vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
iasă din cuvântu’ mă-sii. Să-și spele rufele, da, și curățenie, la mine-n casă lingi miere de pe jos, da, și la gătit se pricepe copiii miei. Ardeii ăștia umpluți ie făcuți de fii-mia aia mare. Ia de gustă, domnu’ Ogrinjan, să-mi spui ce notă-i dai. Nu-i nevoie să gust. Se vede că-s de nota zece. Are paișpe ani, domnu’ Ogrinjan, da’ să-ți spui drept, gătește mai bine ca mine. I-am spus: mâine-poimâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
altfel se uitau bărbații, de obicei, la ea, Mirelo, îi erau cam străine mila și disprețul pe când umbla pe străzi printre ghetouri, singură-singurică prin grădina ispitelor, cu atâția bărbați întorcând capetele după ea, sorbind-o din ochi, nu, nu prea gustase din umilința asta, și totuși. Parcă i se mai întâmplase. După ce ieși din cabinet, își aminti că la fel o priveau unii dintre patronii de buticuri și de tarabe de ziare la care lucrase câte o lună-două și care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bună după atâta jelanie și amărală, dar uite că motive de ceartă cu strigături și lătrături încă s-ar mai fi găsit, mă rog, Milică se îndurase în sfârșit să i-o arate. Ai fi mâncat-o de vie, Rafaele, gustai doar și te-mpărtășeai și te-ai fi vrut în pielea lui Milică. Ea era aidoma celei din vis, din noaptea de noiembrie, când te-ai pomenit cu madam Ortansa în pat, îndesându-se în tine să se-ncălzească. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dimpreună cu familia celor fără familie, și cât de pornită și disperată să se rupă, agățându-se de o familie adevărată, de un soț, care uite că nu i-a fost lăsat pentru mai mult timp. De bună seamă că gusta și el dintr-o astfel de ispită, și tot gustând și lingându-se pe degete parcă s-ar fi vrut și s-ar fi simțit Vaitui, o semnătură apărând săptămânal sub anchete sociale, articole de opinie, analize politice la zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și disperată să se rupă, agățându-se de o familie adevărată, de un soț, care uite că nu i-a fost lăsat pentru mai mult timp. De bună seamă că gusta și el dintr-o astfel de ispită, și tot gustând și lingându-se pe degete parcă s-ar fi vrut și s-ar fi simțit Vaitui, o semnătură apărând săptămânal sub anchete sociale, articole de opinie, analize politice la zi, reportaje, cronici sportive, cronici teatrale, a consemnat pentru dumneavoastră Rafael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
unde-i diferența, Îmi spui?1 Omar KHAYYAM I Uneori, la Samarkand, În seara unei zile domoale și posomorâte, unii orășeni lipsiți de ocupație vin să dea târcoale prin fundătura dintre două taverne, În vecinătatea pieței de mirodenii, nu ca să guste din vinul tămâios de Soghdiana, ci pentru a pândi du-te-vino-ul trecătorilor sau pentru a se lua de cine știe ce băutor cherchelit. Omul este atunci târât prin pulbere, Împroșcat cu insulte, sortit unui iad al cărui foc Îi va aduce În vecii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trecând și am interzis să fii trezit În fiecare dimineață. Să nu te Îndoiești nici o clipă, acest pavilion este casa ta, vreau să ții minte acest lucru. Dar trebuie să-ți vorbesc despre această femeie. Omar e stânjenit. N-a gustat deloc felul În care prietenul său a rostit „această femeie“, n-are nici un chef să-și discute dragostele. Deși nu-i spune nimic celui mai În vârstă, chipul său se Întunecă vizibil. Știu că vorbele mele te supără, dar voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mătușa mea, încă de la ușă. În urma ei venea tăcut unchiul. Avea mersul din timpul liber, cel lenevos, celălalt mers îl folosea dimineața. Era mersul la cârciumă. Atunci nimeni nu se mișca mai repede ca el. Tata l-a poftit să guste o bere proaspătă din America. Mătușa l-a săgetat cu o privire piezișă. „Una singură, femeie, dintr-atâta nu i se învârte capul unui bețiv”, a spus el când ea i-a aruncat cuvântul bețiv, rostit cu jumătate de glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
calea vagoanelor pline cu plăceri dulci, iată-le venind, unul după celălalt, precum tortul acela în formă de locomotivă pe care îl făcusem pentru Noga când împlinise doi ani, trei vagoane pline cu ciocolată, din care nici măcar nu apucase să guste înainte de a cădea. Asta aveam eu să îți spun despre situația în care ne aflăm, îmi zice el deodată cu voce tare, care mă sperie, parcă ar fi avut un microfon înăuntrul gâtului, cămașa aceea albă își reia deja locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
da. — Sper să ți se facă foame ca lumea. E o groaz\ de mâncare. În timp ce sorbeam berea, o priveam pe Midori, deși stătea cu spatele la mine. Se mișca cu extrem de multă îndemânare, făcând patru feluri de mâncare în același timp. A gustat ceva, în următoarea secundă a tocat ceva, apoi a scos altceva din frigider și a presărat peste mâncarea dintr-un castron, iar în următoarea clipă a și spălat o oală pe care nu o mai folosea. Parcă era un instrumentist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dashimaki, a zis Midori, cu o expresie solemn\. Mi-am terminat porția și mă simțeam foarte sătul. Midori a mâncat mult mai puțin decât mine. Când gătesc, nici nu mai e nevoie să mănânc, a spus ea. Mă satur de la gustat. Midori a strâns vasele, a șters masa, a adus de undeva un pachet de Marlboro, a băgat o țigară în gură și a aprins-o. Apoi a luat în mâini paharul în care pusese narcisele și le-a privit câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
fusese distrusă de o bombă aruncată din avion; patru oameni muriseră, iar el a fost ținut sub observație o vreme, după care a fost trimis acasă să se odihnească sau ceva de genu’. — Ce mai faci John? Îl Întrebai. Ia gustă. — Ce fel de băutură-i asta, domnu’ Emmunds? — Gin tonic. — Și ce fel de tonic e Ăsta? — Din chinină. Ia-ți unu’. — Ascultă, eu nu prea beau, da’ chinina foarte bună pentru febră. Eu iau una mică. — Ce mai zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Noaptea dinaintea bătĂliei Pe vremea aia lucram Într-o casă distrusă de bombe care dădea spre Casa del Campo din Madrid. Dedesubt se purta o bătĂlie. Îi vedeam pe combatanții Împrăștiați sub noi și pe dealuri, simțeam mirosul bătĂliei, Îi gustam praful, iar zgomotul era ca o peliculă continuă de focuri de carabină și automate care creșteau și scădeau În intensitate și care erau amestecate cu bubuitul proiectilelor trase de bateriile din spatele nostru și apoi de bubuiturile exploziilor care ridicau nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
face-o și noi? Veni și absintul și, prin strecurătoarea pe care erau așezate bucăți de gheață, Roger turnă apă, lăsÎnd-o să picure În băutura de un galben curat, pînĂ ce aceasta luă o nuanță lăptoasă de opal. — Poftim, gustă, spuse el cînd absintul căpĂtă nuanța potrivită. — Are un gust tare ciudat. Și-ți Încălzește stomacul. Are gust de medicament. PĂi e un medicament. Și Încă unul destul de puternic. — PĂi nu prea am nevoie de medicamente deocamdată. Da-i tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un aspect dezgustător, de felul acelora cu frișcă pe deasupra, pentru cei care vor să înlocuiască dependența de alcool cu o problemă de nutriție. Două tipe triste, cărora li se văd straturile de grăsime sub rochii, se duc acum să le guste. Foarte mulți fumează, în ciuda semnelor de interdicție care se află pretutindeni, printre afișele evanghelice. Bănuiesc că membrii AA au primit o dispensă de la vicar. Fumatul dăunează la fel de mult ca și alcoolul, dar măcar nu duce la comportamentul antisocial menționat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
am început să frecventez AA. Reușisem să nu mai beau de vreo șase ani și aveam nevoie de ceva care să mă ajute să n-o iau de la capăt. Începusem o viață nouă, aveam o altă viziune asupra ei. Mai gustă niște somon. —Mm, foarte bun, continuă el, ca și cum ar fi simțit nevoia unei pauze. Apoi m-am îndrăgostit de o tipă pe care am întâlnit-o la AA. Louise. Pentru ceva timp, relația a fost foarte serioasă, însă am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Am vrut tare mult să încerci înghețata asta, pentru că e cea mai bună pe care am mâncat-o vreodată. Mereu veneam aici când eram copil“. Apoi mă îndeamnă: „Încearcă și de la mine!“. Fără să aștepte un răspuns, îmi dă să gust din lingurița lui. Nu, exclamă Daisy întorcându-se în sufragerie cu două pahare pline ochi. Nu se poate să fi făcut asta! Confirm cu o mișcare a capului și întind mâna după margarita. Ți-a dat să mănânci din înghețata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
etnolog pedant, care ani de zile ar studia canibalismul și, pentru a sfida obtuzitatea albilor, le-ar relata tuturor despre carnea de om că are un gust delicat. Iresponsabil, deoarece știe că nu i se va Întâmpla niciodată să o guste. Până când cineva, Însetat de adevăr, nu va vrea să Încerce chiar cu el. Și În timp ce e devorat bucățică cu bucățică, nu va mai ști cine are dreptate, și aproape că speră ca ritul să fie benefic, ca să justifice măcar propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o tarabă în piață și vinde căpșuni. Nu ea, doamnă fiind, ci a tocmit o vânzătoare. Marketingul îl are în sânge: când vine cumpărătorul, te ridici, lauzi marfa, te uiți în ochii lui. dacă are privirea decisă, îl lași să guste o dată. la sfârșit îi mulțumești. îi spui că mâine avem ananas. În martie, Sabina mă convinge să mergem până la Botoșani. Ca majoritatea femeilor, vrea să-și scoată familia la rampă de câte ori are ocazia. Acceleratul de Iași cu vagoane pentru Botoșani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]