3,980 matches
-
mod obișnuit în lumea occidentală prin „picioare încrucișate” () sau denumită popular în limba română prin „stând turcește”. În această poziție fiecare picior este ținut îndoit peste partea interioară a celuilalt picior, aproximativ la nivelul gleznelor. Partea exterioară a gleznei și laba piciorului fiind așezate pe suprafața de stat. Această poziție este diferită de poziția semilotus sau de poziția lotus. Este folosită în unele arte marțiale tradiționale japoneze (aikido, karate-do), împreună cu poziția "seiza". "" este o poziție de repaus deplin, spre deosebire de "seiza" (din
Agura () [Corola-website/Science/309286_a_310615]
-
XIII-lea. Registrul superior al peretelui de est este rezervat reprezentării lui Ieronim alături de atributul său, leul. Sfântul este caracterizat prin vestimentație drept cardinal și se întoarce aici spre leul căruia conform legendei i-ar fi scos un spin din labă. Pe peretele de sud al traveei estice este reprezentat papa Grigore I. cu însemnele oficiului său, scriind la pupitru, în partea sudică a traveei de vest se află imaginea lui Augustin. Atributele acestui sfânt nu mai sunt vizibile astăzi. Aceste
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
a se hrăni, iese din vizuina sa în diminețile și în după-amiezile reci. Nu suportă căldura, iar în zilele fierbinți de vară nici nu se hrănește. Caută plantele cele mai tinere și mai suculente, pe care le ține apoi cu labele anterioare, până le ronțăie. Marmotele trăiesc pe versanții însoriți, căutând un teren afânat, pentru a putea să-și sape mai ușor galeriile. Pentru a-și construi vizuina, sapă cu labele anterioare și împinge pământul în afara galeriei cu membrele posterioare. Dislocă
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
tinere și mai suculente, pe care le ține apoi cu labele anterioare, până le ronțăie. Marmotele trăiesc pe versanții însoriți, căutând un teren afânat, pentru a putea să-și sape mai ușor galeriile. Pentru a-și construi vizuina, sapă cu labele anterioare și împinge pământul în afara galeriei cu membrele posterioare. Dislocă pietrele mai mari cu dinții. În regiunile stâncoase își sapă vizuina sub stânci. În fiecare vizuină trăiește o singură familie. Construcția poate avea și mai multe încăperi. Încăperile mari de
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în grup, dar uneori mangustele pitice cooperează pentru a răpune o pradă mai mare. Culoarea blănii mangustelor se contopește în
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
corpului. Spatele este puternic, lăsat în jos la rasa pură și drept la metiș. Chișița trebuie să fie de lungime medie, puternică și mobilă. Mobilitea chișiței este extrem de importantă la acestă rasă, deoarece contribuie la elasticitate și rezistență în alergare. Labele membrelor sunt mici, de formă rotundă și bine închise,cu falange bine arcuite, unghii scurte și puternice. Coada este stufoasă și lungă, purtată arcuit și în jos, cu ultima vertebră ajungând la încheietura jaretului sau chiar mai jos. Părul la
Ciobănesc german () [Corola-website/Science/305772_a_307101]
-
Capul este rotund, iar urechile mici și la fel rotunde. Pe fălci are „perciuni” (smocuri dense de păr), vizibili mai ales la tigrii siberieni. Blana este densă și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
smocuri dense de păr), vizibili mai ales la tigrii siberieni. Blana este densă și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel, nuanțe deschise are și
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
și scurtă la subspeciile sudice, iar la cele nordice — lungă și pufoasă. Structura labelor este adaptată pentru sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel, nuanțe deschise are și interiorul urechii. Corpul este acoperit de dungi întunecate — de la cafenii la negre. Forma
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
sărituri, amortizând căderea și conferindu-i tigrului un mers silențios. Labele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și numără câte 5 degete; labele posterioare au câte 4. Coloritul variază de la roșcat la roșcat-brun; abdomenul, pieptul și partea ascunsă a labei sunt de culoare deschisă. La fel, nuanțe deschise are și interiorul urechii. Corpul este acoperit de dungi întunecate — de la cafenii la negre. Forma lor și distanța dintre ele variază de la o specie la alta, dar majoritatea tigrilor au peste 100
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
ani) dorm doar 3-4 ore pe zi și dedică jocului aproximativ 15% din timp. Orele de somn se încadrează între 10:00-15:00 și 20:00-7:00. Poziția în somn variază: uneori tigrii preferă să doarmă pe toate cele patru labe strânse sub abdomen, alteori pe o parte, cu labele întinse lateral, alteori pe spate cu labele în sus. În sălbăticie, tigrul siberian este cel mai activ între orele 16:00-23:00; în particular la răsăritul soarelui și la asfințit. Tigrii
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
jocului aproximativ 15% din timp. Orele de somn se încadrează între 10:00-15:00 și 20:00-7:00. Poziția în somn variază: uneori tigrii preferă să doarmă pe toate cele patru labe strânse sub abdomen, alteori pe o parte, cu labele întinse lateral, alteori pe spate cu labele în sus. În sălbăticie, tigrul siberian este cel mai activ între orele 16:00-23:00; în particular la răsăritul soarelui și la asfințit. Tigrii adulți sunt animale teritoriale, solitare și își protejează insistent
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
somn se încadrează între 10:00-15:00 și 20:00-7:00. Poziția în somn variază: uneori tigrii preferă să doarmă pe toate cele patru labe strânse sub abdomen, alteori pe o parte, cu labele întinse lateral, alteori pe spate cu labele în sus. În sălbăticie, tigrul siberian este cel mai activ între orele 16:00-23:00; în particular la răsăritul soarelui și la asfințit. Tigrii adulți sunt animale teritoriale, solitare și își protejează insistent teritoriul. Mărimea teritoriului depinde de relief, abundența
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
50 kg în dinți poate sări până la 2 metri înălțime. Prada mai mare o târăște pe pământ; uneori aceasta poate fi de 6-7 ori mai grea decât însuși tigrul. Un tigru poate ucide un om cu o singură lovitură de labă. Tigrii nu au din instinct abilitatea de a vâna, ci și-o formează luând lecții de la mama lor. Tigrii captivi nu pot vâna și chiar manifestă frică față de animalele pe care semenii lor le vânează în sălbăticie. Masculii sunt poligami
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
umedă sau corozivă, sau care stau perioade mai lungi de timp sub apă, se folosesc parâmele metalice cu inimă sintetică și fire zincate. Parâmele de sârmă sunt standardizate și pot fi de mai multe tipuri: ale greementului, balansine de bigi, labe de gîscă Sarcina minimă de rupere calculată a parâmelor metalice și masa acestora, funcție de diametrul nominal al parâmelor, sunt prezentate în STAS 1353-80 pentru parâmele metalice 6x7, 6x19 și 6x37 și în STAS 1553-80 pentru parâmele metalice 6x12 și 6x30
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
care suferea, numită maladia Kohler II, faraonul Tutankhamon avea picioarele grav deformate, astfel încât era nevoit să se deplaseze cu ajutorul unui baston. Celui de-al doilea deget de la piciorul drept al faraonului îi lipsea osul mijlociu, fiind astfel mai scurt, iar laba piciorului stâng era îndoită înspre interior, faraonul călcând pe gleznă, nu pe talpă. Această afecțiune a piciorului necesită încălțăminte special fabricată. Cu ajutorul unor curelușe din piele, piciorul faraonului era menținut în poziția corectă, pentru ca acesta să nu se deplaseze târându
Tutankhamon () [Corola-website/Science/301461_a_302790]
-
Lumina crescu treptat În păcura nopții, de parcă un reostat iar fi reglat intensitatea până la străluciri orbitoare. Hamilcar se luase după miros până când ajunsese În fața blocului.Câinele se ridică pe labele din față, apoi nemaiputând suporta atâta lumină Își ascunse botul sub treptele spălate de nemiloasa răpăială a ploilor. Apoi simți deodată o căldură nefirească străbătândui blana până În adâncul trupului, zbârlindu-l. Schelălăi și se ascunse și mai mult sub treptele
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
scurt, turtit, lat, negru, plasat între ochi. Ochii sunt mari, rotunzi, proeminenți, strălucitori, de culoare închisă. Urechile sunt în formă de inimă, prinse sus, lăsate pe lângă cap și acoperite cu franjuri bogate. Picioarele din față sunt strânse din umeri, curbe, labe plate, răsucite spre exterior uneori. Are un gât foarte scurt. Coada este îmbrăcată într-un păr foarte lung și curbată ușor deasupra spatelui. Are o blană dublă cu un prim strat des, pufos și un strat exterior format din păr
Pechinez () [Corola-website/Science/313141_a_314470]
-
foarte bine se pot și adăposti între stânci, pe sub trunchiuri. Își sapă galerii lungi și adânci în soluri afânate și pe sub straturi de piatră; au fost descrise galerii complicate cu o lungime mai mare de 30 m. Scormonesc pământul cu labele anterioare și îl aruncă afară cu cele posterioare, iar cu incisivii puternici taie rădăcinile pe care le întâlnesc în cale. În fundul galeriilor își fac un culcuș pentru noapte și vreme rea din iarbă și scoarță de copac. Aproape de ieșirea din
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
aceștia nu-și încalcă teritoriile. Regimul alimentar este erbivor. Vombații se hrănesc mai ales cu ierburi, scoarță și rădăcini de plante superioare, dar și cu alge. Au preferințe pentru muguri și semințe încolțite, pe care le scot răscolind pământul cu labele anterioare. Pot doborî arbori mari, la fel cum fac și castorii. Spre locurile unde își procură hrana duc cărări bătătorite. Reproducerea are loc o singură dată pe an. Gestația durează aproximativ 22 zile. Femelele gestante nasc în ianuarie-iulie un singur
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
la vârsta de 13 ani. Ei își fac apariția în "Zori de zi" ca parte a haitei lui Sam Uley. La sfârșitul romanului "Zori de zi" își fac apariția mai mulți vârcolaci necunoscuți, foarte tineri (după cum indică urmele lăsate de labele lor), care se alătură lui Jacob. Motivul pentru transformarea lor este reprezentat de apariția a prea mulți vampiri în zona orașului Forks. Ephraim Black a fost bunicul lui Jacob Black (tatăl lui Billy), și ultimul șef al tribului Quileute. A
Lista personajelor din Amurg () [Corola-website/Science/314668_a_315997]
-
pe care le-au întâmpinat scafandrii au fost cele legate de vizibilitatea , mișcarea sub apă și rămânerea sub apă un timp mai îndelungat. Pentru rezolvarea acestora, au fost concepute și realizate elemente de echipament pentru scufundare liberă în apnee(vizor, labe de înot și tub de respirat), care să ofere o vedere subacvatică corespunzătoare și o eficiență crescută la înot, aparat autonom de respirat sub apă, (detentor, butelie), instrumente (manometru submersibil, profundimetru, etc. și accesorii. Ulterior, aceste elemente au făcut parte
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
dublă etanșare. În funcție de volumul de aer pe care îl delimitează vizoarele pot fi cu volum mic și cu volum mare. Pentru scufundarea autonomă cu aparat de respirat sub apă se utilizează vizoare cu volum mare. Există o mare varietate de labe de înot: profesionale sau de amatori, mai rigide sau mai elastice, demontabile sau nu, pentru ambele picioare (labele utilizate la înotul în stil delfin), cu suprafață mai mare sau mai mică etc. În general, labele de înot se pot împărți
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
volum mare. Pentru scufundarea autonomă cu aparat de respirat sub apă se utilizează vizoare cu volum mare. Există o mare varietate de labe de înot: profesionale sau de amatori, mai rigide sau mai elastice, demontabile sau nu, pentru ambele picioare (labele utilizate la înotul în stil delfin), cu suprafață mai mare sau mai mică etc. În general, labele de înot se pot împărți în două mari categorii: labe cu călcâi (cu talon) și labe cu baretă reglabilă. Numit și "șnorhel", tubul
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
Există o mare varietate de labe de înot: profesionale sau de amatori, mai rigide sau mai elastice, demontabile sau nu, pentru ambele picioare (labele utilizate la înotul în stil delfin), cu suprafață mai mare sau mai mică etc. În general, labele de înot se pot împărți în două mari categorii: labe cu călcâi (cu talon) și labe cu baretă reglabilă. Numit și "șnorhel", tubul de respirat este indispensabil, atât în scufundarea liberă cât și în scufundarea cu aer comprimat, pentru economisirea
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]