5,452 matches
-
de sine-stătătoare, a apărut abia în secolul al XIX-lea, științele biologice au apărut din medicina tradițională și din științele naturii, pornind de la medicina Egiptului antic, lucrările lui Aristotel și Galenus din antichitate. Au evoluat în evul mediu în cadrul medicinei islamice, unde s-au remarcat savanți ca Al-Jahiz, Avicenna, Ibn al-Baitar, Ibn al-Nafis și alții. Renașterea europeană și începutul epocii moderne au adus o revoluție în gândirea biologică prin readucerea în centrul atenției a metodei științifice empirico-experimentale și printr-o serie
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
omului, comparativ cu cea a animalelor. Către sfârșitul antichității, una dintre cele mai importante personalități din domeniul medicinei și anatomiei este Claudius Galenus. Considerat unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei, opera sa a influențat evoluția de mai târziu a medicinei islamice și, timp de peste un mileniu, medicina vest-europeană. După căderea Imperiului Roman, cunoștințele și tradiția civilizației greco-romane au fost preluate de cea bizantină și mai ales de cea islamică. În epoca de aur a islamului, perioada cuprinsă între secolele al VIII
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
și farmacologiei, opera sa a influențat evoluția de mai târziu a medicinei islamice și, timp de peste un mileniu, medicina vest-europeană. După căderea Imperiului Roman, cunoștințele și tradiția civilizației greco-romane au fost preluate de cea bizantină și mai ales de cea islamică. În epoca de aur a islamului, perioada cuprinsă între secolele al VIII-lea și al XIII-lea, savanți, medici și filozofi islamici au adus o contribuție însemnată la tezaurul cunoștințelor despre lume, în particular în domeniul biologiei. Astfel, Al-Jahiz (781
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
Imperiului Roman, cunoștințele și tradiția civilizației greco-romane au fost preluate de cea bizantină și mai ales de cea islamică. În epoca de aur a islamului, perioada cuprinsă între secolele al VIII-lea și al XIII-lea, savanți, medici și filozofi islamici au adus o contribuție însemnată la tezaurul cunoștințelor despre lume, în particular în domeniul biologiei. Astfel, Al-Jahiz (781 - 869) este unul dintre primii care prezintă concepte evoluționiste, ca "lupta pentru existență". De asemenea, introduce ideea de lanț trofic și este
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
(arabă: حزب الله ḥizbu-'llăh(i), în traducere „Partidul lui Dumnezeu”) este o organizație politică și paramilitară șiită islamică din Liban, având circa 15,000 de combatanți. reprezintă o forță importantă în politica libaneză, deținând școli, spitale și oferind servicii sociale pentru mii de libanezi. Este privită adesea ca o mișcare de rezistență legitimă de o mare parte a
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
și organizate sub îndrumarea unor experți ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Programul Hezbollah din 1985 declara cele trei obiective principale ale organizației: "încetarea oricărei entități colonialiste israeliene în Liban", aducerea în fața justiției a Falangiștilor "pentru crimele comise" și instaurarea unui regim islamic în Liban. Totuși, în ultima perioadă, Hezbollah nu a mai menționat atât de des intențiile sale de instaurare a unui regim islamic și a încheiat alianțe trecând peste interesele religioase. Liderii Hezbollah au declarat de asemenea în numeroase rânduri că
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
oricărei entități colonialiste israeliene în Liban", aducerea în fața justiției a Falangiștilor "pentru crimele comise" și instaurarea unui regim islamic în Liban. Totuși, în ultima perioadă, Hezbollah nu a mai menționat atât de des intențiile sale de instaurare a unui regim islamic și a încheiat alianțe trecând peste interesele religioase. Liderii Hezbollah au declarat de asemenea în numeroase rânduri că scopul lor este distrugerea statului israelian vecin, pe care-l definesc ca o "entitate sionistă", construită pe pământuri furate de la arabi, proprietarii
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
declarație politică care asigură existența Hezbollah, ca o organizație armată și care garantează dreptul său la "eliberarea sau recuperarea teritoriilor ocupate". Din 1992, organizația este condusă de Secretarul General Hassan Nasrallah. Lider: Hassan Nasrallah Fondată: 1982 - 1985 (oficial) Religia: Șiită islamică Ideologia politică: Islamism Naționalitatea: Libaneză
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
în mormânt sau incinerat sau cadavrul său este scufundat în râu sau mâncat de păsări carnivore sau animale. Ruh-ul este un corp spiritual; posedă Qalb (Inimă Spirituală) constând în emoții și conștient. Corpul spiritual sălăsluiește în sânge și inimă. Profetul Islamic Mahomed a spus: ""somnul este sora morții"" cât și: ""mormântul este prima etapă în călătoria spre eternitate"." În timpul somnului îngerii iau sufletul dar conexiunea la trup rămâne. Exemplu unui vis este destul de suficient pentru a înțelege îndoiala că, uneori, un
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
de extindere. Turcia nu este Europa și nu va fi niciodată Europa.” Continuând „Dar este un fapt că valorile universale care sunt aplicate în Europa, care sunt și valorile fundamentale ale creștinătății, vor pierde din vigoare odată cu intrarea unei țări islamice precum Turcia.” Ca președinte, Van Rompuy a evitat să se opună aderării Turciei. În 23 decembrie 2010, a afirmat că „ Eforturile de reformă turcești au adus rezultate impresionante.” Spunând de asemenea că „Turcia joacă un rol mai activ ca niciodată
Herman Van Rompuy () [Corola-website/Science/314584_a_315913]
-
cu victime civile. Israelul, la rândul său, a criticat ceea ce el descrie că o practică de ai ascune pe liderii militanților în zonele civile, astfel transformânduse fără să știe în scuturi umane. Grupurile militante implicate în violență includ Hamas, Palestinian Islamic Jihad, Frontul Popular de Eliberare a Palestinei (PFLP) și brigăzile Al-Aqsa. Ei au dus o campanie de gherilă cu atacuri sinucigașe împotriva Israelului. Echipamanetele militare sunt în cea mai mare parte importate, cum ar fi o mare parte din grenade
Intifada Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314621_a_315950]
-
(în arabă, المسجد الاقصى, Al-Masjid Al-Aqsa, literalmente „moscheea cea mai îndepărtată”, în ebraică: מסגד אל אקצה Misgad Al Aqsa) este un lăcaș de cult islamic prevăzut cu o cupola de argint, care face parte din complexul religios musulman Al Haram al Qudsi ash-Sharif (الحرم القدسي الشريف „Sanctuarul nobil din Ierusalim”) sau Al Haram ash Sharif de pe Muntele Templului din Ierusalim. Tradiția musulmană afirmă că acesta
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
nocturnă pornită din Mecca. El ar fi urcat din acest loc spre cer pentru a vorbi cu trimisul lui Dumnezeu, îngerul Jibril (Gabriel). Acest fapt face ca moscheea să fie cel de-al treilea ca importanță loc sfânt al religiei islamice. Musulmanii și arabii obișnuiesc să numească într-un sens larg „Moscheea Al Aksa” întreg complexul Al Haram Al Sharif de pe Muntele Templului, care include și Domul Stâncii, 17 porți și patru minarete în cele patru colțuri ale Muntelui, în vreme ce în
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
mai ales cu sens restrâns - pentru clădirea moscheii cu cupola de argint. Aceasta este denumită de arabi Al Qibli și, spre deosebire de alte moschei, nu are un minaret propriu, minaretele care o slujesc fiind cele patru minarete exterioare de pe munte. Sanctuarul islamic a fost construit pe locul unde se crede că au fost ruinele templului iudeu din Ierusalim, care a fost distrus de români în anul 70 d.Hr. Moscheea a fost la început un mic locaș de rugăciune întemeiat de califul
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
July 2008. 12^ Rivka Gonen (2003). Contested Holiness: Jewish, Muslim, and Christian Perspectives on the Temple Mount în Jerusalem. KTAV Publishing House, Inc.. p. 85. ISBN 0-88125-799-0, 9780881257991. 13^ a b c d e Elad, Amikam. (1995). Medieval Jerusalem and Islamic Worship Holy Places, Ceremonies, Pilgrimage BRILL, pp. 29-43. ISBN 90-04-10010-5. 14^ a b c d le Strânge, Guy. (1890). Palestine under the Moslems, pp. 80-98. 15^ a b c d e f g h Ma'oz, Moshe and Nusseibeh, Sări
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Madden (2002). The Crusades: The Essential Readings. Blackwell Publishing. p. 230. ISBN 0-631-23023-8, 9780631230236. 22^ a b Al-Aqsa Guide Friends of Al-Aqsa 2007. 23^ a b Necipogulu, Gulru. (1996). Muqarnas, Volume 13: An Annual on the Visual Culture of the Islamic World. BRILL, pp. 149-153. ISBN 90-04-10633-2. 24^ "The Burning of Al-Aqsa", Time Magazine (1969-08-29), p. 1. Retrieved on 1 July 2008. 25^ "Madman at the Mosque", Time Magazine (1970-01-12). Retrieved on 3 July 2008. 26^ About the OIC Organization of
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
BRILL, pp. 149-153. ISBN 90-04-10633-2. 24^ "The Burning of Al-Aqsa", Time Magazine (1969-08-29), p. 1. Retrieved on 1 July 2008. 25^ "Madman at the Mosque", Time Magazine (1970-01-12). Retrieved on 3 July 2008. 26^ About the OIC Organization of the Islamic Conference. 27^ Dumper, Michael (2002). The Politics of Sacred Space: The Old City of Jerusalem în the Middle East. Lynne Rienner Publishers. p. 44. ISBN 158826226. 28^ Rapoport, David. Inside Terrorist Organizations. Routledge. pp. 98-99. ISBN 0-7146-8179-2. 29^ Dated 18
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Jerusalem Universal Tours. 35^ Gonen, Rivka. (2003) Contested Holiness KTAV Publishing House, p. 95. ISBN 0-88125-799-0. 36^ a b Al-Aqsa Mosque Restoration Archnet Digital Library. 37^ Necipogulu, Gulru. (1999). Muqarnas, Volume 16: An Annual on the Visual Culture of the Islamic World BRILL, p. 14. ISBN 90-04-11482-3. 38^ a b c d e f Al-Aqsa Guide Friends of al-Aqsa. 39^ Ghawanima Minaret Archnet Digital Library. 40^ Bab al-Silsila Minaret Archnet Digital Library. 41^ a b Bab al-Asbat Minaret Archnet Digital Library
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
permission for Jordan to build a large minaret adjacent to a mosque on the Temple Mount to call Muslims to prayer at the holy site, WND hâș learned World Net Daily News. 2007-02-10. 43^ Hillenbrand, Carolle. (2000). The Crusades: The Islamic Perspective Routeledge, p. 382 ISBN 0-415-92914-8. 44^ a b c Al-Aqsa Mosque, Jerusalem Sacred Destinations. 45^ a b Oweis, Fayeq S. (2002) The Elements of Unity în Islamic Art aș Examined Through the Work of Jamal Badran Universal-Publishers, pp. 115-117
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
World Net Daily News. 2007-02-10. 43^ Hillenbrand, Carolle. (2000). The Crusades: The Islamic Perspective Routeledge, p. 382 ISBN 0-415-92914-8. 44^ a b c Al-Aqsa Mosque, Jerusalem Sacred Destinations. 45^ a b Oweis, Fayeq S. (2002) The Elements of Unity în Islamic Art aș Examined Through the Work of Jamal Badran Universal-Publishers, pp. 115-117. ISBN 1-58112-162-8. 46^ Mikdadi , Salwa D. Badrans: A Century of Tradition and Innovation, Palestinian Art Court Riweq Bienalle în Palestine. 47^ Dolphin, Lambert. The Temple Esplanade. 48^ Gonen
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
A Century of Tradition and Innovation, Palestinian Art Court Riweq Bienalle în Palestine. 47^ Dolphin, Lambert. The Temple Esplanade. 48^ Gonen, Rivka. (2003) Contested Holiness KTAV Publishing House, p. 28. ISBN 0-88125-799-0. 49^ Saed, Muhammad (2003). Islam: Questions and Answers - Islamic History and Biography. MSA Publication Limited. p. 12. ISBN 1-86179-323-5. 50^ Masjid al-Aqsa: Second house of prayer established on Earth World Press. 51^ Sahih Muslim 1:309 52^ [Qur'an 17:1] 53^ Hillenbrand, R. "Masdjid. I. În the central
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
History and Biography. MSA Publication Limited. p. 12. ISBN 1-86179-323-5. 50^ Masjid al-Aqsa: Second house of prayer established on Earth World Press. 51^ Sahih Muslim 1:309 52^ [Qur'an 17:1] 53^ Hillenbrand, R. "Masdjid. I. În the central Islamic lands". în P.J. Bearman, Th. Bianquis, C.E. Bosworth, E. van Donzel and W.P. Heinrichs. Encyclopaedia of Islam Online. Brill Academic Publishers. ISSN 1573-3912. 54^ [Coran 17:7] 55^ Busse, Heribert. (1991). Jerusalem în the Story of prophet Muhammad's
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Veiled Text. SCM Press Ltd: London, p. 192 57^ Allen, Edgar (2004), States, Nations, and Borders: The Ethics of Making Boundaries, Cambridge University Press, ISBN 0-521-52575-6, retrieved on 9 June 2008 58^ a b c Mosaad, Mohamed. Bayt al-Maqdis: An Islamic Perspective pp. 3-8 59^ The Furthest Mosque, The History of Al - Aqsa Mosque From Earliest Times Mustaqim Islamic Art & Literature. 2008-01-05. 60^ el-Khatib, Abdallah (2001-05-01). "Jerusalem în the Qur'ăn" (Abstract). British Journal of Middle Eastern Studies 28 (1): 25-53
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
of Making Boundaries, Cambridge University Press, ISBN 0-521-52575-6, retrieved on 9 June 2008 58^ a b c Mosaad, Mohamed. Bayt al-Maqdis: An Islamic Perspective pp. 3-8 59^ The Furthest Mosque, The History of Al - Aqsa Mosque From Earliest Times Mustaqim Islamic Art & Literature. 2008-01-05. 60^ el-Khatib, Abdallah (2001-05-01). "Jerusalem în the Qur'ăn" (Abstract). British Journal of Middle Eastern Studies 28 (1): 25-53. doi:10.1080/13530190120034549. Retrieved on 17 November 2006. 61^ Doninger, Wendy (1999-09-01). Merriam-Webster's Encyclopedia of World
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Abstract). British Journal of Middle Eastern Studies 28 (1): 25-53. doi:10.1080/13530190120034549. Retrieved on 17 November 2006. 61^ Doninger, Wendy (1999-09-01). Merriam-Webster's Encyclopedia of World Religions. Merriam-Webster. p. 70. ISBN 0-87779-044-2. 62^ "Resolution No. 2/2-IS". Second Islamic Summit Conference. Organisation of the Islamic Conference (1974-02-24). Retrieved on 2006-11-17. 63^ Virtues of al-Aqsa Friends of Al-Aqsa. 64^ Hadith of Imam Ahmad and Majah 65^ Gilbert, Martin (1996). Jerusalem în the Twentieth Century. Chatto and Windus. LCCN 97-224015. ISBN
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]