10,350 matches
-
și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rezolvării acestui mister Sub raport antroposofic, cunoașterea (contopirea omului cu Dumnezeu, de fapt sau altfel spus a conștiinței individuale cu Materia Profundă), poate fi de mai multe grade de complexitate: − cunoaștere imaginativă, când subiectul percepe dincolo de informațiile furnizate de analizatori; − inspirație, care accede la esența lucrurilor; − intuiție - identificarea cu entitățile. La nivelul întregii umanități aceste trepte de cunoaștere au fost trăite de marile sisteme religioase și de inițiatorii lor. Siddharta a atins iluminarea (starea de Buddha) trecând prin cele trei trepte
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
exemplu vocea) ale corpului unui om aflat în stare de hipnoză (fenomenul “drop in”). Și pentru triburile din Africa orientală, este firesc ca spiritele morților să poată intra în posesia unui corp fizic . Pentru tibetani, știința secretă Trongjug (Transfer și Inspirație), permite schimbarea reciprocă a principiilor conștiente ale două entități încarnate în planul fizic. Un adept Trongjug poate de asemenea să renunțe la trupul său pentru a-și însuși corpul altui om, viu sau care tocmai a murit . În concepția noastră
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai puternice. Dar, pe măsură ce se dezvoltă, plăcerile inferioare devin din ce în ce mai slabe și la urmă capătă preponderență acelea care îi conferă o preocupare mai mult mintală. Atingând însă un plan și mai înalt decât cel mintal (planul intelectual, n.n.), adică planul inspirației divine (planul sufletesc, n.n.), el încearcă o stare de beatitudine, comparativ cu care toate plăcerile senzuale și chiar și cele mintale își pierd orice însemnătate”. Legat de acest salt calitativ, extindem cele afirmate la pagina 85 referitor la îndeplinirea sarcinii
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ca și spiritualizarea de altfel. Și, tot legat de respirația practicată în cursul exercițiilor yoga, dorim să folosim, în sensul acestui capitol, recomandarea din , anume a vizualiza “fiecare expirație ca fiind silaba AUM (sau OM) de culoare albă și fiecare inspirație ca fiind silaba HUM de culoare albastră și perioada de retenție (a respirației) ca fiind silaba AH de culoare roșie”. Adică, inspirația, prin aportul de prana, este reducătoare, justificând culoarea albastră; în cursul retenției, are loc echilibrarea cu organismul, adică
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
recomandarea din , anume a vizualiza “fiecare expirație ca fiind silaba AUM (sau OM) de culoare albă și fiecare inspirație ca fiind silaba HUM de culoare albastră și perioada de retenție (a respirației) ca fiind silaba AH de culoare roșie”. Adică, inspirația, prin aportul de prana, este reducătoare, justificând culoarea albastră; în cursul retenției, are loc echilibrarea cu organismul, adică oxidarea sinonimă cu culoarea roșie, în urma cărui fenomen, de neutralizare, apare expirația caracterizată de alb, o culoare neutră. Conform , cel mai propice
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
2004-2008, se încadrează în tiparul semi-prezidențialismului? Conform exigenței lui Sartori, răspunsul este negativ, căci schimbarea "primului cap" nu a rezolvat deloc problema funciară a puterii bicefale 397. În plus, în ciuda executivului dual și a faptului că sistemul constituțional este de inspirație franceză, România trebuie plasată mai degrabă alături de Austria, Irlanda, Islanda și Portugalia, și ele țări semi-prezidențiale pe hârtie, dar în care practica politică este parlamentară. În toate aceste țări, președinții sunt aleși direct, dar prerogativele lor constituționale sunt atrofiate, astfel
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p.
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p. 274 footnote>”. Deci depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
producție" antrenat, capabil să realizeze operații care sugerează arta prin eleganță, dezinvoltură, estetica gesturilor strâns legate de eficiența lor. Sunt chirurgi care nu strălucesc prin îndemânare, dar care realizează o practică lăudabilă. Spre deosebire de artist, chirurgul nu-și permite să aștepte inspirația, el trebuie să fie oricând disponibil. Baza științifică a chirurgiei s-a dezvoltat. Importanța factorului manual s-a redus, dar a rămas în continuare un element important definitoriu. Medicului (chirurgului) i se cere să împletească noțiunile lui teoretice cu priceperea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
la Congresul de Chirurgie, discursul către chirurgi: "Ați reflectat vreodată la ce însemnă, în definitiv, un medic? În forma sa cea mai nobilă el poate fi egalul artistului, numai că lui nu-i este îngăduit, ca acestuia, să aștepte ora inspirației și să-și aleagă personajele; el este ales de către acestea." I. Iacobovici: "poetul poate fi mândru de poeziile sale, pictorul de pânzele măiastre pe care le face, sculptorul de statuile sale, dar toți aceștia lucrează cu vorbe, culori sau pietre
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
felul lui de a trăi, pentru că înfrunta Atena și pe cetățenii ei. Socrate face 3 afirmații: * se deosebește de ceilalți oameni, nu se ocupă de avere sau de politică, se cercetează și îi cercetează pe alții; * activitatea lui este de inspirație divină; * activitatea lui îi vizează pe concetățenii lui. Oracolul din Delfi a spus: "nimeni nu este mai înțelept decât Socrate". Dar Socrate știe că nu știe nimic. Totuși oracolul spune că e cel mai înțelept. Se înșeală oracolul? Socrate își
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p.
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p. 274 footnote>”. Deci depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
sa de a răspunde provocărilor, sprijinindu-se pe resorturile culturii și tradiției sale pentru a defini formule potrivite de dezvoltare. În vreme ce gestionarea de tip industrial, bazată pe concentrarea eforturilor potrivit unei logici a teritoriului și a strategiilor de confruntare de inspirație americană, se dovedește incapabilă să facă față provocărilor organizaționale ale societății cunoașterii, Întreprinderile japoneze experimentează modele complet diferite de reprezentările convenționale. Avântul fără precedent al tehnologiilor informației și comunicării atât virtuale, cât și reale Într-o lume cu frontiere interioare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o veritabilă bulversare a deprinderilor, a reprezentărilor și a concepțiilor privitoare la acțiunea colectivă sau individuală. Desigur, lumea nu va deveni prin aceasta nici japoneză, nici chineză, dar cum să nu vezi În aceste experimente nipone o fantastică sursă de inspirație și de stimulare, pentru un Occident pe care metodologii tehniciști americani Îl lasă sub semnul Întrebării În privința Înfruntării prezentului și a construirii unui viitor viabil. Dacă un asemenea resort se sufocă, să ne Îndreptăm către Extremul-Orient nu pentru a reproduce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În cel al lovirii. Paradoxal, cu cât mai experimentat este adversarul Înfruntat, cu atât mai mari șanse de succes are tactica descrisă, Însă aceasta presupune o Încredere, o disponibilitate și o agilitate considerabile. Ridicarea unei săbii poate fi asimilată unei inspirații, iar coborârea sa unei expirații; amândouă vor fi cu atât mai scurte și mai concentrate cu cât capacitatea adversarului este mai mare. La jumătatea pregătirii loviturii, precum și a loviturii Însăși, se manifestă un moment intermediar, În care traiectoria sabiei, total
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o indicație asupra obiectivului sau a uneia dintre realizările sale majore. De-a lungul Întregului text, fraze-cheie, evidențiate cu caractere aldine, ilustrează poziționări, principii sau reguli de organizare asupra cărora interlocutorii au insistat și care constituie tot atâtea surse de inspirație și de reflecție oferite cititorului. Cele patru capitole ale celei de-a doua părți a lucrării au drept titlu câte un cuvânt-cheie. Cultura explică rădăcinile tradiționale ale spiritului samurai, specificunora dintre Întreprinderile vizitate, și care trimite la primul capitol, consacrat
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sterilă În ceea ce privește viitorul și inovația. Sony și Honda se consideră mai mult vânători (hunters) decât fermieri (farmers) sau cultivatori. Este vital să riști În incertitudinea muntelui, sălbatic și nepopulat, pentru a scoate din bârlog idei noi. Aceasta presupune fler și inspirație. Marea problemă a organizațiilor actuale este că oamenii se protejează. Sony are nevoie de persoane care nu au nimic de apărat, ceea ce e foarte puțin japonez ca abordare și ca atitudine. Ba poate fi lucrul cel mai bun, dar și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Înainte de a intra În câmpul vizual al invitaților... Lumina are o foarte mare importanță, iar culorile au fost alese În funcție de destinația spațiilor, adică de emoțiile specifice fiecărei activități. Acolo unde trebuie să fii activ domină roșul, În timp ce albastrul este propice inspirației, iar contabilitatea necesită verdele pal... Se ține seama și de efectul anotimpurilor, pentru că ele influențează ambianța locurilor. Aceste procese creative nu pierd din vedere necesitățile fiecărui spațiu. Un grup de proiect a conceput un cuier cu o formă atât de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fi ocupația sa În acel moment. Nivelul de satisfacție a angajaților În acest cadru de lucru este unul dintre cele mai ridicate din grupul Toyota. Centrul-pilot este des vizitat de celelalte sectoare și departamente ale companiei, servind drept sursă de inspirație pentru ceilalți. Mai important decât explicarea demersului este ca vizitatorii să simtă atmosfera locului, să se plimbe liber și să se impregneze de principiile lui, pentru că edificiul În sine este un ba. Ceea ce se numește gemba trimite la teren, la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sarcină, lipsite de conștiința și viziunea ansamblului. Preocupată de transparență, reforma s-a extins la gestionarea banilor publici, acordând atenție economiei și eficienței. Capitolul 6 COMUNITATEA Creator de comunități Mediascope (grupul NTT) Cunoașterea nu poate fi gestionată - această abordare de inspirație americană este prea focalizată pe tehnologiile informației. Japonezii se concentrează asupra principiului comunităților nou-apărute, Într-o abordare mai emoțională. Strategia corporației Mediascope decurge pe de o parte, din constatarea unei veritabile bulversări paradigmatice În organizarea și valorile Întreprinderii, și pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dă viață acestui spațiu pe un veritabil front de cunoaștere! Avem aici o definiție deosebit de inovatoare a Întreprinderii-rețea, din care elementul geografic și localizat nu reprezintă decât o parte, esențială, desigur, dar care nu limitează În nici un caz acțiunea și inspirația. În Întreprindere, este Încurajat gustul pentru nou, ca și diversitatea persoanelor, a talentelor și a competențelor În cadrul unei veritabile Înțelepciuni colective (chi). Amenajarea interioară a Întreprinderii se dorește a fi cât mai modernă (up-to-date), agreabilă, cu o circulație fluidă, care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
calitativă, festivă și artistică. Poate că ar trebui să se inspire iarăși din ea, pentru a-și lua un nou avânt. I link therefore I am Nomura Research Institute Rețeaua face existența. Există două tendințe În ceea ce privește gestionarea cunoașterii. Prima, de inspirație americană, se concentrează asupra bazelor de date, pentru a alimenta apoi cunoașterea umană. Se pleacă de la conținuturi pentru a ajunge la managementul oamenilor, de la cunoașterea formală spre cunoașterea tacită În interiorul comunităților de practici. Apoi, indivizii se informează și discută Între
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fac diferența, cu atât mai mult cu cât competiția este mai mare! Concluzie CALEA CUNOAȘTERII În ce măsură comunitățile strategice de cunoaștere, așa cum se manifestă ele În Japonia, pot avea un efect dincolo de granițele Arhipelagului? Poate modelul să servească drept sursă de inspirație? Este el aplicabil la alte latitudini? Oare spiritul de samurai, care le animă și În care Își au originea, poate fi transpus altundeva? Poate avea această abordare particulară un impact care să-i transceandă originea? Dacă această cale japoneză este
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]