4,214 matches
-
4.12.1. Cazul funcționarii în regim conținu Pentru răcirea continuă a clădirii pe toată perioada sezonului de răcire, trebuie utilizată că temperatura interioară, temperatura prescrisa f2ι(i) (în grade Celsius). ÎI.2.4.12.2. Cazul răcirii în regim intermitent Datorită variației diurne a parametrilor climatici în perioada de vară și a inerției termice a clădirii, funcționarea unui termostat programat pentru funcționare de zi/noapte sau pornit/oprit are un efect mai mic asupra necesarului de răcire decât ar avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru răcire în cazul răcirii intermitențe se calculează cu relația: Q(R,interm) = a(R,interm) Q(R) + [1 - a(R,interm)] Q(R,tot,interm) (2.53) unde: Q(R,interm) - energia necesară pentru răcire ținând cont de efectul intermitentei, [MJ]; Q(R) - energia necesară pentru răcire, calculată conform § 2.4.5.2. presupunând că pentru toate zilele lunii, controlul și setarea termostatului de ambianța corespunde unei situații de răcire în regim conținu, [MJ]; Q(R,tot,interm) - energia necesară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
termostatului de ambianța corespunde unei situații de răcire în regim conținu, [MJ]; Q(R,tot,interm) - energia necesară pentru răcire, calculată conform § 2.4.5, presupunând că pentru toate zilele lunii, controlul și setarea termostatului de ambient corespund perioadei de intermitenta, [MJ]; a(R,interm) - factor adimensional de corecție pentru răcirea intermitenta, determinat cu relația: Font 9* tău(0R) 1 a(R,interm) = 1 - b(R,interm) [ ------- ][ --------- ][1 - f(R,N)] (2.54) tău(R) lambda(R) având ca valoare minimă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
MJ]; Q(R,tot,interm) - energia necesară pentru răcire, calculată conform § 2.4.5, presupunând că pentru toate zilele lunii, controlul și setarea termostatului de ambient corespund perioadei de intermitenta, [MJ]; a(R,interm) - factor adimensional de corecție pentru răcirea intermitenta, determinat cu relația: Font 9* tău(0R) 1 a(R,interm) = 1 - b(R,interm) [ ------- ][ --------- ][1 - f(R,N)] (2.54) tău(R) lambda(R) având ca valoare minimă: a(R,interm) = f(R,N) în care: f(R,N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
conform § 2.4.11., [ore]; lambda(R) - raportul dintre aporturile și pierderile de căldură ale clădirii (zonei) în modul de răcire, determinat conform § 2.4.11. NOTĂ 1: Factorul de corecție a(R,interm) ține cont de faptul că impactul intermitentei de funcționare a sistemului de răcire asupra necesarului de energie este funcție de lungimea perioadei de intermitenta, de raportul dintre aporturile și pierderile de căldură și de inerția termică a clădirii - a se vedea figură 2.6. ÎI.2.4.12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zonei) în modul de răcire, determinat conform § 2.4.11. NOTĂ 1: Factorul de corecție a(R,interm) ține cont de faptul că impactul intermitentei de funcționare a sistemului de răcire asupra necesarului de energie este funcție de lungimea perioadei de intermitenta, de raportul dintre aporturile și pierderile de căldură și de inerția termică a clădirii - a se vedea figură 2.6. ÎI.2.4.12.3. Cazul răcirii cu perioade mari de întrerupere a funcționării În anumite clădiri cum ar fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
umbrire etc. - deoarece modelarea realizată este mai apropiată de fenomenele fizice și de regimul de utilizare, rezultatele obținute sunt mai apropiate de realitate. Metodă este în mod special de preferat celei lunare în cazul clădirilor cu inerție termică mare, cu intermitenta mare de functionare sau în alte situații speciale. ÎI.2.5.2. Conținut general Metodă are la bază un model analogic termoelectric și utilizează o schemă de tip R-C (Rezistente-Capacitati) - cf. fig. 2.7. Este o metodă dinamică ce modelează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
se face ipoteza inițială că temperatura medie a zonei la pasul de timp curent este egală cu temperatură de set-point pentru încălzire sau răcire în zona respectivă (sau cu temperatură echivalentă interioară, dacă avem un sistem de încălzire sau răcire intermitenta); 2) calculul energiei necesare pentru încălzire sau răcire pentru fiecare zonă în parte, ținând cont de contribuția transferurilor de căldură prin transmisie și ventilație dintre zone, așa cum s-a specificat; 3) pe baza acestor rezultate, se calculează pentru fiecare zonă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
coeficient g(u) pentru tipuri uzuale de elemente de umbrire permanente (de ex. Jaluzele). C.2: Factor de reducere a energiei solare transmise la interior datorat prezenței unor elemente de umbrire permanente [g(u)] Alte elemente de umbrire cu utilizare intermitenta, precum și protecțiile solare reglabile, sunt luate în calcul în cadrul factorului de utilizare pentru modul de răcire. C.3. Factori de umbrire datorați unor obstacole exterioare C.3.1. Principiu de calcul Prezența unor clădiri învecinate sau a unor elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cladire având o anumita destinație, Q(ac); - calculul pierderilor de energie pe traseele distribuției și recirculării pentru alimentarea cu apă caldă, Q(ac,p,d); - calculul pierderilor de energie corespunzătoare sursei de producere a căldurii; stocării (acumulării) sau furnizării cu intermitenta a apei calde de consum, Q(ac,p,s) și Q(ac,p,g). Pentru de a fi în concordanță cu calculul consumurilor de energie din sistemele de încălzire, se vor lua în considerare și pierderile de energie datorate risipei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
termice poate fi: - combustibil gazos (gaze naturale combustibile, gaze petroliere lichefiate); - combustibil lichid; - combustibil solid natural, brichetat (lemne, cărbune, etc). ÎI.3.2.4 Regimul de alimentare cu apă rece Regimul de furnizare a apei reci poate fi continuu sau intermitent. În consecință, și regimul de furnizare al apei calde poate fi asigurat cel puțin în aceleași condiții ca și pentru apă rece. În condițiile furnizării intermitențe a apei calde de consum (între anumite ore din timpul zilei), s-a constatat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cel puțin în aceleași condiții ca și pentru apă rece. În condițiile furnizării intermitențe a apei calde de consum (între anumite ore din timpul zilei), s-a constatat o creștere a debitului de apă caldă consumată în regim de furnizare intermitenta comparativ cu regimul de furnizare continuu. În ceea ce privește temperatura apei reci, aceasta este cuprinsă între 5 și 18°C. 11.3.3 Energia utilă pentru instalațiile de alimentare cu apă caldă de consum Energia utilă corespunzătoare instalațiilor de alimentare cu apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
apei. În cazul în care pompă nu are sisteme de automatizare în funcție de nivelul debitului de apă recirculat, atunci se consideră a(D) = 1. Dacă există date privind consumurile de energie electrică ale pompei, atunci acestea pot fi direct utilizate. Funcționarea intermitenta a pompei Dacă nu este necesară o furnizare continuă a apei calde de consum (24 h/zi), atunci se pot considera că ipoteze de calcul, două situații de funcționare, una pe durata zilei și cealaltă pe durata nopții. În consecință
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
d,pomp) = W(ac,d,hidr) * e(ac,d) * [α(zi) + + 0,60 * α(noapte)] [kWh/luna] (J.10) în care: α(noapte) = 1 - α(zi) [kWh/luna] (J.11) iar f2α(zi) și α(noapte) reprezintă ponderile în funcționarea intermitenta a pompei. Se presupune că perioada semnificativă de functionare apare pe durata zilei. Timpul rămas este considerat "timp de noapte", în care încărcarea pompei este minimă. Dacă pompă este oprită pe durata nopții, atunci α(noapte) = 0. ÎI.4. CALCULUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
încălzita direct Necesarul anual de căldură pentru o cladire încălzita continuu se determina cu relația: Q = Q(S) + Σ Q(S(k)) (5.31) k ÎI.5 .3.2 Încălzire discontinua Corectarea necesarului anual nominal de căldură pentru încălzirea cu intermitenta în funcție de programul de utilizare a clădirii se face numai pentru clădiri caracterizate de un program de ocupare discontinuu. Astfel în cazul funcționarii cu intermitenta a instalației de încălzire interioară (după un program stabilit), se determina un coeficient de corecție a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
k ÎI.5 .3.2 Încălzire discontinua Corectarea necesarului anual nominal de căldură pentru încălzirea cu intermitenta în funcție de programul de utilizare a clădirii se face numai pentru clădiri caracterizate de un program de ocupare discontinuu. Astfel în cazul funcționarii cu intermitenta a instalației de încălzire interioară (după un program stabilit), se determina un coeficient de corecție a necesarului de căldură, f2â(k) pentru fiecare lună "k" a sezonului de încălzire, cu relația: ț(f) + ț(a(k)) * α(0(k)) + ț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ex. pentru o clădire de birouri: zi a săptămânii - 24h, sfârșit de săptămână - 72h), Ț(c) - constantă de timp a construcției [h]. Mc - capacitatea termică a elementelor de construcție interioare și exterioare care influențează variația temperaturii aerului interior în cazul intermitentei în funcționare a instalației de încălzire, determinată că suma produselor dintre masă activă, M[kg], a elementelor de construcție care resimt variațiile diurne ale temperaturii aerului și capacitatea termică, c [J/kg K], a acestora. A(m) * Σ(rho)(pm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
csi)(k)] - ț(a(k)) Coeficienții a(k) determinați pentru fiecare lună k din sezonul de încălzire vor afecta numărul de grade zile aferent fiecărei luni în parte. Numărul corectat anual de grade zile caracteristic clădirii considerate pentru încălzirea cu intermitenta a spațiilor va fi determinat conform pct. 5.3.2. ÎI.5.4. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum ÎI.5 .4.1. Clădiri de locuit ÎI.5 .4.1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de căldură Pentru clădiri de locuit și în general pentru clădiri cu ocupare continuă și funcționare continuă a instalației de încălzire, aporturile interne de căldură se determina ca valoare medie zilnică. Pentru clădiri cu ocupare discontinua, respectiv cu funcționare cu intermitenta a instalației de încălzire (după un program stabilit), aporturile interne de căldură se determina ca valoare medie pe perioada de ocupare a clădirii. 1. Ocupanți Fluxul termic emis de o persoană adultă variază între 65 W (perioadă somnului) și 200
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
bine tolerat. NOTĂ: Simptomele "dispeptice" nu vor fi menționate ca reacții adverse inacceptabile decât dacă sunt severe și nu cedează la antiemetice. Pacientul a efectuat corticoterapie generală continuă în ultimele ......... luni, cu doza echivalentă de ........... mg/Kg prednisonum sau corticoterapie intermitentă, după cum urmează: .............................................. .............................................................................. Corticoterapia efectuată ca mai sus a produs (sau nu) următoarele reacții adverse: Propunere de includere în tratament Propunerea de includere a acestui caz în programul terapeutic cu etanerceptum, pe baza următoarelor argumente: .............................................................................. .............................................................................. .............................................................................. .............................................................................. III. Conduita terapeutică Doza de etanerceptum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187988_a_189317]
-
stresului oxidativ și scăderea biodisponibilităŃii oxidului nitric. 2.8. Monoxidul de carbon Produsul primar de combustie al tutunului conŃine monoxid de carbon în concentraŃii similare celor din gazele de eșapament ale automobilelor. DiluŃia acestor gaze în aerul ambiental și natura intermitentă a inhalării fumului de Ńigară previn apariŃia efectelor letale datorate monoxidului de carbon. Nivelul carboxihemoglobinei plasmatice se corelează cu cel al monoxidului de carbon în aerul expirat. Datorită monoxidului de carbon, fumătorul mediu are un procent de carboxihemoglobină în sânge
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
direct proporŃional cu numărul de pachete-an fumate. Cercetările de specialitate au arătat o rată înaltă de reocluzie la subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei Fumatul acut se asociază cu afectarea recrutării capilarelor în timpul hiperemiei reactive și cu deteriorarea mecanismelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prognostic s-a adeverit în mai puțin de una sau două luni de zile; căci în adevăr Feriol a înnebunit și a fost așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în fiare"40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stabilește o interpretare strict materialistă în etipatogenia bolilor mentale. Sunt semnificative nu numai lucrările, dar și titlurile sub care le comunică: tulburări vasomotoare psihogenetice în istorie (oedemul albastru), creșterea acidității gastrice în melancolie și confuzia mintală, etiologia neurogenă a claudicației intermitente și altele. Al. Brăescu este, totodată, unul dintre primii autori care sesizează (pe plan internațional) existența formei juvenile a sclerozei în plăci, formă până atunci ignorată, apropiind această boală de concepția actuală a leuconevraxitei ca boală encefalomielitică. Este remarcabil, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p. 50. 7. Brăescu A. N., Contribuțiune al studiul clinic al claudicației intermitente. 8. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciile Casei Spitalelor Sf. Spiridon 1898, în Analele Casei Sf. Spiridon, 1898, Paris 1900, Psychiatrie. 9. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare și importanța lor în diagnosticul leziunilor valvulare ale inimii, Iași, Tp. Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]