7,075 matches
-
de viață „modă”, teama de dispreț și de respingere umilitoare de către ceilalți activează noua obsesie a mărcilor. La ora hiperconsumului, trebuie să înțelegem acest fenomen drept una dintre manifestările individualismului egalitar care a reușit să-și extindă exigențele până la universul imaginar al tinerilor. Cum să vorbești de individualism când conformismele de grup au un relief mult mai marcat decât exigențele privitoare la calitatea vieții sau la singuralizarea personală? Adevărul este că, atunci când cumpără cutare sau cutare marcă, adolescentul face o alegere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe de alta, ea este contemporană cu unificarea mondială a piețelor și a gamelor de produse prin intermediul dezvoltării megamărcilor sau a hipermărcilor care, prezente pe cele cinci continente, se bazează pe un marketing global, pe produse și sloganuri, logouri și imaginare gestionate la scară internațională și adaptate, mai mult sau mai puțin, la specificitățile locale. În afară de aceasta, economia centrată pe bunuri materiale s-a transformat în economie de servicii: era hipermărfii este dominată de prestațiile nemateriale și de furnizarea de servicii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
intimitate, câștig de timp și facilități de trai, distracții și destindere. În miezul acestei mitologii sălășluiesc simplificarea muncilor obișnuite, automatizarea funcțională, absența muncii grele și a cunoștințelor specializate din partea utilizatorului. După confortul-lux tipic fazei I burgheze, faza II a promovat imaginarul confortului-libertate („tehnica eliberează femeia”), dar și confortul-evadare dominat de plăcerile pasive procurate de produsele „gata de consum”, cărora televiziunea le oferă cea mai bună ilustrare. Vitrină a progresului tehnic și a raționalizării cotidianului, instrument al unei vieți mai bune, confortul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dată, „confortul minim” nu mai e suficient, amenajările și inovațiile tehnice trebuind să răspundă mai bine dorințelor și ritmului fiecăruia, să contribuie la dezvoltarea calității cadrului de viață în multiplele lui dimensiuni, estetice și culturale, conviviale și ecologice, senzoriale și imaginare. Modelul dominant al confortului modern era tehnico-funcționalist; cel pe cale să se instaleze se vrea un confort al plăcerii și al agrementului, un confort mai individualizat, resimțit, interiorizat, capabil de a produce senzații plăcute 10. Nu e vorba doar de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
experiențelor făcute doar pentru plăcere 37. Pe măsură ce abundența îi permite fiecăruia să aleagă dintre nenumăratele elemente ale ofertei, gusturile se singularizează și se diversifică pretutindeni, concomitent cu modelarea de către registrul estetic a unui consum încărcat cu așteptări hedoniste, senzoriale și imaginare. Dincolo de dematerializarea lumii, progresează și ceea ce am putea numi un erotism extins, polisenzualist și estetic, avid de delectări calitative și de senzații noi în domenii ale vieții din ce în ce mai largi. Cu cât se propagă un anumit „ascetism” igienist, cu atât se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
necesare vieții pentru că viața trebuie să inspire încredere. Dar ar însemna să ne îndepărtăm de la direcția bună, asimilând promisiunile societății de hiperconsum cu un sistem de intimidare, când ele sunt, înainte de toate, un complex de mituri, de visuri, de semnificații imaginare care, propunând scopuri și inspirând încredere în viitor, favorizează reoxigenarea unui prezent adesea epuizat. Dacă, așa cum vom vedea, există și iluzia unei înțelepciuni, există și o înțelepciune a iluziei. Rațiuni de a spera care sunt cu atât mai necesare, cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
retragă. Ai mai putea contracara prin crearea propriului tău Om Rău. Spune-le că ți-ar face mare plăcere să îi ajuți, dar că cei de la firma ta sunt obsedați de respectarea programului. Întotdeauna poți face ca Omul tău Rău imaginar să pară mult mai neînduplecat decât Omul Rău deja prezent la negociere. Ai putea să treci peste autoritatea lor și să te duci la șeful lor. De exemplu, dacă ai de-a face cu un vânzător și cu șeful lui
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
fi văzută. Iată de ce waki își dăduse seama încă de la început că o anume bizarerie, ceva greu de definit, îi clătinase convingerea că are de-a face cu o ființă reală. Firește, teatrul no trimite neîncetat la ideea unui shite „imaginar”, „vizitator” nocturn al viselor lui waki: „vedenia ce ți-a apărut în vis”... După cum trimite neîncetat și la grămăjoara de ierburi de care waki își reazemă capul când se odihnește, ca și cum fiecare piesă no și-ar avea propria pernă de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu cotidianul? În ceea ce-l privește pe Pirandello, acesta se concentrează asupra personajului: personajul este cel căruia îi acordă materialitatea cea mai compactă, mai densă, masivitatea impunătoare a statuii. Și, după cum s-a văzut, i-o acordă nu numai personajului imaginar, dar deja statornicit într-un text, ci și aceluia care, înfiripat în sânul aceluiași imaginar, continuă să rătăcească în căutarea unei forme care l-ar defini, a unui autor care i-ar asigura pentru totdeauna un loc într-o piesă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
arătări fantomatice. Ilse însăși atribuie prezența lor puterilor speciale ale lui Cotrone și îl imploră pe acesta să nu distrugă vraja: e ușor de înțeles că, punând „aparițiile” alături de actor, Pirandello a ținut să sublinieze forța de realitate a personajului imaginar, care, în viziunea poetului, este întotdeauna mult mai real decât s-ar părea. Dar și actorul resimte această forță de realitate - firește, actorul capabil să creadă în fantome, să se lase fermecat de ele, prins în mrejele lor. „V-ați
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să-l invadeze. La sfârșitul acestei analize discriminative putem constata că principalele axe evocate în mod obișnuit în psihopatologia oricărei depresii se regăsesc în perioada acestui travaliu psihic caracteristic adolescenței. Întâlnim atunci într-adevăr: - axa pierderilor, fie ele reale sau imaginare, fie că acestea implică obiectul sau relația cu obiectul; - axa agresivității și culpabilității generată de aceasta; - axa narcisismului și a revenirii asupra sistemului ideal de valori. Aceste tensiuni psihologice comune travaliului psihic al adolescenței și psihopatologiei depresiei explică, după părerea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lipsă de înțelegere și de neputință. În prezent, apariția unei relații amoroase readuce în discuție echilibrul investițiilor, o constrânge pe Élisabeth să facă o alegere imposibilă (a fi alături de mama sa sau alături de prietenul său) și reactivează sentimentul de culpabilitate imaginar din copilărie. Dorințele de a se separa de mama sa erau resimțite în mod dureros ca fiind vinovate: într-adevăr, Élisabeth își făcea reproșuri de a o fi abandonat pe mama sa, de a nu mai fi alături de ea în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și de geniu faberian homo œconomicus. E drept că se întâmplă și altceva, mult mai periculos, conexând omul viu la iluzia câștigului fără contribuție sau cu contribuția minimală a conectării la niște aparate (mecanisme, totuși) sau la angajarea în lumea imaginară ca platformă a tuturor posibilităților de câștig. Atitudinea Economiei față de spațiul natural este sfidătoare când ea reușește să-și inventeze, în colaborare cu ingineria (chiar și cu ingineria socială!) propriul ei spațiu nelimitat. Este, totodată, o atitudine antiumană, Economia persistând
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
abordări prin care poate fi obținut „răspunsul de relaxare”, inclusiv hipnoza. Aceste metode pot fi combinate cu relaxarea pasivă progresivă și trainingul autogen (Schultz și Luthe, 1959Ă. O abordare foarte obișnuită este aceea de a cere pacientului să „creeze scene imaginare”; de exemplu vizitarea unei grădini sau a unui loc preferat în aer liber, asociat cu liniștea și calmul (Assagioli, 1965/1975; Singer, 1974Ă. Terapeutul ajută pacientul să construiască aceste imagini prin sugestii care includ în mod ideal toate modalitățile senzoriale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să scalde fiecare parte a corpului tău... cald, relaxat și confortabil... Experința pacientului poate fi cotată formal sau pot fi obținute informații clinice relevante prin observare și chestionare. Se poate obține un indicator general al capacității generale a pacientului de imaginare și răspuns la sugestii precum și a stilului de răspuns la fiecare modalitate senzorială. Acest lucru poate fi de un ajutor considerabil pentru clinician atunci când decide asupra abordărilor de inducție și a strategiei de tratament. La fel ca și testarea pacienților
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
meu John” este o metodă excelentă de a învăța subiecții rezistenți să intre în transă. O demonstrez pacientului rezistent care vine la terapie și rezistă, și o demonstrez atât de amănunțit și atent încât pe măsură ce mă privește cum induc transa imaginarului meu prieten John, pacientul respinge atât de mult pierderea sa de timp și de bani și devine atât de responsiv fără să își dea seama în timp ce îl hipnotizez pe „John” încât urmează exemplul lui John și dezvoltă o transă fără
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
această tehnică pentru a preda auto-hipnoza în situația heterohipnotică pacienților care trebuie să repete acasă în relație cu studiul, migrena, obezitatea, etc. (1964, p.5Ă. Atunci când se folosește această abordare cu copiii sunt utilizate cu mult succes păpușile reale sau imaginare sau alte jucării. Utilizarea Atunci când lucra cu pacienții rezistenți Erickson a subliniat importanța utilizării simptomelor pacientului și a tiparelor sale generale de comportament. Autorul scrie: „Prin utilizarea propriilor tipare de răspuns și comportament ale pacientului, incluzându-le pe acelea care
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vei fi capabil să integrezi toate aceste lucruri învățate într-un vis vindecător mai târziu în cursul zilei de astăzi, sau mâine, sau la sfârșit de săptămână, te vei trezi fascinat de anticipare? O altă abordare este „bila de cristal imaginară”, care ajută pacientul să lege ceea ce a lucrat și învățat la nivel inconștient în cadrul ședinței de terapie cu vise ulterioare și cu insight-ul. Intervenția 9Bila de cristal Și acum, atunci când ești pregătit și cu ajutorul minții tale inconștiente, îți poți imagina
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
destinate eliminării gândurilor și sentimentelor anxietante precum și acelea care „accentuează ceea ce este pozitiv” prin accesarea abilităților din trecut și a succeselor, ca de exemplu vizualizarea hipnotică a eliminării anxietăților și problemelor zilnice prin aruncarea lor într-un coș de gunoi imaginar (Phillips și Frederick, 1995, p.84Ă. O prefață excelentă la pregătirea pentru schimbări viitoare poate fi o trecere în revistă a achizițiilor trecute. Întăriea eului proiectivă/ evocativă Experiențele trecute pozitive Metodele de întărire a eului sunt desemnate să evoce material
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Pierce, Nichols și DuBrin, 1983; Hawkins, 1995Ă sau cognitiv, ca „abreacție silențioasă”, o abordare adesea folosită în hipnoanaliză (H. Watkins, 1990bă. Bineînțeles, abreacția poate apare privitor la o experiență legată de emoții, fie din trecut, din prezent sau o experiență imaginară legată de viitor. Pacienții și adesea și clinicienii sunt adesea surprinși și uneori stresați de aceste semne de excitație deoarece ele sunt de obicei asociate cu distresul și disconfortul. Mulți clinicieni cred că abreacția permite terapiei să progreseze mai rapid
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pot reflecta incapacitatea de a spune „nu”. Adesea pot fi Pacienților li se cere să folosite semnale ideoîși imagineze că privesc senzoriale. un video al lor înșile Trecerea în revistă a (sau al unei alte persoane, centrării terapeutice reale sau imaginare, cu o problemă similarăă. Stabilirea unui prognostic optim. „Atunci când mintea ta Stabilirea semnalului Pentru unii pacienți poate inconștientă știe că poate ideodinamic „nu” al fi necesar antrenamentul spune nu problemei tale degetului postural pentru sugestie. se va ridica degetul „nu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mâinii sau degetului se poate necesară prelucrarea ultrasforma în levitația brațului. terioară. „Pe măsură ce brațul tău se ridică ușor în viitor până când Dacă pacientul semnalizează te simți potrivit de bine... scrii că nu este pregătit să renunțe data pe o tablă imaginară la simptom este necesară predin fața ta, știind că această da lucrarea psihodinamică tă poate fi oricând adusă la suprafață”. „Acum mergi în viitor (la data pe care ai scris-oă chiar dacă se poa În loc de oglindă se poate te să nu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
viitor știind că poți, acum că știi care este problema și motivele de bază să trăiesști acest sentiment de calm, relaxare și confort... și lasă această mână să scrie data la care poți face acest lucru scriind data pe tabla imaginară din fața ta. Și acum lași mâna să cadă înapoi pe piciorul tău, atât de lent precum este necesar, știind că deja ai soluția la problema pentru care ai venit azi aici. Cristina a fost hipnotizată prin numărătoarea de la unu la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
optimist, crescându-i expectanțele. Abordarea este de asemenea o metodă eficace de gestionare a stresului și poate duce la diminuarea sentimentelor de anxietate și disperare. Nivelul de experiențiere a senzațiilor poate fi de asemenea „controlat” de pacient cu ajutorul unui disc imaginar (tehnica controlului centrală, astfel încât să poată modifica nivelul senzațiilor în sus și în jos (raportat de Hammond, 1990bă. De asemenea a fost important ca John să își stabilească scopuri realiste în procesul de tratament. Iar acum că aceste senzații sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este un bun exemplu a nevoii developmentale de relație reparatorie propusă de Clarkson (2003Ă, care a fost discutată în capitolul 2. Tehnicile de imagerie Spiegel (1994Ă sugerează că este util ca pacienții să își imagineze evenimentul traumatic pe un ecran imaginar, care le dă sentimentul distanței de experiență. Ecranul poate fi divizat în două (de ex. „tehnica ecranului divizat”Ă, astfel că pacientul își vizualizează pe o parte a ecranului un aspect al evenimentului (de ex. imaginea violatorului în cazul victimelor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]