4,125 matches
-
pentru educare”, Ed. Aramis, București; 5. Bârzea C., 1995 „Artă și știința educației”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 6. Botezatu V., Raus G., 2003 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele IIV”, Ed. Pim, Iași; 7. Cosmovici A., Iacob L., 1997 „Psihologie școlară”, Ed. Polirom, Iași; 8. Cozma Ț., 1988 „Școală și educațiile paralele”, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași; 9. Cozma Ț., Gherghuț A., 2000 „Introducere în problematică educației
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unde sunt luate în primire de rațiunea analitică și de memorie"173. Inima - veritabil centru al spiritului sau fanteziei omenești - sintetizează toate informațiile venite din mediul înconjurător pe calea celor cinci simțuri și le transformă în fantasme accesibile rațiunii și intelectului. Manipularea acestor fantasme se face deseori cu ajutorul erosului, scrie Culianu. Mai mult, erosul este gradul zero al magiei, felul ei natural și inconștient de a fi. Realmente spectaculos este jocul erotic al fantasmei persoanei iubite care pătrunde în inima îndrăgostitului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de-a pururi spermanțetul acesta! Căci o experiență îndelungată m-a învățat că omul trebuie să-și reducă pretențiile la fericire sau măcar să-și schimbe ideea pe care și-o face despre ea, renunțînd s-o mai caute în sfera intelectului sau a imaginației și aflînd-o lîngă o soție, în elanurile inimii, în plăcerile patului și ale mesei, în focul căminului, în căldura patriei. Acum, după ce am înțeles asta, sînt gata să frămînt în vecii vecilor spermanțetul. Uneori, noaptea, îmi apar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
politic. Cu toate că unele observări sunt interesante și juste global, documentația cărții e insuficientă și abuziv interpretată. Cu astfel de metodă se poate susține orice. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l stârnește la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în sociologie. De la Ibrăileanu încoace, o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pot efectua activități lucrative EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCȚIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) * RMN. DEFICIENȚĂ *) Se referă la demențe atrofico-degenerative și la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă și progresivă atât a funcțiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât și a celor noncognitive (afectivitate, percepție, comportament). Sindromul demențial apare în boala Alzheimer și în boala cerebrovasculară (demența corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar și în alte condiții medicale care afectează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
pot efectua activități lucrative EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCȚIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) * RMN. DEFICIENȚĂ *) Se referă la demențe atrofico-degenerative și la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă și progresivă atât a funcțiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât și a celor noncognitive (afectivitate, percepție, comportament). Sindromul demențial apare în boala Alzheimer și în boala cerebrovasculară (demența corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar și în alte condiții medicale care afectează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
punct de vedere politic, Iorga a muncit febril. Randamentul s? u este inegal calitativ ? i că intensitate, a? a cum era ? i de a? teptat de la o persoan? av�nd reac? îi diverse, filosofia romantic? , stilul impresionist ? i vastul s? u intelect; dac? ar fi dat dovad? de o intensitate egal? timp de treizeci de ani, n? ar fi fost nimic altceva dec�ț un automat. ?i? a adunat adesea articolele ? i le? a publicat sub form? de carte 69. Dar Iorga nu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aflat �n ilegalitate nu prezenta nici o atrac? ie pentru evrei ? i (�ntr-o m? sur? ? i mai mic?) pentru tineretul maghiar 104 O via?? de om... , vol. III, pp. 204-207 105�Zelea Codreanu, op. cît. , pp. 75-78. Proteste �mpotriva competi? iei intelectului evreiesc nu existau numai �n Rom�nia. Pu? ine din colegiile Ligii Iederei (Ivy League) men? ineau o cot? (un Numerus clausus) �n privin? a studen? ilor evrei. ?i chiar dac? evreul absolvea, el �nt�mpina mari dificult?? i că s? g?seasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Al doilea model propus de Baltes și de colegii săi este modelul optimizării selective și al compensării abilităților intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone ale intelectului pe care să și le dezvolte (eventual, compensatorii), pentru a putea face față unor sarcini cu scop adaptativ sau chiar pentru a-și spori abilitățile intelectuale și măiestria într-un domeniu. Într-un asemenea model se întrepătrund două perspective de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
matur, inteligența rămâne relativ stabilă și, în unele privințe, chiar seîmbunătățește. Cel puțin până în decadele a șasea și a șaptea de viață, declinul general al abilităților intelectuale ale omului nu este semnificativ. Dacă se înregistrează o anumită deteriorare a funcționalității intelectului, aceasta se referă cu precădere la abilitățile academice, nu și în ceea ce privește inteligența practică. De asemenea, declinul vizează nivelul maxim sau optim de funcționare intelectuală. Îmbătrânirea nu duce necondiționat la scăderea capacităților intelectuale, a inteligenței individului. Numai anumite aspecte ale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Al doilea model propus de Baltes și de colegii săi este modelul optimizării selective și al compensării abilităților intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone ale intelectului pe care să și le dezvolte (eventual, compensatorii), pentru a putea face față unor sarcini cu scop adaptativ sau chiar pentru a-și spori abilitățile intelectuale și măiestria într-un domeniu. Într-un asemenea model se întrepătrund două perspective de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
matur, inteligența rămâne relativ stabilă și, în unele privințe, chiar seîmbunătățește. Cel puțin până în decadele a șasea și a șaptea de viață, declinul general al abilităților intelectuale ale omului nu este semnificativ. Dacă se înregistrează o anumită deteriorare a funcționalității intelectului, aceasta se referă cu precădere la abilitățile academice, nu și în ceea ce privește inteligența practică. De asemenea, declinul vizează nivelul maxim sau optim de funcționare intelectuală. Îmbătrânirea nu duce necondiționat la scăderea capacităților intelectuale, a inteligenței individului. Numai anumite aspecte ale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
luciditatea brutală. Cel puțin nu în spațiul autohton. Tocmai de aceea, deși îi disprețuiesc inclusiv pe cei care cred în vorbele lor, nu arată acest lucru și preferă să-i instrumenteze pe ceilalți după reguli seci și reci stabilite de intelect. Pentru așa ceva, oportunismul le stă la îndemână cu toate strategiile străvechi. Iar oricum capacitatea lor de a simula și de a înșela nu trebuie să fie, niciodată, subestimată chiar dacă, uneori se declară obosiți și dezamăgiți. Indiferența și cinismul sunt adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acuma să "rumege liniștit", spre principiul lui Mahatma Ghandi "Trăiește ca și cum ai muri mâine, dar învață ca și cum ai fi etern" și nu îmi pare rău, ci dimpotrivă. O educație fără spiritualitate creează o ființă fără conștiința, iar o spiritualitate fără intelect, creează oameni fără pregătire pentru viața de zi cu zi. Natura noastră nu este doar a noastră; sunt viu, ca o ființă umană normală, vie, care conștientizează binele, darul vieții, al tuturor lucrurilor. Desigur, aceasta este o experiență ideală pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
totalitatea acțiunilor și a gândurilor virtuoase, dintre care atingerea virtuții morale este cea mai prețioas]. Profetul a dobândit tr]s]turile morale necesare pentru propria să dezvoltare, care, rezultând într-un suflet perfect, nu numai c] îi insufl] capacitatea unui intelect liber, dar îl și face capabil s] impun] reguli pentru alții, prin intermediul dreptului și al implement]rii justiției. Lucrul acesta sugereaz] faptul c] Profetul dep]șește condiția filosofului și a conduc]torului virtuos care deține capacitatea de a se dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi considerat esență poziției lui Socrate - și cea a lui Platon, atâta vreme cât putem facem distincția între ele. Dar Aristotel pare s] adopte o poziție diferit]: pentru el, viața „în concordant] cu” arete, în sensul cel mai înalt, este viața intelectului, în care „morală” și restul „virtuților” joac] un rol doar atâta timp cât intelectul uman - spre deosebire de perspectivă divin] - este un aspect al unei entit]ți mai complexe (întreaga ființ] uman]) care are nevoi și funcții mai complexe. În acest caz, arete semnific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atâta vreme cât putem facem distincția între ele. Dar Aristotel pare s] adopte o poziție diferit]: pentru el, viața „în concordant] cu” arete, în sensul cel mai înalt, este viața intelectului, în care „morală” și restul „virtuților” joac] un rol doar atâta timp cât intelectul uman - spre deosebire de perspectivă divin] - este un aspect al unei entit]ți mai complexe (întreaga ființ] uman]) care are nevoi și funcții mai complexe. În acest caz, arete semnific] ceva destul de diferit de „virtute”; dac] ne decidem s] îl traducem în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic] guvernarea prin unirea sufletului cu trupul), respectiv „dreptatea”; cele ale lui Aristotel sunt „o viat] activ] a celor care posed] rațiune” și „ceea ce este mai bun din „aretai”. Este discutabil dac] Aristotel se refer] deja la acea arete a intelectului care funcționeaz] în izolare sau dac] vrea s] sugereze altceva - poate combinația dintre această și tipul de arete pe care el îl consider] necesar în conduită vieții practice și care reprezint] subiectul principal al Eticii (înțelepciunea practic], dispozițiile relevante ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea și multe dintre deciziile personale legate de diverse activit]ți care exclud o posibil] implicare în politic]. Nu vrem s] afirm]m c] acestea ar fi decizii politice, dar faptul c] o anumit] persoan] își cultiv] gr]dina sau intelectul în loc s] se ocupe de chestiuni la nivel național ar putea avea consecințe monumentale. Cu toate acestea, semnificației rezultatelor și num]rului de persoane afectate li se adaug] și gradul de probabilitate. Este bine știut cât de dificil este s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] nu este nici cel mai bun remediu. Fanaticii ne conving în fiecare zi c] pan] și cele mai pure intenții nu împiedic] crime monstruoase, cu excepția cazului în care inteligență dubleaz] entuziasmul moral. Un remediu mai bun ar însemna ca intelectul uman s] fie l]sat s] decid] dac] mijloacele noastre își vor atinge scopul și dac] scopul nostru corespunde într-adev]r dorințelor noastre. Dar temerea este c], f]r] moral], nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
occidentală, atît de "avansată" cînd o compară cu propria lor școlaritate (mai à la Spiru Haret). E vorba de clasele mici, crude, pentru că cele mari, firește, suportă mai ușor plierea la presiunea momentului. De riscat o explicație. Forțarea, cumva, a intelectului crud într-un exercițiu considerat benefic în performarea întregului organism al copilului? Urmărirea unor interese ținînd de schemele salariale ale educatorilor? Sau, poate, e vorba doar de marele talent al românului de a imita. Cu precădere ce-i occidental (ceea ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Într-o zi, descoperind un roman foileton, în care eroina semăna izbitor cu prietena sa, Wilde se pasionă în urmărirea similitudinii. Povestea literară se termina deplorabil, eroina fugind cu un bărbat inferior ei, atît ca situație socială cît și ca intelect. Pe cînd se afla la Veneția și citea ultimele pagini ale romanului, Wilde îi scrie prietenei sale, care cunoștea și ea cartea, temîndu-se că, influențată de lectură, ar putea termina și ea în același fel. Înainte însă ca scrisoarea să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care să integreze antropologia și sociologia), să trasăm o altă hartă conceptuală, sub forma metaforică a două bazine ce comunică permanent. Am renunțat la a vorbi despre mental în relație cu realitatea, pentru că el este mai curând o funcție a intelectului uman și nu un proces de ordonare sistematică a memoriei, precum este, în schimb, rezultatul lui, respectiv imaginarul colectiv. În acest "sistem" mental pătrund dinspre gândirea practică și dinspre gândirea intelectuală (teorie) informații relevante pentru povestitorul colectiv și care, prelucrate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități sau civilizații. Cum imaginea nu poate fi separată de artele memoriei, dar nici de psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare a cunoașterii, ea afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cunoaștere prin intermediul exercițiului imaginii interioare. Misticismul Maestrului însă nu poate merge până la "raționalizarea" relațiilor dintre imagine și modelul pe care îl imită; el dorește mai curând ca imaginea (creatura) să tindă către divin (printr-o căutare interioară, prin credință și intelect) și nu divinul să se disemineze în uman - perspectivă ce poate fi situată precum un terț exclus în raport cu teologia icoanei și cu arta religioasă catolică (ambele folosesc imaginea vizuală, materială, pentru propovăduirea mesajului bisericii și modifică accesul spiritual direct al
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]