6,649 matches
-
chiar și dacă cei bogați sunt mult mai bolnavi decât ei, atâta vreme cât bunăstarea generală a celor bogați este mai mare decât bunăstarea generală a celor săraci. Această concluzie se află, însă, în conflict evident cu una dintre cele mai ferme intuiții ale noastre referitoare la distribuția îngrijirii medicale: aceea că în alocarea serviciilor medicale de prioritate trebuie să beneficieze pacienții cei mai bolnavi, cei cu bolile cele mai severe sau cu nevoile medicale cele mai urgente. Clasa socială din care fac
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
regulativ al) dreptății în distribuția serviciilor medicale. Ideea că o situație ideal dreaptă în distribuția serviciilor medicale este una în care cei nevoiași beneficiază doar de un pachet foarte minimalist de servicii medicale nu este una care să fie în conformitate cu intuițiile despre dreptatea ideală ale celor mai mulți dintre noi. Cum ar arăta o specificare a suficientismului aptă să-i asigure acestuia șanse reale de a oferi cel mai bun răspuns la întrebarea referitoare la exigențele ideale ale dreptății în distribuția serviciilor medicale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
O analiză atentă a celor trei idealuri ale dreptății în sănătate conduce la concluzia opusă: pe lângă numeroasele divergențe, între filosofii contemporani ai dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală există și un teren sau corp comun de idei, presupoziții sau intuiții. Ideile care alcătuiesc acest corp comun sunt, probabil, cele mai sigure afirmații pe care le putem face cu privire la dreptatea distributivă în îngrijirea medicală. Așa cum am precizat și în introducere, există cel puțin două idei comune tuturor celor trei idealuri ale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
lucrări legitimează (sau măcar încearcă să legitimeze) această idee a accesului universal. Situația nu este deloc, cel puțin din punctul meu de vedere, una surprinzătoare. Încrederea în legitimitatea accesului universal este una dintre cele mai ferme și mai larg împărtășite intuiții despre dreptate și echitate în distribuția serviciilor medicale. Nu întâmplător, ideea accesului universal este tratată adesea ca o adevărată axiomă în filosofia contemporană preocupată de această problemă. Niciun filosof care ar încerca să nege legitimitatea acestei idei nu mai poate
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
tânărul eseist scrie că „ar trebui ascuns cititorilor...―. Mircea Scarlat nu-și poate reprima regretul profund în fața comentariului unui mare critic care dovedește o cu totul surprinzătoare neînțelegere a operei lui Creangă. In deceniul al treilea, cel care a avut intuiția unui Creangă - mare scriitor, mare artist, a fost B. Fundoianu, eseul acestuia conținând - remarca Mircea Scarlat - cele mai multe sugestii estetice, pentru ca în deceniul următor să apară sinteza călinesciană rămasă neîntrecută în opinia autorului cărții la care mă refer. El comentează pătrunzător
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ordin instructiv-educativ, estetic și managerial. 3. Cunoașterea elevilor Aceasta este una dintre responsabilitățile fundamentale ale cadrului didactic în calitatea sa de manager al clasei, precum și o formă de manifestare a respectului față de elevi. Această strategie solicită cadrului didactic capacitate empatică, intuiție, antrenând calități speciale ale gândirii, imaginației, atenției, precum și utilizarea unor metode și tehnici specifice pentru înregistrarea și prelucrarea datelor obținute. În ceea ce privește cunoașerea psihologică, se poate invoca prezența unei cunoașteri empirice, realizată aproape inconștient în timpul activităților uzuale, dar și de o
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
are ca obiectiv acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială, vizând: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic etcă; stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației; formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca o activitate socială Ciclul de dezvoltare are ca obiectiv formarea capacităților de bază necesare pentru continuarea studiilor și vizează: dezvoltarea achizițiilor lingvistice și încurajarea folosirii limbilor pentru exprimarea în situații variate de
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
are ca obiectiv acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială, vizând: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic etcă; stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației; formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca o activitate socială Ciclul de dezvoltare are ca obiectiv formarea capacităților de bază necesare pentru continuarea studiilor și vizează: dezvoltarea achizițiilor lingvistice și încurajarea folosirii limbilor pentru exprimarea în situații variate de
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
limbii) e adecvată din punct de vedere descriptiv în măsura în care ea descrie corect competența lingvistică a vorbitorului nativ ideal; descrierile structurale atribuite frazelor de o asemenea gramatica, distincțiile stabilite de ea între f raze corecte și incorecte, trebuie să corespundă cu intuiția lingvistică a vorbitorului. În esență, gramatica generativă este concepută a fi un model al însușirii limbii. „În spiritul concepțiilor raționaliste, se admite că fiecare copil se naște cu o schema înnăscută, care devine treptat mai explicită și mai diferențiată, ceea ce
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
al receptării lor și o teorie a conceptului; c) o teorie a însușirii limbii, care sâ evidențieze ce este înnăscut și ce se dobândește prin învățare"66. Gramatica lui Chomsky ar fi o "gramatica a regulilor", care face apel la intuiție și la conceptul de creativitate, deosebindu-se astfel atât de gramatica structurală a descriptiviștilor bazată pe o viziune statică și construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
limbii) e adecvată din punct de vedere descriptiv în măsura în care ea descrie corect competența lingvistică a vorbitorului nativ ideal; descrierile structurale atribuite frazelor de o asemenea gramatica, distincțiile stabilite de ea între f raze corecte și incorecte, trebuie să corespundă cu intuiția lingvistică a vorbitorului. În esență, gramatica generativă este concepută a fi un model al însușirii limbii. „În spiritul concepțiilor raționaliste, se admite că fiecare copil se naște cu o schema înnăscută, care devine treptat mai explicită și mai diferențiată, ceea ce
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
al receptării lor și o teorie a conceptului; c) o teorie a însușirii limbii, care sâ evidențieze ce este înnăscut și ce se dobândește prin învățare"66. Gramatica lui Chomsky ar fi o "gramatica a regulilor", care face apel la intuiție și la conceptul de creativitate, deosebindu-se astfel atât de gramatica structurală a descriptiviștilor bazată pe o viziune statică și construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
emotivi, nepractici. Cele mai probabile sunt grafica și reclama. C. Tipul de persoană realist presupune implicarea în activități de manipularea fizică a obiectelor. Calitățile pozitive caracteristice sunt: spontaneitate, stabilitate, simț practic. Părțile mai puțin bune sunt: timiditate, conformism, lipsa de intuiție. Domeniile compatibile cu acest tip de persoană sunt cele în care se cer puține prestații sociale, negocieri, persuasiuni. D. Tipul opus celui realist, este tipul social. Persoanele aparținând acestui gen se implică în activități ce presupun informare, ajutorare, dezvoltarea altora
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
Inteligența intrapersonală Această inteligență deține cheia cunoașterii de sine. Implică abilități în cunoașterea sentimentelor, autoreflecție, în înțelegerea proceselor de gândire, întrebări și răspunsuri emoționale. Are un simț al intuiției în ceea ce privește realitățile spirituale, își dezvoltă capacitatea de autoreflecție și de a fi conștient de sensul existenței lui. Încearcă să înțeleagă: sentimente, vise, relațiile cu ceilalți. Are capacitatea de a privi în ansamblu o experiență pentru a putea discerne diverse conexiuni
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2925]
-
a căror acumulare se desprinde o atmosferă de "autenticitate", superioară la acest nivel chiar sincerității. Autenticitatea, "mod de existență al obiectului", dă expresie unor conținuturi substanțiale. Autenticitatea ca substanțialitate, în accepțiunea lui Camil Petrescu, este echivalentă în planul literar, cu intuiția și senzația ,,concretului". Autenticitatea, susținea Petrescu, pleacă de la experiența ,,concretului" semnificativ, înregistrată sub specia permanenței, capabilă să transmită senzația concretului. Orice structură artistic-literară este prin definiție autentică. În spirit modern, Camil Petrescu vorbește și de ,,structuri", ,,întreguri", ,,reduceri la unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
implacabil, ca orice forță a destinului"154. Continuând analiza operei lui Blecher, criticul constată că paginile romanului Inimi cicatrizate depășesc cu mult celelalte ,,exerciții stilistice cu moartea" din literatura română. Singura, în opinia lui Constantinescu care reușește să aibă o ,,intuiție umană a morții" este Hortensia Papadat-Bengescu. Personajul Maxențiu din Concert din muzică de Bach și Leonora din Drumul ascuns ar fi ,,figuri remarcabile ale descompunerii". Opera lui Blecher, concluzionează criticul, rămâne ,,umană, autentică, până la un fel de jupuire a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
semnifica dizarmonia sub-conștientă. Incontestabil, Paul Diel ilustrează în știința religiilor teza psihologistă, cea conform căreia "Dumnezeu nu este o iluzie, dar nici o realitate, ci un simbol mitic" al unor realități psihice. Printre acestea din urma s-ar afla supra-conștientul și intuiția. Ele ar fi creat viziunile speciale din mitologie și religie, apelînd "la o cale de exprimare extra-conștientă: imaginea simbolică".7 La vechii greci, de exemplu, simbolul divinității avea o dublă față: solară, cu referire precisă la Zeus, și nocturnă, cu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în credința în orice. Dacă instanța supraconștientă și clarviziunea ei intuitivă nu ar exista, filosofia aflată în căutarea unei soluții a problemei esențiale a vieții nu ar putea da naștere decît unor erori. Ea este viziunea veridică în măsura în care pornește de la intuiția supraconștientă; caracterul ei speculativ provine din fragilitatea intuiției supraconștiente Acoperind în întregime teritoriul său nu numai funcționarea conștientului, ci și cel al extra-conștientului vieții psihice -, psihologia se confruntă în mod necesar cu problema esențială legată de sensul vieții, vechea problemă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
clarviziunea ei intuitivă nu ar exista, filosofia aflată în căutarea unei soluții a problemei esențiale a vieții nu ar putea da naștere decît unor erori. Ea este viziunea veridică în măsura în care pornește de la intuiția supraconștientă; caracterul ei speculativ provine din fragilitatea intuiției supraconștiente Acoperind în întregime teritoriul său nu numai funcționarea conștientului, ci și cel al extra-conștientului vieții psihice -, psihologia se confruntă în mod necesar cu problema esențială legată de sensul vieții, vechea problemă a filosofici. Greșeala constă în a crede că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și între un inconștient banal și comun, în absența căruia nu ar putea exista nici o activitate conștientă, și un inconștient extraordinar și rar, fără să fie anormal și morbid, care apare doar la un mic număr de subiecți, sub forma intuiției sau a inspirației și care seamănă în sine unui fel de mutații perfecționante și adaptabile analoge celei care s-a presupus că se află la originea evoluției anumitor specii... Reflecția comunică cu automatismul, care se slujește de ea, dînd naștere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată stînd în spatele omului-erou în momentele decisive sau în cele de ezitare, inspirîndu-i decizia justă). Inspiratoare de înțelepciune, simbol al viziunii intuitive, care incită la lupta pentru găsirea armoniei, simbol al intuiției spirituale și sublime, Atena s-a născut gata înarmată din capul lui Zeus, "spiritul". Ar fi fără îndoială dificil să găsim o definiție simbolică mai bună a intuiției. 5) ERA MITICĂ ȘI ISTORIA VIEȚII CULTURILOR Aceste cîteva ilustrări vor putea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al viziunii intuitive, care incită la lupta pentru găsirea armoniei, simbol al intuiției spirituale și sublime, Atena s-a născut gata înarmată din capul lui Zeus, "spiritul". Ar fi fără îndoială dificil să găsim o definiție simbolică mai bună a intuiției. 5) ERA MITICĂ ȘI ISTORIA VIEȚII CULTURILOR Aceste cîteva ilustrări vor putea face să fie întrevăzută natura viziunii mitice și a deschiderii ei în cadrul istoriei generale a vieții umane. Mitul este o psihologie intimă care se exprimă cu ajutorul unei terminologii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ecoul comun cel mai profund, adică spaima sacră și potolirea ei, căutată în imaginația asupra sensului vieții și morții care formează acest punct de cristalizare. În el se află unite autosugestia individului și sugestibilitatea socială. Ceea ce își sugerează individul prin intuiție imaginativă supraconștientă corespunde intuiției celuilalt, a tuturor celorlalți. Imaginațiile concrete, imaginile emise astfel, impresionează psihicul tuturor ISTORIA ESENȚIALĂ A UMANITĂȚII SE DESFĂȘOARĂ PORNIND DE LA BAZA CULTURALĂ. Spaima sacră față de misterul vieții și morții fondează, ca primă formație culturală, celula-mamă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
profund, adică spaima sacră și potolirea ei, căutată în imaginația asupra sensului vieții și morții care formează acest punct de cristalizare. În el se află unite autosugestia individului și sugestibilitatea socială. Ceea ce își sugerează individul prin intuiție imaginativă supraconștientă corespunde intuiției celuilalt, a tuturor celorlalți. Imaginațiile concrete, imaginile emise astfel, impresionează psihicul tuturor ISTORIA ESENȚIALĂ A UMANITĂȚII SE DESFĂȘOARĂ PORNIND DE LA BAZA CULTURALĂ. Spaima sacră față de misterul vieții și morții fondează, ca primă formație culturală, celula-mamă a societății: familia care aduce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
visul și revelația mitică chiar pînă la a nu le mai admite ca obiect de studiu. Dar pentru a asigura experiențelor sale o direcție și a da un sens rezultatelor ei, nu se servește ea de o formă de revelație: intuiția dirijată metodic? Știința nu mai este înclinată să-și exprime descoperirile în imagini simbolice, ci în formule exacte. Dar proiecția, personificarea și simbolizarea nu există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]