3,926 matches
-
Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după Ioan, Iisus însuși se identifică cu Pastorul cel bun. Iisus este modelul Păstorului bun pentru apostoli și mai departe pentru succesorii lor, ierarhii bisericii. Aceștia din urmă, trebuie să-și conducă turmă de credincioși pe drumul mântuirii, disciplinând-o și protejând-o după nevoie. Toiagul de pastor este din această perspectivă un simbol mai mult decat potrivit instituției arhierești. La primirea cârjei se
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
un arhiereu este instalat într-o eparhie primește cârja de la mitropolitul sau, iar mitropolitul când este instalat într-un scaun mitropolitan primește de la patriarhul sau cârja arhiereasca. Toiagul este un obiect de cult care se folosește în toate zilele de către ierarh, spre deosebire de cârja care face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a arhiereului. Ori de câte ori arhiereul intra în biserică să slujească, se îmbracă în mantie și primește cârja. În afară de cult, cârja se poate purta și la procesiuni. Paterița se termină în partea superioară
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
christianorum» (Sângele martirilor, sămânța creștinilor). Prin asemenea oameni sfinți Biserica a rămas curajoasă și consecventă în acele timpuri grele, purtată de suflul Spiritului Sfânt cunoscând o pace mai înaltă decât violențele la care a fost supusă. Completând tabloul martirilor alături de ierarhii Bisericii Române Unite, a confraților preoți și a multor credincioși care și-au încheiat pelerinajul pământesc în celule de închisori, neîndreptățiți, batjocoriți, prigoniți- de care lumea nu era vrednică - părintele Ilie Borz a împlinit până la capăt cuvântul Sfintei Scripturi și
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
ritul ortodox ucrainean cu calendarul pe stilul vechi. În satele în care sunt și credincioși ortodocși români, aceștia participă la slujbele oficiate și în bisericile ucrainene. La sărbătorile mari (de obicei la hramuri) există obiceiul să fie invitați preoți români, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, preoți din Ucraina și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
satele în care sunt și credincioși ortodocși români, aceștia participă la slujbele oficiate și în bisericile ucrainene. La sărbătorile mari (de obicei la hramuri) există obiceiul să fie invitați preoți români, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, preoți din Ucraina și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu 6 noiembrie
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
fiind astupate ocnițele de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având inscripția: ""Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi"". În curtea bisericii, lângă perete, se află mai multe pietre funerare foarte deteriorate. Numai trei dintre ele au putut fi parțial descifrate. Pe una dintre ele se află o inscripție în
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846, a fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai sau zidit de boeriul vornic Costandin Miclescul și sau sfințit la 1813 octomvre 26. Cheltui(n)d la zidire și împodobindo cu argi(n)tăriile, veșmintele, zugrăvitul dinlăuntru iar catapiteazma noaă la 1838 pridvorul și crucele la 1845 fiiul
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Micclescul cu soție sa Marie fiica vornicului Demitrie Beldiman. Pentru vecinica pomenirea ctitorilor, a fiilor și a tot neamul lor. Călinești. 1846 avgust 20”". Se presupune că în Sfânta Masă din altar se află fragmente din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae aduse la biserica din Călinești de către mitropolitul Sofronie Miclescu, președintele Adunării Ad-Hoc de la Iași, delegat pentru semnarea Unirii Principatelor Române Moldova și Țara Românească la 24 ianuarie 1859. Aceste relicve ar fi fost aduse de la Biserica „Sf. Gheorghe Nou
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
se află în cătunul Oblaz, localitatea Ruscova (județul Maramureș) și are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Biserica a fost ridicată pe locul actual în 1954, din lemnele fostei biserici parohiale din Ruscova. În Ruscova, biserica de lemn a fost adusă, la rândul ei, din parohia de jos a Moiseiului, unde a fost construită în 1779
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof.univ. Nicolae Sava. Ea a fost resfințită la 2 iulie 2001 de un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu IPS Teodosie Petrescu - Arhiepiscop al Tomisului, PS Ioachim Giosanu "Băcăuanul" - Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și PC Varlaam Merticariu - Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor. La acest eveniment au participat Constantin Simirad - primarul municipiului Iași, senatorul PDSR
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
octombrie 2004, arhimandritul Iosif Mogârzan, starețul Mănăstirii Dornelor din Neagra Șarului, a fost hirotonit la Mănăstirea Slătioara ca episcop-vicar al Mitropoliei Ortodoxe de Stil Vechi din România, cu titlul de "Botoșăneanul". Hirotonirea PS Iosif ca episcop a fost săvârșită de către ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (IPS Vlasie Mogârzan, PS Demostene Ioniță, PS Pahomie Morar, PS Ghenadie Gheorghe, PS Sofronie Oțel și PS Teodosie Scutaru), asistați de către PS Ambrozie de Methone (reprezentant al mitropolitului Kiprian de Oropos și Fili
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
veneau la Iași, mitropoliții Moldovei locuiau într-o casă aflată lângă Biserica Albă (biserică aflată chiar pe locul unde este astăzi Catedrala Mitropolitană și care a fost demolată la sfârșitul secolului al XVII-lea). În secolul al XVII-lea unii ierarhi preferau să locuiască la mănăstirile ieșene (Cetățuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reședința principală rămânea casa de la Biserica Albă. Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675-1678) a hotărât mutarea reședinței Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iași
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
la Hălmagiu. Biserica de lemn din satul Lunca Moților a fost construită spre sfârșitul sec. al XVII-lea, pe dealul numit „Gorgon” de credincioșii ortodocși din satul Țebea și a fost sfințită de Mitropolitul Athanasie Anghel în anul 1700, primul ierarh al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. În anul 1820 a fost vândută credincioșilor din Lunca Moților. Materialul de construcție folosit este exclusiv lemn de stejar și brad. A fost pictată în anul 1829 de pictorul Lupșa din Roșia Montană. De-a
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
la vârsta de 94 ani, fiind înmormântat în interiorul Bisericii "Schimbarea la Față" din Mănăstirea Slătioara. Rămășițele sale pământești au fost deshumate la 29 iunie 1997 și s-a constatat că trupul nu intrase în putrefacție și răspândea miros de tămâie. Preoții și ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi au considerat acest lucru ca un semn de sfințenie și l-au canonizat, trecându-l în rândul sfinților la 15/28 iunie 1999, cu numele de Sf. Ierarh Glicherie Mărturisitorul și ziua de pomenire 15
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
și răspândea miros de tămâie. Preoții și ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi au considerat acest lucru ca un semn de sfințenie și l-au canonizat, trecându-l în rândul sfinților la 15/28 iunie 1999, cu numele de Sf. Ierarh Glicherie Mărturisitorul și ziua de pomenire 15/28 iunie. Imediat după acest eveniment, osemintele au fost expuse la loc de cinste în biserica Mănăstirii, într-o raclă de lemn de stejar și sticlă . În prezent, Mănăstirea Slătioara este sediul Mitropoliei
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
deschis cu etaj. În încăperea de la parter se intră prin cele două arcade ale pridvorului dispuse în zidul de vest, care duc la ușa pronaosului. Această încăpere are două bolți mari; pe pereții săi sunt pictate scene din viața Sfântului Ierarh Nicolae. În colțul de sud al pridvorului se află o scară în spirală, prin care se ajunge la încăperea clopotelor aflată la etaj. Această încăpere are patru arcade: două către vest (simetrice celor de la parter) și câte una spre sud
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
copac. Pictura din interiorul bisericii: în altarul de sec.XIV, un crist unicat în iconografia noastră, se desfășoară pe toata suprafața intradosului bolții altarului, sub Crist se află proorocii, iar sub prooroci, îngerii, Sf. Bartolomeu ducându-si pielea pe băț, ierarhi și scena pelicanului, sf. Ierarh Nicolae binecuvântând pocalul în care se află Crist copil. In dreptul capului Cristului este reprezentat mielul mistic, pocalul, stiletul, totul profilându-se pe crucea de Malta, încadrată de un cerc. Pe stratul de pictură din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
în altarul de sec.XIV, un crist unicat în iconografia noastră, se desfășoară pe toata suprafața intradosului bolții altarului, sub Crist se află proorocii, iar sub prooroci, îngerii, Sf. Bartolomeu ducându-si pielea pe băț, ierarhi și scena pelicanului, sf. Ierarh Nicolae binecuvântând pocalul în care se află Crist copil. In dreptul capului Cristului este reprezentat mielul mistic, pocalul, stiletul, totul profilându-se pe crucea de Malta, încadrată de un cerc. Pe stratul de pictură din sec. XIV sunt incripții în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
nord, o inscripție care amintește de fratele lui Moga. Pe peretele de nord al navei, se află înspre altar ctitorele picturii de la 1440 și ctitorii cu biserica, cu drumul de strajă si cu supraînălțarea făcută în acea perioadă. Minunile sf. Ierarh Nicolae sunt reprezentate ca un mesaj, Arhanghelul Mihail în costum de războinic, decorațiile seamănă cu cele spaniole. La intrarea sub turn de o parte și de alta se află arh. Gavril și Maica Domnului, apoi pe sud scene din Viața
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
locală, sfântul lăcaș a fost înstrăinat, realitate sugerată de văruirea frescelor interioare. Totuși, prin înțelegeri exprese, divergențele dintre ortodocși (ulterior uniți) și calvini au fost evitate, biserica deservind, alternativ, până în anul 1759, când a avut loc cunoscuta vizită canonică a ierarhului unit Petru Pavel Aron, atât "nemeșimea" maghiară, cât și obștea sătească românească; după această dată a trecut definitiv în folosința reformaților , fiind menționată, ca atare, pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și în tabelele conscripției din anii 1829-1831; recensămintele ecleziastice
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu 6 noiembrie
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
s-au prelungit mai mulți ani. Biserica a fost sfințită la 1/13 septembrie 1896 de către mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, în cadrul unor solemnități deosebite. Aceasta a fost prima biserică sfințită de mitropolitul Arcadie după înscăunarea acestuia. Înaltul ierarh era originar din Câmpulung, iar tatăl său, Nicolae Ciupercovici, slujise la biserica de lemn "Sf. Nicolae" ca paroh (1806-1823) În anul 1900 s-a construit o clopotniță din cărămidă, pe temelie de piatră, care a fost amplasată la o distanță
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
încălzire centrală și s-au donat noi obiecte de cult de către credincioși. Noile lucrări au fost sfințite la 7 iunie 1981 de către mitropolitul Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, înconjurat de un sobor de 14 preoți. Cu acest prilej, înaltul ierarh a acordat gradul de iconom stavrofor preoților Dragoș Păduraru și Vasile Dragu. În anii '90 ai secolului al XX-lea, s-a refăcut acoperișul bisericii, montându-se o învelitoare din tablă de cupru. De asemenea, s-a curățat pictura bisericii
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
bisericii, montându-se o învelitoare din tablă de cupru. De asemenea, s-a curățat pictura bisericii, s-a construit un diaconicon la intrarea în altar și s-a achiziționat o a doua casă parohială. Începând din anul 1992, Parohia "Sf. Ierarh Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc derulează o serie de activități social-filantropice, fiind amenajată o urnă specială pentru cei nevoiași. Din banii strânși au fost ajutate mai multe familii sărace, cu mulți copii, precum și persoane cu dizabilități, atât cu bani, cât și
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]