4,107 matches
-
Și într-adevăr, ce ar fi putut face? Acum, fermierul îi repetase ceea ce-i spusese și atunci, vorbindu-i de pe treptele bucătăriei, și când se întoarse să intre, ridică felinarul cu o mână deasupra umărului, astfel încât razele de lumină se legănară peste tufișuri: — Nu vreau să aud nimic despre nevasta ta, Jonas. Tu singur trebuie să ai grijă de ea. Și dacă nu ești prea bătrân ca să-ți iei o nevastă tânără, atunci nu ești nici pentru vânătoare. Ai să iei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
călcătura grea știuleții mustind de sevă. Dar antilopa țâșnise ca o suliță din desiș, primise plumbul în piept când sărise și căzuse tot ca o suliță ce coboară spre pământ; nu se poticnise, nici nu se împleticise, nici nu se legănase. Jonas începea să simtă scârbă pentru acest om, nu mai rămăsese nimic din fascinația și admirația pe care le nutrise pentru tânărul său rival. Bărbatul înalt și slab care se aplecase râzând peste nevasta lui nu avea nimic comun cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
de tragere, Jonas încremeni locului și-l lăsă pe tânăr să se depărteze. Înălță pușca la obraz și văzu țeava lungă îndreptându-se pieziș spre stelele ale căror luciri pâlpâiră în oțelul ei. Așteptă nemișcat, urmărind din ochi spinarea omului legănându-se deasupra porumbului. Apoi, în clipa potrivită, apăsă pe trăgaci cu putere, ținând pușca pregătită să tragă din nou. Când răsună pocnetul împușcăturii, capul negru și rotund zvâcni ciudat, ștergând câmpuri de stele, corpul păru să se chircească, o mână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
lună atât de bine încât nu-mi dau seama cine-i de veghe asupra mea în noapte. Adormită începi să devii lună și mâinile tale se văd din ce în ce mai bine, de pe Terra, ca două cratere uriașe în care aștepți să mă legeni. Trupul tău este asemeni sânului de fată mare peste trupul lunii, iar sânii tăi au rămas un mănunchi de vase de sânge care irigă și luna de o văd uneori roșie, de te văd uneori mult prea albă. Părul tău
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92917]
-
apus, Sub stropi mărunți de ploaie. Paznicul nopții ce ne veghea amorul Se ascunde. Stau stelele grămadă-n cârd Și luna nu mai râde. Privesc spre cer, Și-ncerc să te găsesc în jur. Hamacul nostru, cuib de dor, Se leagănă domol și singur.
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92943]
-
îmi vâr penisul în ea în timp ce îi țin pulpele din spate, trecându-mi brațele în jurul lor, ridicând-o, și apoi o apuc de țâțe și încep să le sug în timp ce o fut, pizda ei aspirându-mi pula în timp ce ea se leagănă dintr-o parte în alta, pizda ei răspunzând și absorbindu-mă de fiecare dată când mă trag în spate și apoi mă trântesc peste ea, mârâind de fiecare dată când o bag și are fața purpurie și plânge, agățându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
turcii îl trimit la război împotriva tătarilor. Povestea este fermecătoare prin detalii: casa bătrânului tată, lângă fântână, via înflorită, moșneagul cu barba și părul albe și ochii visători; i se naște târziu un fiu, iar el adoră mica făptură, o leagănă, o scaldă în rouă. Copilul crește, se îndrăgostește, se însoară și imediat trebuie să plece la război. "După mine să oftați Și mereu să m-așteptați Nouă ani și jumătate Cu credință, cu dreptate, Când pe zece c-oi porni
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din sacul cu nuci este noaptea; nucile sunt stelele. Asta spun specialiștii în mitologie. Este posibil, dar mărturisim că acest simbolism ne este destul de indiferent și că simțim suficientă plăcere lăsându-ne seduși de frumusețea povestirii, amuzați de peripeții și legănați de farmecul lipsit de detalii. Dacă ni se povestește Pielea de măgar*? Ne face întotdeauna plăcere. De notat că Pielea de porc este o variantă a aceluiași basm ca și Pielea de măgar. Acest strai este ceața în care se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sărbătorim această seară, nu le-am spus niciodată că încercam să uităm această dată ca și cum ar fi ștearsă pentru totdeauna din calendar". Ea a continuat să exprime în viață blândețea maternă în căutarea unui obiect al iubirii: "De curând am legănat la piept, la spitalul Maicilor Engleze, un copil găsit, o sărmană mică martiră mereu bolnavă și care îndură crude suferințe; voia numaidecât să mă vadă, fiindcă simțise o mare alinare citind Viața fratelui meu, și mi-a adus în dar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
luminos de unde ea n-ar vrea s-o cheme înapoi, dac-ar avea puterea. Acolo ea plutește ca un fluture prin grădini de o frumusețe minunată, bea mierea trandafirilor și doarme în caliciul unui nufăr înflorit pe lac, unda o leagănă dulce, mai blând decât o mamă: Iar din bătaia vălurelelor se înalță melodii necunoscute, ca și când ar cânta mii de copii împreună încet, cât se poate de încet și de dulce. Iar deasupra concertului acestuia suav, vibrează armoniile grave ale vântului
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sporovăiesc și-și spun cuvântul, cu veselie și bunătate. E Francisc din Assisi vorbind cu Natura. Un ciocul-berzei vorbăreț se aprinde împotriva urzicilor. "Ce frunzișoare frumoase avea, îndesate împrejurul unui puf argintiu, și ce drăguțe-i erau petalele ce se legănau în vânt!" Mușchii se amuză de ce spune el; zmeurișul zgârie; este poemul pădurii. Partea cea mai originală a cărții este povestea visului fantastic în care regina își revede fiica. Găsim aici o întreagă teogonie de zeițe roz, zâne, duhuri, un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
asta îmblânzește moravurile? Ale lor sunt de o blândețe care pe mulți cretini i-ar face să zâmbească. Și totuși atât de aspre uneori... Alte mâini s-au așezat acum pe șoldurile mele. Deschid ochii. Tristan e în fața mea, se leagănă și el în ritm... Niciodată, până acum, nu-mi închipuisem fericirea la modul atât de material, atât de tangibilă, de simplă. Filozofie... O felie de jambon e oare fericită în mijlocul sandwichului pe care-l garnisește? Sunt tentată să spun că
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
amurg, prin coloniile olandeze, portugheze, engleze etc., bând absint dintr-un pahar înalt, zvelt, apărată de-o plasă deasă de sârmă de țânțarii cu burticica roșie de sângele supt de la băștinași, fumând țigarete subțiri cu opium sau alte kestii halucinogene, legănându-se în neștire pe un balansoar de nuiele, poate e chiar femeia ce-o visez... da, o visez îngenunchiată într-o biserică mică, umilă, prosternată adânc în fața altarului sărăcăcios, înspumată de hainele-i învolburate în preajma șoldurilor cărnoase, șoptind pătimaș, duios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
ziua bună De la soare, de la lună Săracă Marie, dragă Astăzi în pământ te bagă Și te-i face țărnă neagră.” Frumoase și gingașe sentimente sunt exprimate în cântecele de leagăn: „Nani, nani copiliță Draga mamei garofiță Că mama te-a legăna Și pe față te-a spăla Cu apă de la izvoare Ca să fi ruptă din soare Și să n-ai asemănare.” „Nani, nani, puiul mamii, Culcă-mi-te mititel Și te scoală măricel Să te duci cu oile Pe câmpul cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
conjugarea eforturilor pentru prevenirea oricăror tulburări în această masă eterogenă de deținuți, în calitatea lor de infractori"), dar, în realitate, maimuțărește munca spiritului, simulează procesul de înțelegere și creează iluzia unei activități grele, făcută cu multă inteligență. "În fapt, gîndirea legănată de toate aceste promisiuni bate pasul pe loc, dar ea nu-și dă seama", rațiunea fiind amețită prin tactica învîrtirii în cerc. În loc să o deschidă, limba se transformă într-un mijloc de diluare sau de ucidere a gîndirii. Substituindu-se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eu plecam în larg, cu barca, iar seara mă întorceam cu un pui de somn. Apoi făceam focul pe plajă și tu găteai puiul de somn. După ce mâncam, ne scobeam în dinți cu așchii de lemn din barcă, apoi adormeam legănați de fâșâitul valurilor. Într-o dimineață, un milion de oameni au apărut pe plajă, cu milioane de cărămizi în mâini. Voiau să construiască un zgârie-nori. Hai să-i ajutăm, am spus eu. Spre seară, zgârie-norul era gata. Drept răsplată, amândoi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de pe Pământ. Dealtfel, multe lucruri văzute și nevăzute se ridică prin voința lor și prin voința celorlalte sus, se înalță până hăt departe. Seara pluteam mulțumit de sine deasupra pământului. Atunci m-am autodepășit. Un vârtej puternic de aer mă legăna, mă balansa ca limba unui clopot mare de argint. A fost un moment când m-am gândit că aș putea fi acel clopot uriaș. Voința mea devenise nemăsurată, cu adevărat infinită. Am uitat de starea de levitație, am uitat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
speteaza ei și începu să numere în gând ca să uite tot ce-ar putea să-l nemulțumească. Tot numărând, adormi cu respirația ușoară și sforăit ca de copil. Zdruncinăturile îi purtau capul într-o parte și în alta. Bătrânul visa legănându-se ca într-un balansoar. Se făcea că era acasă, copiii, mici fiind, alergau prin camere cu dezinvoltura vârstei juvenile, încăperile răsunau de râsete și veselie. Și în vis, ochii lui se îndreptau cu mai multă dragoste spre fată. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în locul unde trebuia să fie, șezlongul dispăruse. M-am uitat cu atenție să văd dacă nu lăsase urme pe cărare. M-am aplecat și am văzut, în pământul jilav, două linii egale, paralele deci fusese acolo. Poate în el se legănase cineva privind casa și fereastra din sufragerie; mi-am dorit atunci o ploaie torențială de vară, încât, șezlongul să rămână îngropat în terenul moale. Am instalat o cameră de luat vederi pe pervaz cu obiectivul de filmat îndreptat spre grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
provocatoare. Dacă mă îndrept spre ea, himera asta o să dispară, mi-am spus, calmându-mă. Într-o bună zi, scaunul o să apară, poate, în camera mea. Nu-mi va rămâne atunci decât să mă așez în el și să mă legăn, nepăsător cum se legăna pe vremuri bunica. Spre sfârșitul concediului, în ultima dimineață, de cum am deschis ochii mi-am dat seama că se întâmplă ceva în jurul meu. Trupul îmi era liniștit, relaxat. Aerul închis din încăpere îmi apăsa nările, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
spre ea, himera asta o să dispară, mi-am spus, calmându-mă. Într-o bună zi, scaunul o să apară, poate, în camera mea. Nu-mi va rămâne atunci decât să mă așez în el și să mă legăn, nepăsător cum se legăna pe vremuri bunica. Spre sfârșitul concediului, în ultima dimineață, de cum am deschis ochii mi-am dat seama că se întâmplă ceva în jurul meu. Trupul îmi era liniștit, relaxat. Aerul închis din încăpere îmi apăsa nările, dar nu îndrăzneam să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
că priceperea de a ține creionul în mână are ceva legătură cu arta culorii pe care o face în spirit original, cu surprizele unui artist povestitor. Legător de imagine în care înălțarea cocoașei de pomi și case cu fundal albastru, leagănă umbrele unor ouă de Paște lăsate la încălzit de soare. Pictor îndrăgostit de ramuri și frunze care-n prim plan, care-n plan secund, netezesc câmpuri ovale în care se mai văd rămășițe de trunchiuri de copaci, ori ciuperci uitate
Prefaţă. In: Caravana naivilor by Augustin Lucici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1037]
-
erau dispensare și doctori ca acum. Tare mult mi-ar fi plăcut, dacă s-ar fi întâmplat ca tata, să facă acum armata, iar eu să-i fi fost comandant! L-aș fi trimis în concediu de paternitate să-și legene progenitura ca să nu mai plângă. Astfel mama ar fi putut lucra, în timp ce el și ar fi schimbat băiatul și i-ar fi pregătit biberonul ( țoașca). Cât de„dragi” îi mai erau copii, în special când plângeau și nu-l lăsau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cititoare a poeziilor mele hermetice. Minorii în haine vărgate, care trebăluiau uneori în curtea închisorii, nu mi-au făcut nici o impresie, cum nici elevii școlilor și studenții universității din apropiere. O dată, de pe latura de sus a scândurii cu ajutorul căreia ne legănam pe capra de tăiat lemne din curtea închisorii, am căzut și mi-am tăiat profund o gleznă în ferăstrăul proptit, alături, cu lama în sus. Am fost transportat de urgență la clinica chirurgicală, la doctorul Iriminoiu, prieten și fost coleg
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]