15,723 matches
-
Louis le Grand” din Paris, după a cărui absolvire frecventează literele și dreptul în capitala Franței și la Bruxelles. În 1879 își ia licența în drept. Întors în țară în toamna aceluiași an, obține un post de profesor de limba latină la Liceul Național din Iași, unde a predat aproape patru decenii. Între 1884 și 1905 a fost profesor și la Institutele Unite din același oraș. Timp de zece ani a ținut lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
post de profesor de limba latină la Liceul Național din Iași, unde a predat aproape patru decenii. Între 1884 și 1905 a fost profesor și la Institutele Unite din același oraș. Timp de zece ani a ținut lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit membru al Junimii în 1880. Rezultate ale activității sale profesorale pot fi considerate Antologia latină sau Modele de bucăți alese din prozatorii și poeții latini (1893), precum și o ediție a textului latin al Bucolicelor (1909
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
1905 a fost profesor și la Institutele Unite din același oraș. Timp de zece ani a ținut lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit membru al Junimii în 1880. Rezultate ale activității sale profesorale pot fi considerate Antologia latină sau Modele de bucăți alese din prozatorii și poeții latini (1893), precum și o ediție a textului latin al Bucolicelor (1909) lui Vergiliu. Cu atenție deosebită, s-a aplecat apoi asupra corespondenței lui Cicero și a tratatului său Despre datorii, oferind
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
oraș. Timp de zece ani a ținut lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit membru al Junimii în 1880. Rezultate ale activității sale profesorale pot fi considerate Antologia latină sau Modele de bucăți alese din prozatorii și poeții latini (1893), precum și o ediție a textului latin al Bucolicelor (1909) lui Vergiliu. Cu atenție deosebită, s-a aplecat apoi asupra corespondenței lui Cicero și a tratatului său Despre datorii, oferind două studii serioase și bine concepute. Un adevărat specialist se
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit membru al Junimii în 1880. Rezultate ale activității sale profesorale pot fi considerate Antologia latină sau Modele de bucăți alese din prozatorii și poeții latini (1893), precum și o ediție a textului latin al Bucolicelor (1909) lui Vergiliu. Cu atenție deosebită, s-a aplecat apoi asupra corespondenței lui Cicero și a tratatului său Despre datorii, oferind două studii serioase și bine concepute. Un adevărat specialist se arată G. atunci când cercetează Arta dramatică și
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași, 1907; Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani, Iași, 1908. Antologii: Antologie latină, Iași, 1893. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 53-55; Sadoveanu, Opere, XVI, 448-452; Dicț. lit. 1900, 393-394. D.M.
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
Carol I” din Craiova (1909) și Facultatea de Litere a Universității din București (1913), dându-și examenul de capacitate în 1919, când funcționa deja ca profesor și director al Liceului „Independența” din Calafat. Profesor titular definitiv de limbile română și latină, va preda aceste discipline la Liceul Comercial „N. Bălcescu” și la Liceul „Aurel Vlaicu”, ambele din București. Între 1938 și 1944 este inspector general al învățământului secundar în ministerul de resort și vicepreședinte al Asociației Profesorilor Secundari. În toamna anului
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
Calderón de la Barca, Cervantes, Tirso de Molina, spre exemplu, acestea precedă tablourile analitice, contribuind la închegarea unor studii micromonografice care afirmă aportul de înnoire și valoare în evoluția teatrului clasic spaniol și universal. Extinderea ariei de cercetare asupra literaturii Americii Latine are ca rezultat lucrarea Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias (1971). Mijloacele abordării tradiționale vor fi împinse aici într-un registru secund de posibilitățile criticii moderne, îndeosebi structuraliste. Întemeiate pe câștigurile investigației pozitivist-sociologice, capitolele introductive adună date socio- și
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
a rămas o diferență de percepție. Atunci când Încadram stabilirea locurilor memoriei Într-un demers arhetipal, subliniez din nou, nu mă gândeam la arhetipuri În Înțeles parmenidian, ci În sensul În care Curtius vorbea de loci, acei invarianți ai culturii medievale latine care concretizează niște teme și motive care s-au perpetuat secole bune. Și atunci mă Întreb dacă locurile memoriei pe care le definești nu sunt niște arhetipuri, niște loci ai istoriografiei sau ai reprezentării despre trecut pe care istoriografia o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost primul care a spus, Într-un moment precis depistabil În unul din textele sale de la Începutul secolului XX, că acea Cronică Pictată de la Viena vorbește de o bătălie care a avut loc Într-o strâmtoare. Evident, În limba latină, cuvântul posada nu era Posada, deci Îi aparține În Întregime lui Iorga. De atunci, istoricii se tot străduiesc să localizeze Posada, ba În munții Banatului, ba mai aproape de Curtea-de-Argeș, și Încearcă să refacă itinerarele. În orice caz, Posada s-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
după un timp, este chemat la Chișinău de Gh. Asachi, care se refugiase acolo în timpul răzmeriței. Îl cunoaște, cu acest prilej, pe poetul C. Stamati. În 1828, când își deschide cursurile Gimnaziul Vasilian din Iași, este numit profesor de limba latină, matematică și geografie. Devine apoi profesor al Academiei Mihăilene (ținea un curs de algebră). Îl sprijină pe Gh. Asachi în munca de organizare a învățământului în Moldova. A fost și unul dintre redactorii publicației „Albina românească”. Transpunea texte românești în
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
un tratat de geografie, Elementele gheografiei (1831), și a tradus o lucrare de teologie. În manuscris i-au rămas câteva manuale școlare, o aritmetică, o gramatică latino-română. În 1835 căpătase rangul de paharnic. F.-B. a scris versuri în limba latină: un Carmen Onomasticon și o Allusio, poezii ocazionale compuse după modele clasice. În limba română a compus două poeme inspirate de mișcarea eteristă, Moldova la anul 1821 și Moldova la anul 1829, iar cu puțin înaintea morții, o meditație intitulată
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
e o sculptură de aur, de rubin și topaz, o poartă spre reverie mistică, iar florile închipuie bijuterii pe fondul de catifea al mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței naturii. Departe de orice
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
preocupat el însuși de traduceri, Mihail Pricopie le acordă un spațiu mai larg, începând cu celebrul sonet al lui Arvers, Taina sufletului, urmat de versiunile semnate tot de el din lirica germană (Eichendorff, Uhland, Goethe, Lessing), dar și din literatura latină (Ovidiu, Horațiu) sau din autori francezi (Maupassant, Hugo, Coppée). O notă deosebită o face tălmăcirea lui P. P. Stănescu după Leonid Andreev, cu povestirea Clopotul de aramă. M.Ș.
FARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286962_a_288291]
-
mitică. Intenționa să publice un alt studiu, Clasicism și creștinism, din care mai multe fragmente apăruseră în „Universul literar”, precum și traducerea, în colaborare cu Liviu Rebreanu, a romanului Măgarul de aur al lui Apuleius, inclusă în planurile Institutului de Studii Latine. Timp de câțiva ani boala și mizeria în care trăiește sunt atât de mari, încât prietenii vor lansa apeluri repetate spre a i se veni în ajutor. Refăcut oarecum, se retrage pe meleagurile natale, consacrându-se carierei didactice. Între 1949
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
și mizeria în care trăiește sunt atât de mari, încât prietenii vor lansa apeluri repetate spre a i se veni în ajutor. Refăcut oarecum, se retrage pe meleagurile natale, consacrându-se carierei didactice. Între 1949 și 1969 a predat limbile latină, franceză și rusă la liceul din Topoloveni. În ultimii ani de viață și-a reluat timid preocupările literare, dând la lumină, în „Argeș”, o suită de „narațiuni”. Aceeași revistă îi publica postum, după ce, în 1981, cartea sa de debut fusese
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
, publicație apărută la Craiova, cu periodicitate neregulată, între 1926 și 1928, sub conducerea lui N.I. Herescu. Intitulată cu termenul latin ce desemnează vântul de primăvară și purtând subtitlul „Revistă pentru studiul literaturilor clasice, în dezvoltarea lor și în legăturile cu literaturile moderne”, publicația își propune să revigoreze domeniul prin evidențierea valorii estetice a operelor Antichității greco-latine, privite din perspectiva omului
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
de reședință ca ierodiacon la Mitropolie. Aici se va fi simțit întâi atras și înrâurit de personalitatea mitropolitului Varlaam, ale cărui inițiative culturale le va prelua, făcându-le să triumfe mai târziu deplin. Cunoștințele sale, în domeniul limbilor clasice (elină, latină) sau al unor limbi și culturi moderne (polonă, ucraineană, rusă, neogreacă), ar justifica ipoteza unor eventuale studii continuate în Polonia, cum se crede, la Lvov, în școala Frăției Ortodoxe. După un răstimp petrecut ca ieromonah la Probota (Pobrata), unde prezența
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care le trimite mitropolitului kievean Varlaam Iasinski și patriarhului Ioachim, dovadă că el intervine, cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai celui grec, tradiționalist. În 1693 oferea, de asemenea, țarilor ruși Ioan și Petru Alekseevici, într-o antologie intitulată Despre prefacerea sfintelor taine, câteva traduceri din clasici ai literaturii patristice, ca Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Atanasie Sinaitul
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
de lângă Halici, un tetraevanghel scris la 1144 și alcătuia, în temeiul consultării riguroase a izvoarelor, un informat istoric al Probotei, cu prilejul închinării mănăstirii, în 1677, patriarhiei Ierusalimului. Pentru Mitropolie D. cumpără istorii universale, ca de pildă tratatul în limba latină al lui Johannes Nauclerus și Nicolae Baselius. Exemplarul, intrat, mai târziu, în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino, cuprinde observațiile de lectură ale lui D. - atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive câteodată, dezvăluind însă, cel mai adesea, un cititor pătrunzător. Mitropolitului i
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
probabil în limba polonă, de Miron Costin, afirmând originea romană a românilor. În același timp, una din notele traducătorului la psalmul 86 se referă la o epocă precreștină din istoria poporului, ce se număra altădată între „limbile păgâne”. La originea latină a limbii „rumânești”, „de bun neam”, „rudă-mpărătească”, trimit versurile poemului cronologic, asupra ideii romanității și unității poporului D. revenind, în 1690, într-un comentariu în care stăruie asupra obârșiei comune a locuitorilor celor trei state românești - Moldova, Ardealul și Țara
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
propriile traduceri din grecește, din „cuvintele”, adică învățăturile de filosofie creștină ale sfinților Dorotei și Teodor Studitul, dar și gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, care i-a fost dedicată („hărăzită”). În manuscris, au rămas scrieri istorice, teologice, texte în limbile greacă, latină și franceză, ce atestă amploarea orizontului său spiritual. Și-a adus contribuția la integrala românească a Mineielor, operă preluată de la strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
necesar. După această dată, și mai ales către sfârșitul secolului, F. pierde teren în fața unor gazete sau reviste cu o arie de preocupări mai restrânsă, dar tocmai prin aceasta cu mult mai multe posibilități de a adânci subiectele tratate („Orientul latin”, „Tribuna”, „Luceafărul”). Alături de Iosif Vulcan, la rubricile de cultură generală ale revistei au colaborat, în decursul timpului, învățați și publiciști din toate provinciile românești, între care G. Barițiu, Timotei Cipariu, Al. Papiu-Ilarian, Al. Roman, Nicolae și Aron Densușianu, N. Petra-Petrescu
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I, 1957), precum și pentru numeroase ediții din scrierile lui Anton Pann. Îngrijește și prefațează ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius, Iuvenal, Marțial), colaborează cu capitolele Iuvenal și Aulus Gellius la Istoria literaturii latine, elaborată de colectivul Catedrei de limbi clasice de la Universitatea din București (1986). Alcătuiește cursuri universitare (Morfologia istorică a limbii latine. Substantivul, 1985) și manuale
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I, 1957), precum și pentru numeroase ediții din scrierile lui Anton Pann. Îngrijește și prefațează ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius, Iuvenal, Marțial), colaborează cu capitolele Iuvenal și Aulus Gellius la Istoria literaturii latine, elaborată de colectivul Catedrei de limbi clasice de la Universitatea din București (1986). Alcătuiește cursuri universitare (Morfologia istorică a limbii latine. Substantivul, 1985) și manuale școlare de limba latină. În „Studii clasice” publică, începând din 1959, bibliografia clasică românească. Ediții: Anton
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]