4,420 matches
-
lucrările la 11 octombrie 1962, BOR a adoptat o poziție mai degrabă ostilă. De altfel, BOR a rămas una dintre puținele Biserici Ortodoxe, membre ale Consiliului Ecumenic, care nu și-au trimis nici măcar observatori la sesiunile Conciliului II Vatican, în ciuda insistențelor venite din mai multe părți și a confirmării participării chiar și de către Patriarhia Rusă. încă de la începutul anilor ’60 a devenit limpede că în centrul divergențelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică se află așa-numita „chestiune uniată”. Renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România a fost cea de-a treia țară din lume care a recunoscut și a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză. Atât China, cât și România erau state socialiste. România era membră a blocului sovietic est-european, așa că urma cu insistență modelul sovietic. Oamenii comentau că Dej „a fost stalinist acasă și titoist în afară”. Deși China se afla de mult timp pe poziții antagonice față de Uniunea Sovietică, socotind chiar URSS cel mai periculos dintre dușmanii săi, între China și URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
începutul unei noi etape în mișcarea comunistă internațională, au contribuit la o nouă dezvoltare a acestei mișcări pe baza marxism-leninismului”. în septembrie 1963, chinezii vor susține că o serie de principii au fost introduse în declarația din noiembrie 1957 la insistența lor, fiind prezentate ca amendamente proprii la orientările Congresului al XX-lea: aprecierea imperialismului american drept centru al reacțiunii mondiale și dușmanul cel mai înverșunat al maselor populare; dacă imperialiștii declanșează războiul, își semnează propria condamnare la moarte; existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primul, a arătat întregii mișcări faptul că liderii P.C. Chinez erau acum în măsură să pretindă un rol egal ca importanță cu PCUS. Impresia extraordinară produsă de Mao Tze-dun participanților la consfătuire nu a făcut decât să întărească această concluzie. Insistența președintelui chinez pentru acceptarea principiului existenței unui lider al mișcării comuniste intra în contradicție cu pretențiile sale de egalitate în drepturi cu PCUS, descrisă plastic prin formula trecerii de la o relație părinte - fiu la una frățească. Dacă privim însă din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
piardă susținerea colegilor mai apropiați (ale căror uneltiri nu erau un secret pentru Rakosi), acum el vedea în Andropov susținătorul cel mai important și se baza aproape exclusiv pe susținerea Moscovei. „Rakosi simțea pericolul care se apropia și căuta cu insistență o ieșire, a încercat să se sfătuiască cu Moscova..., nu o dată a cerut ajutor de la ambasadorul nostru la Budapesta, I.V. Andropov, se interesa de părerile lui”, își amintește V. Kriucikov, mai târziu președinte al KGB, iar în 1956 secretar trei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
momeală (p. 239), în timp ce, sub pretextul fugii de sub escortă, oamenii erau omorâți în păduri, administratorii închisorilor fiind grijulii să le parvină hainele celor asasinați (p. 328). Au fost situații când familiile celor uciși au primit, abia după mulți ani și insistențe, actele de deces, „fabricate” chiar în dublu exemplar, toți cei împușcați murind prin spitale la aceeași oră și de aceeași boală (p. 330). Cele mai mari atrocități sunt descrise în anchetarea unor foști „tovarăși de drum”, care făceau parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
joace pe cartea independenței -, iar în primul său mandat Ronald Reagan a continuat, pe fondul demonizării „Imperiului Răului”, să răsplătească poziția separată a României față de Uniunea Sovietică, perspectiva unei reformări a URSS, generată de venirea lui Gorbaciov la putere, precum și insistențele din ce în ce mai puternice din Congresul american au determinat Washingtonul să-și intensifice presiunile asupra conducerii de la București. Americanii au legat prelungirea clauzei națiunii celei mai favorizate de respectarea unor drepturi clar precizate: libertatea religioasă în cazul unor culte protestante, libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Constantinescu, partea americană a anunțat oficial că este vorba de o «vizită oficială de lucru». Cu toate acestea, oficialitățile române au continuat să susțină că, de fapt, a fost o «vizită oficială», practic echivalentă cu o «vizită de stat». O insistență fără obiect, pentru că documentele vremii vor înregistra caracterul vizitei, așa cum a fost oficial anunțată de partea americană. în ultima instanță însă, conținutul convorbirilor și al înțelegerilor încheiate determină importanța unei astfel de vizite, și nu caracterul acesteia”. Un al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
insucces nu reprezintă nici un fel de dovadă împotriva reformei, întrucât aceasta a devenit o muncă de pregătire; dacă eșuează, e o dovadă că ucenicia a fost insuficientă; trebuie să ne reapucăm de treabă cu mai mult curaj, cu mai multă insistență și încredere decât dățile trecute; practica i-a învățat pe democrați că doar pe calea unei ucenicii răbdătoare pot deveni adevărați reformatori și tot astfel pot aduce schimbări revoluționare” (Réflexions sur la violence, Introduction - lettre à Daniel Halévy). Dacă încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici luată în sens strict, identificarea limbajului cu formele și manifestările culturale nu este favorabilă înțelegerii structuralismului. Urmarea acestei identificări ar fi identificarea structuralismului francez cu lingvistica structurală. Și este adevărat că o parte a structuralismului francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
foarte greu să plec, mi-a luat un an și jumătate, pentru că organele de partid voiau să trimită pe altcineva în locul meu, cineva care avea un dosar mult mai bun la cadre pe vremea aceea și, până la urmă, cu multe-multe insistențe din partea americană, am reușit să plec, să ajung acolo. Am făcut un spectacol la teatrul La Ma Ma, care a avut un imens succes, Arthur din Faversham, piesa pe care o pusesem în scenă la Piatra Neamț, și destinul a vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
timp... În acest an, căci nu se știe câți vor mai urma, dorința efemera a devenit faptă și am început o muncă fără coordonate precise, care părea ușoară inițial, dar inerția tuturor a fost peste așteptări și au fost necesare insistențe repetate până au apărut și primele ciorne, au urmat discuții, cereri, rugamniti, până au ajuns parțial și restul, apoi prelucrări repetate, corecturi multiple și iureșul final că în sesiune, uitând de lumea de afară. Pentru a reuși în temerara încercare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
măsuri bine începută în interesul siguranței interne, a trupelor și al liniștii publice. Toată populația neevreiască de la primul intelectual până la ultimul cetățean creștin a primit cu încredere și satisfacție măsura luată pentru înlăturarea evreilor din mijlocul lor și roagă cu insistență de a nu se reveni și a nu se slăbi această măsură. COMANDANTUL GARNIZOANEI ODESSA GENERAL, ss. C. Trestioreanu C. Trestioreanu *) Adnotări: "1941 Octombrie 29 Biroul 2. 1. Aprob 2. Se va raporta cazul. ss. indescifrabil". AMR, fond 1675-Comandamentul Militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca evreii să execute pedeapsa în lagărele din Transnistria, după ce în prealabil vor fi judecați de Curțile Marțiale. IV. Întrucât aplicarea acestei măsuri pe cale judecătorească, durează mult timp, Curțile Marțiale fiind supra aglomerate de procese; Secția I-a roagă cu insistență să binevoiți a aproba: a) aplicarea pedepsei cu trimiterea în Transnistria, pe cale administrativă a evreilor care se sustrag dela munca obligatorie, cât și a familiilor lor, realizând astfel de pe o parte dezideratul Domnului Mareșal (trimiterea automată în Transnistria) și pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncă. Multe întreprinderi nu s'au prevalat de dispozițiunile prevăzute în comunicatele Comisiei Interministeriale și nu au cerut scutirea de muncă a evreilor ce-i avea repartizați de către Marele Stat Major sau Corpurile Teritoriale. În prezent aceste întreprinderi cer cu insistență să li se lase pe loc evreii care i-au avut repartizați. Marele Stat Major propune: Să se acorde prelungiri sau noi repartizări de evrei specialiști numai la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care lucrează pentru armată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Iată că din țara lui „mai dă-i dracu’“ sau „las’ că merge ș’așa“, un „film vechi“ se propune, după ani de uitare, într-o versiune civilizată unui public foarte avid de cinema și foarte documentat, publicul american. La insistența coordonatorului american al programului, Richard Peña, de a se realiza copii noi ale filmelor din retrospectivă, oficialii de la București care, chipurile, conduc cinematografia au înțeles că filmul chiar înseamnă ceva în lumea civilizată, că respectul față de public și față de opera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
vase de ceramică, unelte tradiționale, icoane, dar și mulți bostani, pe care i-au transformat în adevărate „opere de artă” și intenționează să-i vîndă, cu prețuri negociabile. „Aceasta este a treia ediție a manifestării și am organizat-o la insistențele elevilor, care au vrut să redea atmosfera sărbătorii”, ne-a spus dna Maria Agapi, coordonatorul manifestării. Timp de trei zile, elevii vor fi prezenți la expoziția de la Hala Centrală, unde pe sub străchini și ulcele, veți descoperi calitățile celui care vă
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
grupurilor și al interacțiunii indivizilor. În această redefinire sociologică a puterii sentimentele devin obiective: fiecare individ în parte este capabil de supunere și de obediență 90. Interpretări postmoderne ale spațiului și ale relației spa-țiu-putere, concordante cu noile viziuni ale globalizării, insistența asupra ubicuității, a dislocării, migrării a localizării și teritorialității sunt prezente împreună cu aparatul conceptual corespunzător, în studiile culturale, postcoloniale (în cazul nostru, având drept țintă a deconstrucției: 1) imperialismul ideologic sovietic și/sau 2) imperialismul apusean al cunoașterii, imaginației și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vie, activă și alături de cel credincios. Forța coezivă a creștinismului este unică și prin îndemnurile sale clare, pe tot parcursul tuturor scrierilor, la unitate, coeziune, solidaritate și înțelegere între oameni. Nu există o religie care să îndemne omul cu atâta insistență la dragoste între oameni. Ori în acest context a discuta despre ura față de om pentru că aparține alte nații sau pentru că are altă culoare a pielii este un non-sens și o prostie. Un argument important împotriva unei așa-zise superiorități de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
poate depăși limitele de ordin material. Nu exista o democrație a averii și a traiului îmbelșugat, adusă mai târziu de lumea capitalistă. Exista chiar o ostilitate față de avere, moștenită și cultivată probabil tot în linia creștinismului, oamenii fiind marcați de insistența cu care Noul Testament amintește de faptul că bogatului i se va face cu greu un loc în rai. Spiritul de fructificare a banului întârzie să apară în toată splendoarea sa, cu toate că așa cum demonstram rădăcinile lumii occidentale se bazau și pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fericirea pentru toți pe acest pământ. Dacă vom citi cu atenție Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, care apare câteva secole mai târziu în raport cu perioada pe care o discutăm, a secolului al XVI-lea, vom constata că părinții fondatori repetă cu insistență cuvântul ,,fericire". Nu este o întâmplare acest text pentru că în construcția socială nimic nu este întâmplător, totul este chin, construcție, demolare și renaștere, ascensiune mereu sub alte forme, dar în slujba acelorași idealuri. Iar căutarea fericirii pe pământ este idealul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să vrei, un indezirabil, adică un om nefrecventabil, dușmanul șefului cel mare, deci dușmanul tuturor. Oligarhia din universități nu se deosebește cu nimic de cea impusă de un primar analfabet în ultima comună a patriei. Același stil, adică practicarea cu insistență a mecanismului de acțiune/reacțiune format din sancțiune/recompensă, formarea în jurul șefului a unui zid de nepătruns întreținut de interese și avantaje de toate felurile, elaborarea de norme și regulamente cu țintă precisă, urmărirea procesului de vot la alegeri, falsificarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
neadevăr. În șirul lung al păcatelor 75 pe care le-am încetățenit, noi românii, de-a lungul timpului și pe care le ducem în spate ca pe o grea povară se află și modul incredibil de atent, aș zice obstinația, insistența, cu care cultivăm lipsa de caracter. Pentru mulți dintre noi, lumea înconjurătoare are dimensiunile unei celule în care ne-am izolat pentru că, așa credem noi, nimeni nu se află la înălțimea noastră, nimeni nu este atât de deștept încât sunetul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
făcut să mă nasc într-o comunitate mică, de oameni simpli a căror existență nu avea nimic spectaculos. Munceau mult pentru stat,cu toții fiind membri ai unui CAP care, povesteau bunicii, a fost înființat de către comuniști cu mari greutăți și insistențe. Oamenii nu au înțeles niciodată care este motivul pentru care trebuie să-și ducă pământul, vitele și utilajele într-un loc unde nu mai aveau proprietatea asupra lor. Era vorba despre agoniseala de generații și chiar de sacrificii și războaie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
făcea pe toate. Partidul ne plătea școala, el dădea un loc de muncă, o casă și apoi ne creștea copiii. Evident, copiii erau făcuți de noi. Deresponsabilizarea morală căpăta accente grotești, în care cetățenii îl furau în permanență și cu insistență pe ,,domnul stat", nerealizând că de fapt, în modul respectiv de organizare socială, se fură pe ei înșiși. Pentru acești oameni, anticapitalismul înseamnă căutarea și regăsirea celui care să le conducă destinele și care să le ofere comoditatea pierdută. Motivul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]