3,967 matches
-
ar fi fost rolul jucat de „anecdotica politică”, după cum se exprimă autorii la pagina 122, credem că anecdotica are importanță pentru interpretarea faptelor istorice, fenomenele cu un „rol copleșitor” la care se face referire fiind, de fapt, manifestările unor relații interpersonale. În orice caz, multe dintre picanteriile citate astfel nu contribuie neapărat la Înțelegerea modului În care a funcționat CDR. De pildă, este puțin relevant dacă fostul președinte Emil Constantinescu era trimis după țigări. Alte afirmații Însă sînt cu adevărat grave
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în practică, instruirea și experiența în domeniul protecției mediului și al auditului de mediu, cunoașterea adecvată a procedurilor de audit, cunoștințe și abilități referitoare la tehnici și metode din domeniul managementului de mediu, evaluarea performanței de mediu, abilitățile de comunicare interpersonale, abilitățile de audit. ... (2) Cunoștințele și abilitățile de înțelegere a metodelor privind evaluarea performanței de mediu a organizațiilor trebuie să acopere: ... a) terminologia în domeniul mediului; ... b) principiile de management de mediu și aplicarea acestora; ... c) instrumentele managementului de mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215057_a_216386]
-
ca verificator de mediu; ... d) cunoașterea și înțelegerea funcționării generale a sistemelor de management de mediu, a cerințelor și metodologiei de audit de mediu, a standardelor relevante și a verificării informațiilor incluse în declarația de mediu; ... e) abilitățile de comunicare interpersonale și abilitățile de audit. ... (2) Testarea nivelului de competență al solicitantului în cadrul interviului se realizează printr-un chestionar elaborat de Comisia de acreditare. Punctajul maxim este de 100 de puncte, iar pentru promovarea interviului este necesară obținerea a minimum 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215057_a_216386]
-
în practică, instruirea și experiența în domeniul protecției mediului și al auditului de mediu, cunoașterea adecvată a procedurilor de audit, cunoștințe și abilități referitoare la tehnici și metode din domeniul managementului de mediu, evaluarea performanței de mediu, abilitățile de comunicare interpersonale, abilitățile de audit. ... (2) Cunoștințele și abilitățile de înțelegere a metodelor privind evaluarea performanței de mediu a organizațiilor trebuie să acopere: ... a) terminologia în domeniul mediului; ... b) principiile de management de mediu și aplicarea acestora; ... c) instrumentele managementului de mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215055_a_216384]
-
ca verificator de mediu; ... d) cunoașterea și înțelegerea funcționării generale a sistemelor de management de mediu, a cerințelor și metodologiei de audit de mediu, a standardelor relevante și a verificării informațiilor incluse în declarația de mediu; ... e) abilitățile de comunicare interpersonale și abilitățile de audit. ... (2) Testarea nivelului de competență al solicitantului în cadrul interviului se realizează printr-un chestionar elaborat de Comisia de acreditare. Punctajul maxim este de 100 de puncte, iar pentru promovarea interviului este necesară obținerea a minimum 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215055_a_216384]
-
în practică, instruirea și experiența în domeniul protecției mediului și al auditului de mediu, cunoașterea adecvată a procedurilor de audit, cunoștințe și abilități referitoare la tehnici și metode din domeniul managementului de mediu, evaluarea performanței de mediu, abilitățile de comunicare interpersonale, abilitățile de audit. ... (2) Cunoștințele și abilitățile de înțelegere a metodelor privind evaluarea performanței de mediu a organizațiilor trebuie să acopere: ... a) terminologia în domeniul mediului; ... b) principiile de management de mediu și aplicarea acestora; ... c) instrumentele managementului de mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215058_a_216387]
-
ca verificator de mediu; ... d) cunoașterea și înțelegerea funcționării generale a sistemelor de management de mediu, a cerințelor și metodologiei de audit de mediu, a standardelor relevante și a verificării informațiilor incluse în declarația de mediu; ... e) abilitățile de comunicare interpersonale și abilitățile de audit. ... (2) Testarea nivelului de competență al solicitantului în cadrul interviului se realizează printr-un chestionar elaborat de Comisia de acreditare. Punctajul maxim este de 100 de puncte, iar pentru promovarea interviului este necesară obținerea a minimum 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215058_a_216387]
-
în practică, instruirea și experiența în domeniul protecției mediului și al auditului de mediu, cunoașterea adecvată a procedurilor de audit, cunoștințe și abilități referitoare la tehnici și metode din domeniul managementului de mediu, evaluarea performanței de mediu, abilitățile de comunicare interpersonale, abilitățile de audit. ... (2) Cunoștințele și abilitățile de înțelegere a metodelor privind evaluarea performanței de mediu a organizațiilor trebuie să acopere: ... a) terminologia în domeniul mediului; ... b) principiile de management de mediu și aplicarea acestora; ... c) instrumentele managementului de mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215059_a_216388]
-
ca verificator de mediu; ... d) cunoașterea și înțelegerea funcționării generale a sistemelor de management de mediu, a cerințelor și metodologiei de audit de mediu, a standardelor relevante și a verificării informațiilor incluse în declarația de mediu; ... e) abilitățile de comunicare interpersonale și abilitățile de audit. ... (2) Testarea nivelului de competență al solicitantului în cadrul interviului se realizează printr-un chestionar elaborat de Comisia de acreditare. Punctajul maxim este de 100 de puncte, iar pentru promovarea interviului este necesară obținerea a minimum 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215059_a_216388]
-
2010, conform pct. 4 al art. I din același act normativ. Anexă 2 1.2. │Amenajarea teritoriului și urbanism 1.3. │Amenajarea și planificarea peisajului 1.8. │Proiectare și planificare urbană 1.9. 1.10. 1.11. 2.2. │Comunicare interpersonala în cadrul entităților publice 2.3. │Comunicare și relații publice 2.4. │Comunicare în limbi străine pentru administrația publică 2.7. │Gestionarea documentelor unei instituții publice 2.11. │Medierea și negocierea în administrația publică 2.12. │Relații europene și internaționale 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228763_a_230092]
-
atribuire a sarcinilor și de reorganizare. Conducerea poate recurge la servicii externe pentru a răspunde nevoilor care nu pot fi satisfacute cu resursele entității publice. Formarea profesională poate fi axata pe acele competente care favorizează performanțele individuale și pe abilitatile interpersonale care vizează luarea deciziilor și învățarea în grup. Standard 4 FUNCȚII SENSIBILE 4.1. Descrierea standardului Entitatea publică identifica funcțiile considerate ca fiind sensibile și stabilește o politica adecvată de rotație a salariaților care ocupa astfel de funcții. 4.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
situații în care intenția de evitare nu este explicit exprimată, ca de exemplu, în cazul relațiilor sadomazohiste. Sau în cazul sinuciderii. Ce este violența? Definiția comună a violenței se aseamănă cu definiția psihologică a agresivității atunci când vorbim despre un comportament interpersonal al cărui intenție este de a produce un prejudiciu. Cele două definiții se diferențiază totuși când se referă la alte caracteristici ale noțiunilor în cauză. Fie că se manifestă persuasiv, fie că este defensivă, agresivitatea se poate adapta devenind indispensabilă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
familia, școala, mijloacele media, diversele instituții) alcătuiesc factorii importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor sociale. Înțelegerea mecanismelor de intervenție a acestor factori atât la nivelul apariției
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că aceste persoane generează mai multe idei și istorii dușmănoase, percepând ca fiind ostile interacțiunile sociale (Dodge et al., 1987). Pentru aceeași autori, personalitatea agresivă îi determină pe indivizi să-și construiască așteptări și interpretări ostile chiar la nivelul relațiilor interpersonale. Ei sunt cei implicați cel mai adesea în interacțiuni agresive, ca agresori sau ca victimă, deoarece se așteaptă mereu la ostilități din partea celorlalți sau au tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atât opiniile lor despre persoana necunoscută erau mai negative, chiar ostile. Griffitt și Veitch (1971) au putut corobora aceste rezultate scoțând în evidență un efect analog în cazul unei situații de suprapopulare. Autorii au putut demonstra, în afara efectelor asupra judecăților interpersonale, efecte asupra atitudinii subiecților față de obiecte non sociale, reducând intervenția contextului interpersonal atunci când le cereau subiecților să aprecieze o persoană absentă și necunoscută. Aceleași rezultate au fost obținute și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Veitch (1971) au putut corobora aceste rezultate scoțând în evidență un efect analog în cazul unei situații de suprapopulare. Autorii au putut demonstra, în afara efectelor asupra judecăților interpersonale, efecte asupra atitudinii subiecților față de obiecte non sociale, reducând intervenția contextului interpersonal atunci când le cereau subiecților să aprecieze o persoană absentă și necunoscută. Aceleași rezultate au fost obținute și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și Baron, 1976 citați de Baron et al., 1994): creșterea temperaturii provoacă o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și de alți cercetători (Baron, 1972; Baron și Bell, 1975; Bell și Baron, 1976 citați de Baron et al., 1994): creșterea temperaturii provoacă o stare de iritabilitate la indivizi, favorizând apariția comportamentului agresiv. Analizând efectele temperaturii "ostile" într-un cadru interpersonal pentru a studia comportamentul agresiv față de alți indivizi, Baron (1972) constată o diminuare în intensitate a reacțiilor agresive (șocuri electrice administrate unor indivizi în timpul îndeplinirii unor sarcini de învățare) la subiecții provocați, dar și la cei care, fără a primi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale imediate. Acestea din urmă par
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ischemică sau căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al receptării stimulilor "ostili" n-au putut fi evitate decât în foarte puține studii precum cele ale lui Kelly și Hake (1970 citat de Pahlavan) sau în cele realizate de către mine și colegii mei (da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cele realizate de către mine și colegii mei (da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet, 1990; da Gloria, Duda, Pahlavan și Bonnet, 1989 citat de Pahlavan, Bonnet și Duda, 2000). Celelalte studii citate au folosit, în general, o metodologie ce implica contextele interpersonale, de aceea interpretarea rezultatelor a fost mai dificilă. Experimentele pe care le-am analizat semnalează că diversele specii de animale care sunt supuse unor stimuli "ostili" de ordin senzorial manifestă, în prezența unui alt animal, comportamente ofensive aparținând repertoriului speciei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fără a mai putea fi controlată. Neglijența și maltratarea de către părinți stau la baza unei socializări lacunare din partea copilului (Friedrich și Stein, 1973), fapt ce corespunde unui mediu familial marcat de absența învățării comportamentelor pro-sociale și a competențelor de relaționare interpersonală și interactivă. Acești copii nu au posibilitatea de a învăța strategii comportamentale pro-sociale care să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
redusă. În opinia autorilor, ar mai putea exista și o altă ipoteză care să ne facă să înțelegem mai bine rata crescută de violență în SUA, cu precădere această tendință a americanilor de a căuta soluții agresive pentru rezolvarea conflictelor interpersonale. Archer și McDaniel (1995) au efectuat un studiu internațional ale cărui rezultate confirmă concluzia de mai sus. Cercetătorii i-au rugat pe cetățenii din 10 țări occidentale, din Japonia și din Coreea să scrie diverse istorii în care să propună
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
decisivă declanșează o stare afectivă pozitivă care poate crește la rândul ei nivelul testosteronului. McCaul, Gladue și Joppa (1992) formulează aceleași concluzii pentru câștigătorii la loto, joc complet aleatoriu. Activitatea hormonală pare să influențeze declanșarea agresivității în situații de relații interpersonale conflictuale. În acest caz este mai corect să spunem că activitățile hormonale constituie variabilele personale sau "background-ul" unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Este important să subliniem că tocmai executarea reacției dominante este cea care reduce activarea. Concluzii Se pare că nu există nici o relație cauzală simplă între hormoni și comportamentul agresiv. Activitatea hormonală nu permite prezicerea agresivității decât în cazul unor situații interpersonale conflictuale. Legătura dintre activare și agresivitate întărește de altfel ideea existenței unei interacțiuni între învățare și factorii biologici. Dacă activare declanșează agresivitatea în anumite condiții, acestea sunt determinate de experiențele personale ale individului. Agresivitatea poate și descrește nivelul de activare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]