4,140 matches
-
Cerchez. Întreruptă în timpul Primului Război Mondial, construcția palatului s-a prelungit pe durata a două decenii. Edificiul, finalizat pe 11 octombrie 1925, a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României. Stilul palatului e neogotic, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de straja, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
Română din Transnistria, în 2006). Din octombrie 1995 Mitropolia Basarabiei are rangul superior de Exarhat al Plaiurilor și la ea pot adera, extrateritorial, comunități ortodoxe române din afara Republicii Moldova. Statutul de Exarhat al Plaiurilor este recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Potrivit tradiției heraldice bisericești, Mitropolia are o stemă proprie care este utilizată în antetul Mitropoliei, sigiliul Mitropoliei, ștampila personală a Mitropolitului, pe frontispiciul publicațiilor bisericești și pe foaia de titlu a tipăriturilor bisericești, este brodata cu fir de aur pe steagul Mitropoliei, sculptata
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
o singură poartă (din partea de sus), reprezintă Pesta, iar castelul auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți (cel din partea de jos), reprezintă Buda. Fondul albastru al porților deschise reprezintă Óbuda. Sfânta Coroană a Ungariei reprezintă statalitatea maghiară. Leul heraldic provine din stema orașulului Buda din timpul lui Ioan Zapolya, iar grifonul provine din fosta stema a Pestei. Culorile folosite sunt roșu, auriu, albastru și argintiu. Ca urmare, conform regulilor din heraldică, drapelul Budapestei a fost format din culorile roșu
Stema Budapestei () [Corola-website/Science/312991_a_314320]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
apariției vulturului pe scut, fiind ținută de acesta în gheare. La rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări cu un câmp verde. Smalturile heraldice folosite A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice, fiind greu de precizat care au fost cele mai folosite. Vulturul a fost reprezentat în culoarea neagră („nisip”) tot, respectiv cu ciocul, ghearele, roșii, dar nu sunt puține cazurile
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
rândul ei, și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită în unele reprezentări cu un câmp verde. Smalturile heraldice folosite A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice, fiind greu de precizat care au fost cele mai folosite. Vulturul a fost reprezentat în culoarea neagră („nisip”) tot, respectiv cu ciocul, ghearele, roșii, dar nu sunt puține cazurile când el apare reprezentat în galben („aur”). În privința culorii scutului, de la
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
Eminescu „Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs. „Dragă omule”poemeDeva „Umbra norilor”poeme Deva „Cu fața spre stea”poemeeditura Facla „Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla „La lumina mâinilor” poemeeditura Facla „Țara poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească „Aur heraldic”poeme editura Cartea Românească „Soarele de Andezit”poeme-Editura Militară „Omul de zăpadă și omul de cărbune”( poeme pentru copii) Editura Ion Creangă „Amarul mierii”poeme editura Călăuza „Cartea de sub brad” poeme pentru copiiEditura Emia „Elegiile Corvine poemeeditura Emia „Evroze” -editura
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
sovietică, are ca elemente principale "secera și ciocanul", simbolizând "înfrățirea" și "uniunea de nezdruncinat" dintre "țărănimea muncitoare și proletariat." Cununa de spice este ușor eliptică și ascendentă și conține acronimul PCR. Culorile sunt roșu, fondul, și respectiv galben culoarea simbolurilor heraldice și a acronimului. Potrivit revistei "Memoria", respectiv articolului "Comunismul românesc de la începuturi până la moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej", de Eugen Denize, următorii secretari generali ai partidului au fost numai străini, și anume: Elek Köblős, maghiar, 1924-1928; Vitali Holostenko, ucrainean, 1928-1931; Alexandru
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai târziu ruși distingeau între așa-numiții cumani „sălbatici” și cei „pașnici”, ultimii din
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
Republicii Moldova, având aceeași semnificație și constituie un fir de legătură dintre stat și unul dintre instrumentele sale, iminente în condițiile zilei de astăzi. Inspirată din stema țării și din specificul activității instituției de frontieră, stema se constituie într-un însemn heraldic unic și elocvent, reușind să identifice suficient pe purtător. Drapelul Poliției de Frontieră a fost elaborat în baza stemei, prin metoda extinderii câmpului heraldic în câmp vehilar. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), verde, care este culoarea tradițională a grănicerilor
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
din stema țării și din specificul activității instituției de frontieră, stema se constituie într-un însemn heraldic unic și elocvent, reușind să identifice suficient pe purtător. Drapelul Poliției de Frontieră a fost elaborat în baza stemei, prin metoda extinderii câmpului heraldic în câmp vehilar. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), verde, care este culoarea tradițională a grănicerilor, având la marginea inferioară un brâu crenelat alb (cu lățimea de 1/5 din lățimea pânzei drapelului), ce simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
Stema a fost elaborată pe baza cercetărilor efectuate de oamenii de știință cu privire la etnografia și cultură din zonă. Autorul desenului stemei este O. Krivoruciko, artist grafic, membru al Uniunii Naționale a Artiștilor din Ucraina. Stema este formată dintr-un scut heraldic de model "spaniol" caracteristic stemelor occidentale, care este împărțit vertical în două părți egale. În partea dreaptă a scutului este reprezentată pe un fundal roșu o porțiune dintr-o poartă de cetate, care aparținea orașului Cernăuți și sub ea o
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
din acest punct de vedere, crucea este imensă, iar globul cu adevărat mic, totul simbolizând prioritatea lui Dumnezeu asupra problemelor omenești. "" apare pe coroanele regale din Europa, indiferent dacă este vorba de coroane reale sau pur și simplu de coroane heraldice, de exemplu în: Danemarca, Suedia, Belgia, Țările de Jos, Spania, Italia, Portugalia, Ungaria, România, Iugoslavia, Imperiul German ș.a.
Globus cruciger () [Corola-website/Science/322005_a_323334]
-
Variaș este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Gelu, Sânpetru Mic și Variaș (reședința). Numele localității provine de la "Varju", care în maghiară înseamnă "corb". Denumirea "Várjás" se află probabil în legătură cu elementul heraldic al unei familii nobiliare dispărute. După repopularea Variașului cu coloniști germani s-a încercat fără succes germanizarea numelui în "Krähendorf". Numele "Varias" apare pe harta contelui Mercy din anul 1723 și este reluat pe hărțile de la 1753, 1777, respectiv 1783
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
fost căsătorit cu Agnes de Palatinat, o nepoată a ducelui Henric Leul și a lui Conrad de Palatinat. Prin această căsătorie, familia Wittelsbach a moștenit Palatinatul, păstrându-l ca posesiune până la 1918. Tot din acel moment, leul a devenit simbolul heraldic în blazonul Bavariei și Palatinatului. În 1221, Ludovic a participat la Cruciada a cincea și a fost luat prizonier în Egipt de către sultanul ayyubid Al-Kamil, fiind ulterior eliberat. În 1225, el a primit sarcina de a-l supraveghea pe tânărul
Ludovic I de Bavaria () [Corola-website/Science/328642_a_329971]
-
care se întindea de la coasta Mării Nordului și a Mării Baltice la Alpi și de la Westfalia la Pomerania. Henric a realizat această putere în parte prin perspicacitatea lui politică și militară și în parte prin moșteniri de la cei patru bunici. Animalul său heraldic era leul.
Henric Leul () [Corola-website/Science/322475_a_323804]
-
prezintă într-adevăr reprezentarea stilizată a unei cetăți în ruină, cu patru turnuri în plan pătrat, aflată pe un vârf de deal, cu o piatră de moară la poale. Deși referința la ruinele Cetății Ciceului este probabilă, precizia unei reprezentări heraldice târzii, necoroborată cu alte elemente, trebuie pusă sub semnul întrebării. Lăsând la o parte confuzia cu cetatea Ciceu-Ciuc (județul Harghita), responsabilă probabil pentru unele erori din istoriografie, stăpânirea între a doua jumătate a secolului al XV-lea și prima jumătate
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Stema municipiului Bacău o are pe Maica Precista în partea inferioară, ocrotitoarea orașului, iar în partea superioară se găsesc cerbul și brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
brazii, primele simboluri heraldice ale Bacăului. În partea inferioară culoarea aleasă este roșul. Culoarea roșie este specifică stemelor din Moldova iar albastrul, ce se regăsește în zona superioară, este culoarea imediat următoare ca semnificație conform codului culorilor și a normelor heraldice. Cele două zone sunt despărțite de un brâu ce reprezintă vocația constructivă a orașului Bacău, aspirațiile sale către viitor. Cele șapte turnuri din partea superioară simbolizează faptul că Bacăul este municipiul reședință de județ. Județul Bacău este unul dintre centrele cele
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
cu valoarea nominală de 1 liră printr-o monedă metalică, Jersey și-a păstrat bancnota emițând și o piesă metalică. Piesa jerseyeză de 1 liră prezintă, în fiecare an de emisiune, câte o imagine diferită. Până acum, a reprezentat serii heraldice și nave istorice. De-a lungul marginii, este gravată deviza "Insula Caesarea" („Insula Jersey”, în latină). A fost emisă și o piesă de 2 lire, însă este rară.
Liră din Jersey () [Corola-website/Science/328340_a_329669]
-
lege pentru utilizarea în străinătate și pe mare. Un drapel similar cu coadă de rândunică este pavilion pentru navele poloneze. Albul și roșul au fost adoptate oficial drept culori naționale în 1831. Ele au origine heraldică și provin din smalțurile heraldice (metale și culori) ale stemelor celor două națiuni constituente ale Uniunii Polono-Lituaniene, respectiv vulturul alb al Poloniei și urmăritorul Marelui Ducat al Lituaniei, un cavaler alb călare pe un cal alb, ambii pe scut roșu. Anterior, soldații polonezi purtau cocarde
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
în conformitate cu unele cutume, mai degrabă decât conform unui protocol scris. În afara obligației de a trata drapelul cu respectul cuvenit, legea nu oferă un cod detaliat de utilizare corectă a drapelului național. Unele organizații și instituții publice, cum ar fi Institutul Heraldic și Vexilological și Camera Supremă de Control au avansat unele propuneri de protocol, pe baza cutumei și pe baza protocoalelor folosite de alte țări, cum ar fi India și Statele Unite. Aceste îndrumări nu au însă caracter obligatoriu. Prin tradiție, drapelul
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
o pânză roșie împodobită cu pajura albă (stema Poloniei) ca stindard al Regatului Poloniei, simbol al autorității regale utilizat la încoronări și în bătălie. În anii Uniunii Polono-Lituaniene (1569-1795), s-a utilizat și un stindard al Uniunii, ce combina simbolurile heraldice ale Poloniei cu cele ale Marelui Ducat al Lituaniei. Stindardul Uniunii a fost la început alb și împodobit cu armele Uniunii, adică cu modelele heraldice ale Poloniei (pajura albă) și Lituaniei (urmăritorul). Cum ambele steme erau formate din elemente albe
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]