5,763 matches
-
nopții, când asistenții s-au retras. fiecare dintr-înșii împreună cu oaspeții au mulțumit poetului de onoarea ce le făcuse venind în sânul Societății și citindu-le noua sa producție. Asupra acestei producții dramatice suntem scutiți de a mai face vreo laudă banală; credem a fi spus destul arătând numele autorului și cine erau auditorii cari i-au dat admirația lor întreaga. [30 mai 1879] {EminescuOpX 453} ["DE DOI ANI ȘI MAI BINE... De doi ani și mai bine " Timpul" a atras
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
certitudine. Așadar, Gosseyn ocoli întrebarea: - Nu sunt mai inteligent decât eram atunci. Apoi adăugă: - Cine ar fi bănuit că te obosești să ții casa asta amărâtă sub supraveghere? Ținu privirile ațintite pe fața netedă cât rosti cuvintele cu substrat de laudă. Și fu încântat să observe o ușoară mulțumire de sine în expresia celuilalt. Dar Blayney nu spuse nimic; nu oferi nici o explicație pentru prevederea de care dăduse dovadă. Într-un fel, sigur că spusele sale nu aveau nevoie de răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
vreo intenție din partea autorului sau a editurii. I. România. 2005 Ieșeam din comunism cu sentimentul că fusesem un erou, un mic opozant al regimului, de care nimeni nu aflase niciodată, dar ale cărui merite tocmai deaia erau mai demne de laudă și respect. În fond, protestasem în gând ani de zile împotriva frigului și-a foametei, ascultasem cu un amestec de mândrie și satisfacție sute de bancuri cu nea’ Nicu și Leana și mă lăsasem purtat cu inconștiența vârstei de vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
invidios pe succesul colegilor mei, le urmăream cărțile mediocre tronând în librării și-mi venea să urlu, fiecare copertă îmi provoca o suferință profundă și violentă. Mă întâlneam cu ei la catedră, le zâmbeam frumos, dădeam mâna, îi felicitam. În timp ce laudele curgeau, ca într-un comentariu de olimpiadă, în mintea mea se desfăceau simultan ecranele dreptății, pe care rulam poveștile interlocutorilor - isprăvi murdare, adevărate, de nerostit, care lipseau din paginile bibilite și premiate. Spre deosebire de mine, colegii aveau stofă de intelectuali. Știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
demiterea lui Titulescu totodată invitând România să se apropie de Roma în cadrul relațiilor internaționale. Potrivit lui Constantin Xeni, Titulescu își plătea articolele favorabile din presă, mai ales din cea străină: “...grija lui neîncetata de a câstiga prin toate mijloacele amabilitatea sau laudele presei. Nimeni nu era mai puternic în fața lui Titulescu ca jurnalistul. El intra oricând la dânsul si putea sa-i ceara orice. Iar jurnalistul străin facea din el ce vroia! Când s-ar ști vreodată ce valută forte s-a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rudă sau îmi e de atât de departe, încât, zău, nu m-am mirat câtuși de puțin că atunci n-am primit răspuns acolo. Ați cheltuit degeaba banii cu francarea. Hm... măcar sunteți inocent și sincer, calități demne de toată lauda!... Hm... Dar pe generalul Epancin îl știm, și-l știm pentru că e o persoană cunoscută de toată lumea; și pe răposatul domn Pavlișcev, care v-a ținut pe socoteala lui în Elveția, l-am cunoscut, rogu-vă, numai dacă acesta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
muzicale, mijlocia era foarte talentată la pictură; dar de aceste calități aproape nimeni nu știuse nimic ani la rând, fiind descoperite de-abia în ultimul timp, absolut întâmplător. Într-un cuvânt, despre ele se vorbeau foarte multe lucruri de toată lauda. Dar existau și răuvoitori. Unii se arătau îngroziți când pomeneau de numărul imens al cărților citite de fete. Cu măritișul nu se grăbeau; prețuiau cercurile pe care le frecventau, dar nu peste măsură. Faptul apare cu atât mai demn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
avere cumva prea nemaiauzită. În privința acestui din urmă punct, generalul era întotdeauna prudent. Făcu investigații: “într-adevăr, există așa ceva, deși, de altfel, trebuie să mai verific“. Acest fliegel-aghiotant tânăr și „de viitor“ fu ridicat pe cele mai înalte culmi de laudele bătrânei Belokonskaia de la Moscova. Doar un aspect al reputației lui era întrucâtva delicat: câteva legături și, după cum se spunea, câteva „victorii“ asupra unor inimi nefericite. Văzând-o pe Aglaia, acesta deveni un oaspete neobișnuit de statornic în casa Epancinilor. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care te învârtești, i-o reteză ea, învăluindu-i cu privirea și pe ceilalți musafiri. Dar ce fată drăguță! Cine-i? — E Vera Lukianovna, fiica acestui Lebedev. — A!... Foarte drăguță. Vreau să fac cunoștință cu ea. Însă Lebedev, care auzise laudele Lizavetei Prokofievna, o târa chiar el pe fiică-sa, ca să i-o prezinte. — Suntem orfani! Orfani! zise el mieros, apropiindu-se. Și acest copil din brațele ei e orfan, sora ei, fiica mea Liubov, care-i născută din căsătoria cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
chiar fără să i se explice de ce, fie, admit toate astea, dar iarăși se ridică eterna întrebare: de ce a mai fost nevoie de smerenia mea? Oare chiar nu pot fi devorat fără ca acel ceva care mă devorează să-mi pretindă laude pentru că m-a devorat? Oare chiar se va supăra cineva pe mine pentru că nu vreau să mai aștept două săptămâni? Asta n-o cred, și e mult mai sigură presupunerea că, pur și simplu, a fost nevoie de neînsemnata mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuprinsă de o mare însuflețire: de la modista din Petersburg sosiseră toaletele pentru a doua zi, rochia de mireasă, voalul și toate celelalte. Prințul nu se așteptase ca toaletele s-o bucure într-o asemenea măsură; le lăudă pe toate, și laudele lui o făceau și mai fericită. Dar ea lăsă să-i scape ceva: auzise deja că orașul era indignat, că niște derbedei puneau într-adevăr la cale un charivari, cu muzică și, zice-se, cu niște versuri dinadins ticluite, inițiativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ernest Renan, 2-eme edition, Michel Levy, Paris; la pag. 197, 198 și următ. din "Guardia", oper. cit. în fine, fără voia noastră sîntem siliți înainte de a termina să deziluzionăm chiar pe rectorul Universității, căruia conferențiarul [î]i adresează o meritată laudă în finele discursului. Ei bine, nici meritele, nici etatea, nici activitatea onor. d. Zalomyt n-au fost suficiente spre a inspira d-lui Crăciunescu o idee originală. Nu! A trebuit să răsfoiască elogiul răposatului Claude Bernard și Lettre a un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a tras și dânsul îndeosebi din acea îmbunătățire generală. Nu credem că bugetul pentru 1881 să dea contribuabilului asemenea satisfacțiune și nu credem aceasta întemeindu-ne pe cele ce se petrec în țară de cinci ani încoa. [30 ianuarie 1881 ] ["LAUDELE PE CARI FOILE GUVERNAMENTALE... Laudele pe cari foile guvernamentale le aduc amicilor lor politici și iluștrilor financiari pentru sporirea veniturilor statului, corespunzătoare c-o sporire egală a cheltuielilor, le-am împărtăși asemenea dacă nu ni s-ar prezenta unele inconveniente
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din acea îmbunătățire generală. Nu credem că bugetul pentru 1881 să dea contribuabilului asemenea satisfacțiune și nu credem aceasta întemeindu-ne pe cele ce se petrec în țară de cinci ani încoa. [30 ianuarie 1881 ] ["LAUDELE PE CARI FOILE GUVERNAMENTALE... Laudele pe cari foile guvernamentale le aduc amicilor lor politici și iluștrilor financiari pentru sporirea veniturilor statului, corespunzătoare c-o sporire egală a cheltuielilor, le-am împărtăși asemenea dacă nu ni s-ar prezenta unele inconveniente, pe cari le-am relevat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teatrelor. După părerea noastră unele din organele de publicitate sunt nedrepte pentru d. Ioan Ghica. Orice am avea de zis în contra d-sale ca fost președinte de consilii ministeriale, {EminescuOpXII 127} ca președinte al consiliului teatral credem că merită numai laude și că o critică imparțială va recunoaște în d-sa meritul de-a fi făcut din scena Teatrului Național tot ce se putea face cu autorii și cu actorii ce-i avem! [5 aprilie 1881] ["IERI FIIND PROCESIUNEA... Ieri fiind
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sanscrită, pe care frunză cu frunză 'l culeg păsările, pe-a cărui ramuri petrec maimuțele, în a cărui umbră {EminescuOpXII 132} căprioarele odihnesc, în a cărui scorburi petrec furnicile și din florile căruia albinele culeg miere. Om vrednic de toată lauda, toate membrele sale sunt în lume pentru fericirea tagmei; gura pentru a rosti fraze pe cari frunză cu frunză le ciupesc ciorile organelor patriotice, mâna subscriitoare de decrete, ochii cari aleg oameni mari pentru a-i face miniștri, pulsul inimei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pierzătoare și că numai partidul conservator are idei sănătoase și oameni capabili de-a da țării organizarea de care are trebuință! Acestea fiind cauzele retragerii d-lui I. Brătianu, înțelegem bine încurcătura ziarului "Romînul", care simte trebuința să învăluie cu laude neauzite majoritatea izbită de moarte de d. Brătianu, cum să acopere cu flori un cadavru. Înțelegem bine amețeala în care se găsesc susțiitorii corupțiunii și ai imoralității cari declarau în ajunul Paștelor că pricep retragerea d-lui Brătianu, dar n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine simțit. În cazul acela d. Chițu ar fi putut lua și replica, spre a zice guvernului: "Pentru puțin". D. Lahovari și-a dezvoltat apoi interpelarea d-sale. Se înțelege că nu nouă ne este dat a ne confunda în laude la adresa onor. reprezentant conservator; n-am avut niciodată obiceiul să gratulăm pe membrii și capii partidului nostru cu titluri colosale; aceasta a fost invenția mult regretatei "Presa", o invenție foarte comodă și ingenioasă altfel, dar de care demnitatea oprește pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
picior, așa, din când în când, cărora le-a făcut ruptura chiar ieri d. C. A. Rosetti. Răspunzând, ca ministru de interne, la o interpelare a d-lui Maniu în privința unui scandal administrativ de la Dorohoi, d. C. A. Rosetti "aduce laude guvernului ilustrului domn Dumitru Brătianu". Mâine poimâine un secretar spiritual și iubitor de farse, de ex, d. Poroineanu, îl va gâdila pe ilustrul domn cu un pai pe la ureche, ca să-l facă a se apăra de muște, pentru petrecerea confraților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la Bosnia și că prietenul său Hăsdeu are s-i traducă documentele din limba paleoslavă. O mulțime de Vozi! Tot Vodă după Vodă, care mai de care, și tot Ciocîrdel [î]i chema. Ce s-a ales însă din aceste laude? Hasdeu n-a tradus asemenea acte din limba slavonească și Fundescu tot țigan a rămas. Se vede însă că a luat-o una și bună că-i neam de crai bulgăresc și de atunci a prins limbă și vrea să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de asimilare cu Francia încît am căutat ca până și prin uniforma magistraților și advocaților, adecă prin o imitare puerilă" să dovedim Europei că merităm a ne înălța la rangul statelor civilizate. {EminescuOpXII 344} Cu o iuțeală demnă de toată lauda Tribonianii noștri s-au pus de au tradus legile civile ale Franciei. Găsim în legile noastre dispozițiuni cari n-au la noi nici o tradițiune și nici un trecut istoric... Din acest punct de vedere li se impută cu drept cuvânt codicilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de efecte relativ nouă, inesperientă, ademenită cu atât mai lesne de lăcomia câștigului. {EminescuOpXII 476} ["UNUL CÎTE UNUL ZIARELE ROMÎNE... "] 2264 Unul câte unul ziarele române cad ca muștele în luptele Creditului Mobiliar. Din articolele lor pe cât de pâine de laude pe atât lipsite de cunoștințe elementare chiar asupra acestui soi de speculă, aflăm că între fondatori sunt o sumă de nume românești, începînd cu inevitabilul prinț Dumitru Ghica, prezidentul tuturor societăților posibile și imposibile, și sfârșind cu redactorul "Romînului", participator
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la morala creștină” conchide savantul. Afirmații extrem de curajoase, Într-un moment când invazia comunistă și bolșevizarea României Își arătau efectele. Consecințele nu au Întârziat să apară, semnând prematur un destin tragic după cum evocam mai sus. Din nefericire și nu spre lauda lor, la capitolul moralitate și echitate, o serie personalități cu pretenții academice din lumea științifică românească, nu s-au ridicat la nivelul acestui statut: Nicolae Gh. Lupu, Stefan Milcu, Ion Țurai, Ștefan Nicolau, Constantin I. Parhon, Arthur Kraindler, Mihail Sadoveanu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Pentru a‑i anima și mai mult pe ceilalți și a‑i convinge de aceasta, Sfântul Vasile cel Mare, Părinte al Bisericii și om de neprecupețită acțiune, cu deosebite apti‑ tudini administrative, precizează : „... fă‑ți În fața Domnului o faptă de laudă ! (...) vei recunoaște că nu ești decât om și că și tu trebuie să aștepți clipele când vei avea nevoie, la timpul tău, de ajutorul lui Dumnezeu. Nu te lipsi de el din pricina asprimii tale de acum, ci atrage asupră‑ți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]