4,292 matches
-
în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII și XIX îl prezintă pe confesiunile ortodoxă și
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
se află în localitatea Govora, județul Vâlcea. Vechimea bisericii nu se cunoaște. Conform tradiției a fost adusă din satul Gurișoara, probabil înainte de 1837-1839, când i s-a refăcut iconostasul. Biserica poartă hramul „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn din satul Govora a fost adusă, conform tradiției, acum aproape două veacuri din satul Gurișoara. Vechimea construcției depășește probabil cu cel puțin un secol
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
, comuna Giulești, județul Maramureș datează din anul 1700 . Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Satul se află la 16 km sud de Sighet, așezat aproape de confluența Marei și Cosăului. Este atestat documentar încă din sec. XV . Are multe case de lemn într-un stil tradițional remarcabil
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
monumentelor istorice, . Satul se află la 16 km sud de Sighet, așezat aproape de confluența Marei și Cosăului. Este atestat documentar încă din sec. XV . Are multe case de lemn într-un stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
datează din 1615 iar cea a altarului este cu un secol mai veche. Spațiul interior păstrează caracterul unei biserici obișnuite în timp ce la exterior sunt două poale de acoperiș, o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureș. Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a fost ridicată, conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform acelorași cercetări, altarul este
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
păstrează caracterul unei biserici obișnuite în timp ce la exterior sunt două poale de acoperiș, o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureș. Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a fost ridicată, conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform acelorași cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
martie 2002, fiind înmormântat lângă zidul bisericii de la Mănăstirea Dornelor. După decesul episcopului pensionar Cozma Lostun (†2002), ieromonahul Iosif Mogârzan (nepotul mitropolitului Vlasie Mogârzan) este numit noul stareț al Mănăstirii Dornelor, ocupându-se de finalizarea construcției așezământului monahal (biserica cu hramul “Sfinții Părinți de la Soborul I Ecumenic de la Niceea”, blocul de chilii și clădirile-anexe). Construcția mănăstirii fusese începută de către PS Cozma și era pe jumătate terminată. Iosif Mogârzan a fost înaintat apoi la rangul de arhimandrit. La data de 16/29
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin smerenia și cu arginții credincioșilor țărani români, în satul Albac din Munții Apuseni, la anul de la Hristos 1746. Ci in curgerea anilor, înmulțindu-se norodul, s'au zidit biserica mai mândră în locul acestei sfioase
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
se află în cătunul Marinești, fost Brabiri, din localitatea Olteanca, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1906 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin dimensiunile mari și asemănarea cu bisericile de zid din zonă. Pictura murală interioară este încă bine păstrată. Biserica nu este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, deși este un exemplu de maximă îndrăzneală în
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
zona deluroasă a Olteniei. Vechea biserică de lemn a fost ridicată pe același loc, la anul 1810, conform textului pisaniei, transcris înainte de dispariția sa la 1900. Pisania cea veche reținea următoarele date: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”". Nu se știe dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcții. În forma prezentă, construcția este rezultatul unor lucrări de
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
inspirat de bisericile de zid. Momentul de răscruce al acestui lăcaș, de la începutul secolului 20, este surprins într-o pisanie recentă, pictată peste cea veche, al cărui conținut a fost parțial și incoerent transcris astfel: "„Această sf[ântă] biserică cu hramul Sf[inții] Voievozi, s'au ridicat construită din lemn la început de foști strămoși. Ruinându-se s-a făcut din nou în ale pr[ea] sf[ințitului] Antanasie Mironescu, episcopul eparh[iei] R[âmnicu] Vâlcea al Noului Severin, ruinându-se
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
anul 2004, cu denumirea "„Ansamblul mănăstirii Mamul”", . și cuprinde patru obiective: biserica „Sfântul Nicolae” (1696-1699), biserica bolniță de lemn „Sfânta Treime” (1833), ruine chilii și zid de incintă, care datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Istoria Mânăstirii Mamu, cu hramul Sfântul Nicolae, se pierde în timp, undeva pe la începutul veacului al XVI-lea. Se cunosc destul de puține date legate de prima ctitorire dar, se pare, că ea se datorează familiei boierești a Buzeștilor. Se știe că la 1437, anul atestării
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
se află în cătunul Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a Olteniei. O veche pisanie, transmisă de cercetătorul Ioan Popescu-Cilieni, reținea următoarele date și fapte: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Cuvio[a]sei Paraschivei s-au făcut la l[ea]t 7290, de Tudosiie i de Pârvul Sânculescu și alți [e]noriași ...”". Anul erei bizantine 7290 se traduce prin anii 1781-1782 ai erei noastre. Pisania modernă, pictată pe fruntarul de
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
7290, de Tudosiie i de Pârvul Sânculescu și alți [e]noriași ...”". Anul erei bizantine 7290 se traduce prin anii 1781-1782 ai erei noastre. Pisania modernă, pictată pe fruntarul de deasupra intrării în pridvor, are următorul text: "„Această sfântă biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva sau ridicat din temelie de locuitorii acestui sat și s-a sfințit la anul 1785 de la Cristos. Suferind stricăciuni din cauza timpului, s-a reparat complet la anul 1864, când s-a sfințit a doua oară. Suferind iarăși stricăciuni
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
anului 1785 domnitorul Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785-1786), după ce au ars curțile domnești. Atunci, mitropolitul Leon Gheucă (1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului, precum și bucătăria și prescurăria. Cu acest prilej
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
se află în localitatea Dimulești, comuna Mădulari, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1889 și poartă hramul „Sfântul Dumitru”. Se înscrie în șirul de lăcașe vechi transformate sau refăcute după modelul bisericilor de zid, spre sfârșitul secolului 19, cu două turle, una peste pronaos și a doua peste naos. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1889 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie-cronică recentă. Aceasta începe cu momentul de răscruce de la 1889: "„Această sfântă biserică cu hramul Sfântul Dumitru, s-a zidit de locuitorii comunei Mădulari-Beica la anul 1889, în zilele pr[eotului] Sandu Marinescu și a cântărețului Ion Drăgușin”" Pisania continuă cu informații despre o reparație care a avut loc în anul 1950: "„S-a sfințit
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
Române Unite cu Romă (greco-catolica), ridicată în 1992-1999, ce are funcție de catedrală "de facto" pentru eparhia greco-catolica de Maramureș. Catedrală "de jure" a acestei eparhii, Adormirea Maicii Domnului, nu este încă retrocedata de cultul ortodox, care o folosește în prezent. Hramurile bisericii sunt Sfântă Maria și Înălțarea Sfintei Cruci, care se sărbătorește la 14 septembrie, în fiecare an. Piatră de temelie a "Bisericii greco-catolice Sfântă Cruce" a fost așezată în anul 1992. Proiectul de construcție a bisericii a fost realizat de către
Catedrala Sfânta Maria din Baia Mare () [Corola-website/Science/322403_a_323732]
-
centrale din fața Sediului Sovietului orășenesc (actuala Primărie) de deputați ai poporului, clopotnița a fost demolată. În 1994 a început reconstrucția clopotniței, lucrările fiind finanțate de omul de afaceri Nicolae Chirilciuc. Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul orașului. Are patru clopote confecționate dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, și au fost turnate la Moscova. Mijloacele financiare alocate de către Nicolae Chirilciuc se cifrează la circa 800 mii lei. Șeful șantierului a fost Veaceslav Borcoman, iar alți
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
Biserica de lemn din Boroșești se află în localitatea Boroșești, comuna Sutești, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1896 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin cele două turle, una peste pronaos și a doua peste naos, trăsătură introdusă la bisericile de lemn din zonă spre sfârșitul secolului 19, după modelul celor de zid. Biserica este înscrisă pe noua listă a
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria acestui lăcaș a fost schițată în pisania-cronică de peste intrare, în pridvor, și reține următoarele date și fapte: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a construit aici, în satul Boroșești, o biserică de lemn cu hramul Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil cu mult înainte de 1617. În anul 1821, în timpul luptelor dintre pandurii conduși de căp[itanul] Oarcă Jianu, turcii au ars și străvechiul locaș. În anul 1822 biserica a fost refăcută tot din lemn de Vasile
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
29 iunie 1997, de către p.s. Gherasim, episcopul Râmnicului”". Biserica a fost așadar ridicată în anul 1822, fapt susținut de pisania veche, copiată cu multă vreme în urmă, și care avea următorul conținut: "„Această sfântă și dumnezăiască biserică, ce să prăznuește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1822, de Vasile Tecioiu și Boieri Radu, ajutorând și ceilalți lăcuitori ...”". În forma prezentă, biserica a fost modelată la sfârșitul secolului 19, inspirată de modelul fixat la biserica de lemn din
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]