6,094 matches
-
origini și despre necesitatea unei noi răsturnări, recuperatoare. cele 10 sefirot : Toate puterile divine formează o succesiune de planuri și sînt ca un arbore. Rădăcina lui este En-Sof, Infinitul, care e nivelul divin superior față de întreg acest domeniu. în textele indiene, există termeni diferiți pentru a desemna cei doi arbori. Cel metafizic, drept, pe care noi îl percepem răsturnat, e nyaghroda, ceea ce, literal, înseamnă : crescînd în jos (cf. Aitareya-Br‡hma¡a, VII, 30 ; ˇatapatha-Br‡hmaæa, XII, 2, 7, 3). în tradiția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aducînd și confirmînd astfel în luminișul demonstrației sale construcțiile și temeiurile creației a patru autori din aceeași matrice stilistică. Pentru Eminescu, adevărul privitor la confluența unor dominante ale operei cu spiritul culturilor fondatoare, ne referim în mod expres la spațiul indian, fusese deja validat printr-o meritorie teză de doctorat elaborată de Amita Bhose (vezi Eminescu și India, Ed. Junimea, 1978). Ca și alți creatori cu însemnele geniului, autorul Luceafărului se recunoștea, prin scrierile sale, în Grundul dintîi, în palimpsestul placentar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
material al unor cercetători ruși, s-a reușit demonstrarea transmiterii luminii prin meridianele de acupunctură. Secundar sunt implicate organele limfoide si sistemul nervos central. O altfel de recepție extraoculară s-ar putea Înregistra la nivelul centrilor energetici descriși În medicina indiană și numite Chacre. Aceste Chacre corespund, În general, unor structuri cunoscute medicinii alopate, de exemplu Chacra gâtului corespunde cu glanda tiroidă, iar chacra situată Între sprâncene pe linia mediană corespunde glandei pituitare, dar și sinusurilor frontale. Iradiind aceasta zonă pentru
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
la pacienții purtători ai AgHBs și cu istoric familial de CHC, dar nu și la fumători sau consumatori de alcool [60]. Trebuie totuși menționat faptul că cercetări izolate au evidențiat o creștere a riscului genotipului Arg194Trp pentru CHC în populația indiană [61], ca și a genotipurilor Arg194Trp și Trp194Trp într-o cercetare pe populații din Chină, ultimul fiind însă negat de următoarele investigații [59]. O ultimă metaanaliză efectuată pe populația estasiatică (China-Taiwan), susține totuși existența unei asocieri între riscul de CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
cumpărarea cărții. Învață doar la începutul anului, de teamă că nar putea face față, apoi dă învățatul pe lecturi de unde se alege cu performanțe la istorie, literatură, limbi. Citind cât poate, se sinchisește prea puțin de note. Pasiunea pentru filosofia indiană e euforizantă: „Filosofia indiană și Kalidasa mi s-au părut mult mai provocatoare pentru mine, mult mai atractive. Și ca și cum aș fi fost cuprins brusc de un fel de ebrietate,era pe la sfârșitul clasei a IX-a, am vorbit despre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la începutul anului, de teamă că nar putea face față, apoi dă învățatul pe lecturi de unde se alege cu performanțe la istorie, literatură, limbi. Citind cât poate, se sinchisește prea puțin de note. Pasiunea pentru filosofia indiană e euforizantă: „Filosofia indiană și Kalidasa mi s-au părut mult mai provocatoare pentru mine, mult mai atractive. Și ca și cum aș fi fost cuprins brusc de un fel de ebrietate,era pe la sfârșitul clasei a IX-a, am vorbit despre Sacuntala cu profesorul de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
domeniile, părea să fi citit enorm. A citit și el Kalidasa, m-a încurajat și a fost curios de șocul meu cultural. Astfel am putut vorbi cu cineva despre o experiență culturală decisivă pentru mine-și azi mă interesează filosofia indiană. Chiar și la Târgu-Neamț. Așa că în România comunistă n-a fost chiar o secetă intelectuală deplină. Se putea citi, chiar în pofida propagandei și a cenzurii”. Pasiunea pentru carte este devoratoare. Este un om talentat, dar și practic: „Din momentul în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că s-a născut și a debutat în România) este tipic în această privință. Tot de aceeași orientare este confuzia, care se face mereu, între valorile de circulație și valorile absolute, realizate în sine. Dacă Shakespeare nu era cunoscut culturilor indiene tradiționale, nu se poate totuși spune că Shakespeare n-a existat. Sau dacă literatura japoneză era total necunoscută Europei Evului mediu, nu se poate pretinde că această literatură a fost inexistentă. Problema ar merita să fie reluată sistematic deoarece privește
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
căruia misterul irupe, "și totul devine semn și miracol într-o mahala magică, sub un cer mai bucureștean decât a fost vreodată (...). Mircea Eliade se află la ceasul transparenței. Al grației, probabil"187.) "Idiotul" care înlocuiește "specialistul sacrului" din cadrul "ciclului indian" (Nopți la Serampore, Secretul dr. Honigberger, Șarpele) și pe care Culianu îl raporta la idiota triumphans al lui Nicolaus Cusanus și din toată tradiția creștină, se regăsește și în cel de al treilea ciclu, "al spectacolului și al criptografiei" (Incognito
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îmblânzește oamenii prin verb și poezie este simbolul și patronul unei mișcări inițiațice și populare, cunoscută sub numele de orfism 554 (Eliade apropia această mișcare concomitent "populară" și seducând elitele, comportând "inițieri" și dispunând de "cărți", mai degrabă de tantrismul indian și de neodaoism 555). În felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-un context mitologic mult mai larg ("poetul trebuie să ia în considerație
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
gesturi, prin incantații, prin spectacol"666 este realizată "pe căile de orchestrare și interpretare a rolurilor"667. În primul spectacol oferit Maestrului, dansul Niculinei, pe muzica veche a lui Laurian este scenariul destinului acestuia ("- Primul spectacol ! Pantomimă după o legendă indiană. Matsiendranath, prizonier amnezic al femeilor din Țara Kadali..."668, legendă pe care Eliade o relatează în Istoria... sa669), o înfățișare în oglindă a stării lui de captiv 670. Din acest punct de vedere, supranumele său nu este întâmplător, deoarece îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu se știa dacă personajul - un elev TR în război - a murit sau nu"851). Fiecare întrupare/camuflare a Spiritului - "Spiritul Suprem, capturat, închis de Materie, orbit, alienat, ignorându-și propria lui identitate"852 din miturile gnostice și din concepțiile indiene - în Materia reprezentată de Ivan, de doctorul Procopie sau de Arhip corespunde unei treceri a lui Darie, dintr-o lume în alta. Este teoria lui Eliade despre revelarea unor lumi paralele care se alătură teoriei miracolului irecognoscibil. Întrebarea pe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 347, 340-341, 348. La p. 178, Eliade afirmă că "tema "uitării" și reamintirii, ale cărei prime mărturii se leagă de anumite personaje legendare grecești din secolul al Vl-lea, a jucat un rol considerabil în tehnicile contemplative și în speculațiile indiene; ea va fi relansată de gnosticism". 680 Ibidem, pp. 349-350; Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978, p. 119. 681 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 113. 682 În acest sens exemplifică cu tulburătorul episod din Grădina Getsimani: "lisus ia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
regăsea, pe cel de-al doilea extinde contextele de referință, îmbogățind astfel liniile de comparație și argumentare. Ceea ce realizează este demn de apreciat, în condițiile în care traversează regiuni atât de diverse și de vaste ale istoriei filosofiei, de la filosofia indiană veche până la Kant și Hegel, angajându-se în comparații și analize de profunzime și finețe. Într-un alt capitol, deosebit de interesant, autorul argumentează că există în filosofia românească o predilecție pentru antinomic, acest motiv fiind angajat în forme, aspecte și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cadrul îngust al stilisticii și retoricii, în care a fost descoperită și cultivată în Europa, ca "o realitate în care este cuprinsă întreaga epistemologie, inclusiv cunoașterea metafizică"215. Acest mod de înțelegere ar avea drept cauză înrâurirea pe care gândirea indiană a avut-o asupra filosofului român încă din tinerețe. Pentru Lucian Blaga, metafora nu are o geneză ce se lămurește prin împrejurări istorice sau temporale, ci ține de geneza constituției spirituale numită "om". Apariția ei este un capitol de antropologie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin..."218. Structura metaforei se definește pe dimensiunea antinomicului. Cel care scoate în evidență acest lucru este Sergiu Al-George. Printr-o atentă analiză a situației metaforicului în cultura indiană, el reușește să arate nu doar amploarea pe care o are metafora aici, ci și natura profund antinomică a acesteia. Într-un sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă, filosofică și epistemologică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă, filosofică și epistemologică pentru ca de-abia ulterior să devină centrul preocupărilor de retorică și stilistică poetică și implicit de estetică"219. Ceea ce este specific interpretării indiene este înțelegerea metaforei ca "singurul mijloc de trecere de la individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220, de la multiplu (discontinuitate) la unitate, altfel spus, mijlocul ce operează "trecerea dintre două mari planuri antinomice"221. În această interpretare, simbolul este o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre două mari planuri antinomice"221. În această interpretare, simbolul este o realitate subsumată categoriei largi a metaforicului. Aspectul antinomic al metaforicului a fost înțeles în gândirea europeană doar din momentul în care, începând cu romanticii (care reluau vechi motive indiene), a fost dezvăluit aspectul antinomic al simbolului și s-a făcut asimilarea dintre simbol și metaforă 222. Sesizarea antinomiei dublei naturi a simbolului a fost posibilă datorită faptului că perspectiva culturală europeană era guvernată de principiile aristotelice ale identității și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
simbolului într-un mod mult mai nuanțat, sub forma ei poetică, misterioasă ca o dialectică paradoxală, între ocultare și revelare"223. Metaforicul poate fi recuperat la Blaga și din această perspectivă a antinomiei simbolului, însă perspectiva corectă este dinspre filosofia indiană, crede Sergiu Al-George. El susține că metaforicul a fost, inițial, descoperit de Blaga sub numele de "simbol", în preocupările sale incipiente de filosofie a stilului, aflate sub influența Indiei, în orizontul categoriei Absolutului 224. Însă, el a intrat probabil ulterior
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din epistemologia blagiană ține, în opinia sa, de esența metaforicului și are o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție două contexte din filosofia indiană și cea chineză, la care face referire Lucian Blaga în Eonul dogmatic. În filosofia indiană veche, Blaga indică mai multe texte în care formula antinomică este utilizată pentru a exprima anumite idei metafizice 300. Rigveda, unul din cele mai vechi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție două contexte din filosofia indiană și cea chineză, la care face referire Lucian Blaga în Eonul dogmatic. În filosofia indiană veche, Blaga indică mai multe texte în care formula antinomică este utilizată pentru a exprima anumite idei metafizice 300. Rigveda, unul din cele mai vechi texte indice, prezintă transcendentul prin atribute care se exclud. Mai apoi, Sutrele brahmane și Upanișadele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o parte din Brahman (existența divină), dar tot aici se susține că Brahman nu simte plăcere și durere. Or', pe de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman drept acategorial (indeterminabil prin concepte) și atunci despre el se poate vorbi antinomic, dar în sens metaforic, atributele contrare cu care e numit demonstrând insuficiența oricărei determinări conceptuale. Alții consideră că este determinabil și îl concep drept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numirea cu toate perechile de contrari (ființarea și neființarea, realitatea și nerealitatea, imobilitatea și mobilitatea etc.), pentru că este toate acestea și totodată nici una din ele, pentru că în el toate aceste dualități dispar 302. În legătură cu antinomiile sau paradoxiile cuprinse în metafizica indiană veche, Lucian Blaga observă că niciodată acestea nu au primit o interpretare dogmatică, deși ar fi putut primi 303. De fiecare dată, ele au o perfectă justificare logică: în varianta lui Brahman ca transcendent acategorial, paradoxurile se justifică prin prisma
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre variante nu există motiv de ecstazie intelectuală, nici de transfigurare logică. Acest punct de vedere a fost contestat de către Sergiu Al-George. El consideră că Blaga a făcut aceste afirmații bazându-se pe o cunoaștere incompletă și insuficientă a filosofiei indiene O considerare mai detaliată a metafizicii indiene ar fi arătat că formula dogmatică și ecstazia intelectului sunt prezente aici, însă într-o formă mai puțin explicită decât la Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]