5,029 matches
-
Zeci de români din satul Mărășești au fost ridicați din casele lor și închiși, cu cătușe la mâini, într-o pivniță, iar gospodăriile le-au fost vandalizate. Trecând apoi frontiera, aceiași făptași au jefuit comuna Grebeniș, unde au împușcat trei localnici și i-au ridicat pe românii care nu apucaseră să se refugieze. Ducându-i până la graniță, maghiarii i-au umilit, silindu-i să sărute pietrele de hotar și să mulțumească că au ajuns pe "teritoriul sfânt al Ungariei". Alți doi
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
hărțuirea gospodariilor românești. Au fost uciși 15 oameni și câțiva răniți grav. După crime, garda s-a deplasat în satul Girișul de Criș, în scopul unor crime similare. Au fost opriți însă de echipa de pază de acolo, sub comanda localnicului Alexandru Vagaszki, care l-a dezarmat pe Harmathi. La 10 octombrie 1944, în toiul luptelor din zona Bârgăului dintre unități române și sovietice, pe de o parte, și trupele germano-ungare, pe de altă parte, a avut loc o acțiune de
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
a avut loc o acțiune de agresiune împotriva populației românești civile. În toamna anului 1944 în acea zonă erau staționate, în retragere, Divizia 27 de grăniceri secui și Regimentul ungar 33 vânători de munte. Au fost arestați circa 20 de localnici români din Prundu Bârgăului și au fost trimiși la Bistrița, de unde însă li s-a dat drumul după două zile. Șapte dintre ei au fost arestați din nou și închiși într-o pivniță. În noaptea de 10 octombrie, românii au
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
uciși și ceilalți români. Masacrul a avut loc în jurul orei 15. În noaptea următoare, militarii unguri au dat foc satului. Au ars circa 300 de case. Cadavrele intrate în putrefacție au fost îngropate la două săptămâni după comiterea crimelor, când localnicii, evacuați de autorități, au revenit la gospodăriile lor. După ocuparea Ardealului de Nord în toamna anului 1940, pentru populația românească a început unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei recente. La acțiunile de răzbunare ale unor maghiari naționaliști ardeleni
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
lui Iosif Gáll, care a salvat de la moarte mai mulți ardeleni în timpul masacrului de la Treznea. O mărturie în acest sens este și aceea a lui Gavril Butcovan, unul dintre supraviețuitorii dramei din comuna Ip, Sălaj: Au existat cazuri în care localnici maghiari au căzut jertfă alături de români. Între aceștia a fost slujitoarea Șarolta Juhász din Mureșenii de Câmpie, care a fost ucisă împreună cu întreaga familie a preotului Bujor.
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
Oltului a scos și continuă să scoată la iveală noi dovezi despre istoria dacilor, care au trăit pe aceste meleaguri, înainte, în timpul și după cucerirea romană, cele mai reprezentative fiind cele descoperite la Tipie și la Piatra detunată, denumită de localnici: „Chiatra deschicată”. Dovezile istorice și arheologice atestă că aici a existat o importantă locuire dacică începând cu epoca lui Burebista, continuată sub Decebal, precum și un important centru militar și religios, asemănător celui de la Sarmizegetusa din Munții Orăștiei.
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
a exsudatelor vechi pleurale, rahitism, scrofuloză precum și unele maladii caracteristice femeilor. Satul Jabenița ocupă albia majoră din dreapta râului Gurghiu, cu o altitudine medie de 398 m, înclinată de la est la vest. El este așezat longitudinal între: Din informațiile culese de la localnicii care au lucrat la amenajarea lacului pentru ștrand și la podirea lui (amenajare de platforme din lemn, atât sub apă cât și în jurul acestuia), lacul avea 70 m adâncime. Această adâncime pare să fi fost mult redusă în timpul celui de-
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
sociale": relații între vecini, între sexe etc. - "procesele sociale": procese de orășenizare sau modernizare - "tendințele de evoluție socială": dezvoltare etc. În lucrarea sa "Tehnica monografiei sociologice" (1934) Henri Stahl, prezintă etapele, regulile și rezultatele cercetării monografice: - luarea contactului cu informatorii (localnicii care dețin cele mai multe informații) - regula neamestecului în faptele sociale și a observării directe - înregistrarea observației: descrierea, numărarea și măsurarea, înregistrarea mecanică, schița și desenul, colecționarea de obiecte - studiul complexelor de fapte - exemplificări Cercetări ale "Școlii Gusti": Goicea-Mare (1925), Rusețu (1926
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
mare până la punctul în care limba albaneză și limba maghiară au fost recunoscute că limbi ale minorităților naționale din regiunile istorice în care locuiau, iar sârbo-croată din Bosnia și Muntenegru a fost modificată pentru a forma o limbă uzuală a localnicilor, ușor diferită de cea standard de la Zagreb și Belgrad. În Slovenia, erau recunoscute minoritățile maghiare și italiene. Voivodina și Kosovo-Metohia au format o parte din Republică Șerbiei, însă aceste provincii au format, de asemenea, o parte din federație, care a
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
atrage foarte mulți turiști care trec prin estul Jawei, iar drumul către vârful craterului este înconjurat de peisaje miraculoase. De la buza craterului se poate coborî până la baza craterului la depozitelele de sulf care emană gaze sulfuroase. Sulful este extras de localnici într-un mod primitiv care impresionează pe toți cei care se aventurează în crater. Coborâșul este abrupt pe o cărare accidentată, pe unde urcă și coboară muncitorii cu coșuri, pline cu bucăți de sulf, de câte 60-70 de kg. La
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
zilei este între orele 5 am (pentru un răsărit magnific) și 13 pm după care norii coboară în crater. Punctul de pornire spre crater este un Post de trecere numit Post Paltuding (acesta este punctul de reper al turiștilor, orice localnic vă poate îndruma aici...) unde drumul se bifurcă. Drumul din dreapta este cel mai specatculos și mai dificil pe unde sunt îndrumați de obicei turiștii (o jumătate de oră de mers cu mașina). Ajunși în alt punct de trecere, se poate
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
grade, iar pe munte coboară temperatura până la 15 grade dimineața și 25 grade în miezul zilei. Hotel Arabica, singurul hotel de la baza vulcanului, cu camere ieftine (10$) și nu foarte atrăgătoare, cu mic dejun inclus, este ușor de găsit cu ajutorul localnicilor. Toată drumeția de la hotel la crater și înapoi la hotel, nu durează mai mult de 5-6 ore, dacă opririle sunt dese, admirând priveliștea îndeajuns.
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
tatăl lui Lynne, cuplul a reușit să plătească un avans în vederea cumpărării unei vile în pitorescul sat Adderbury, nu departe de Banbury. Burgess obișnuia să organizeze diverse acțiuni teatrale pentru amatori în timpul său liber. În aceste acțiuni erau implicați atât localnici cât și elevi, fiind puse în scenă, printre altele, piese ca "Sweeney Agonistes" de T.S. Eliot sau "The Gioconda Smile - Zâmbetul Giocondei" de Aldous Huxley (Burgess și-a denumit vila din Adderbury Little Gidding, după titlul unuia din cele "Patru
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
în curte. Aceste porți sunt păzite de "gardieni" - statui ai unor eroi din istorie sau idoli protectori, si care au rolul de a proteja templul de spiritele rele. În interiorul curților, uneori sunt amplasate tronuri mici și simple, locuri ocupate de localnici și de zeii mai puțini importanți. De o parte și de alta a curții sunt statuete ale idolilor. Cei mai importanți sunt în partea muntelui și cei mai puțin importanți sunt în partea răsăriteana. Aceste statuete, sunt amplasate cu o
Bali () [Corola-website/Science/299230_a_300559]
-
din părțile Bacăului. În timpul domniei lui Vasile Lupu satul este înzestrat cu heleștee și cu mori în apa Jijiei. Comuna Trușești datează din anul 1835 și și-a păstrat componența actuală: Trușești, Ionășeni, Drislea, Buhăceni, Păsăteni și Ciritei. Din declarațiile localnicilor mai în vârstă, în anul 1890 a început construcția căii ferate, ce trece pe aici, de către o societate austriacă. Tot în acest timp a fost începută și construcția părții stângi a satului (din partea stângă a râului Jijia). Bătrânii spun că
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
Apa freatică pe platouri se găsește cantonată la adâncimi doar de peste 5 m, pe când pe firele de văi, stratul acvifer este situat doar la adâncimi între 0,5-1,5 metri. Pe versanți se semnalează prezența izvoarelor de coastă, numite de localnici „cioroaie”, aluzie la susurul pe care-l face curgerea apei. Prezența apei la aceste adâncimi a făcut ca majoritatea locuințelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât și pentru sectorul zootehnic, din fiecare gospodărie. Suprafața totală
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
Prislopul. Trupele horthyste prevedeau o puternică rezistență în zona trecătorii Prislop. Aici s-au concentrat puternice unități de luptă și forțe de muncă și s-au realizat vaste lucrări de fortificații prelungite la Borșa și Moisei. Dându-și seama că localnicii le-ar putea încurca socotelile în desfășurarea luptelor de rezistență, trupele au dat ordin de evacuare. Astfel moisăienii și borșenii au fost nevoiți să-și părăsească vetrele, urcând în munți sau coborând pe văile Izei și Vișeului, unde au găsit
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
au fost uciși și ceilalți români. Masacrul s-a întâmplat pe la orele 15, în aceeași noapte, militarii incendiind satul și arzând circa 300 de case. Cadavrele intrate deja în putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită dupa câțiva ani de un obelisc din piatră. Supravietuitor al masacrului a fost si Steiu Gavril din Sat Petresti, com. Mintiu, jud. Cluj. Mihali
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
ovinelor și bovinelor). Păstrarea acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a specificului național. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului, industria energetică și activitățile artizanale (dărăcit, țesut, brodat, sculptură obiectelor din lemn). Actualmente localnicii desfășoară o intensă preocupare pentru extinderea fenomenului agroturistic în zonă. În anul 2014, comuna a fost puternic inundată. • Localitatea: Vaideeni • Populația totală la data 31.dec.2002 este de 4275 locuitori. (2011: 3.946) • Suprafață totală: 15759 ha; 157,59
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
cu moartea fratelui său Grigore și ruptura cu Grigore Nazianzus. La acestea se adaugă situația generală din Imperiul Roman și atacurile goților. Sf. Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participă un imens număr de creștini, evrei, păgâni, localnici și străini, ca dovadă a marii sale popularități. Scrierile sale au o mare importanță teologică și au fost traduse pe tot globul. Sf. Vasile a scris câteva cărți împotriva lui Eunomius și a arianismului în general, în care apără teza
Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/299845_a_301174]
-
un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea stângă, puțin în amonte de plaja de la Albina. Un braț secat al Șorcanului, Vâna, străbate cartierul Corneanț. Pe vremuri
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni, olteni imigrați la începutul secolului al XVIII-lea și moți exilați de autorități în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereșu Mare reședință de cerc, aici au fost aduși în același secol și germani, în special funcționari. Cateva zeci
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
însemnat de familii din alte zone ale țării, în special din Moldova și Ardeal s-au așezat aici. A apărut și o componentă de origine etnică ucraineană. Ca și în urmă cu unul sau două secole, ocupațiile de bază ale localnicilor rămân creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și prelucrarea lemnului. Chevereșu Mare dispune de cele mai întinse pășuni între localitățile din zonă. Moștenite din vremea Pașalâcului Timișoara, creșterea ovinelor și cultivarea cucurudzului (porumbului) sunt sectoarele agricole cu cea mai mare pondere. Doi
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
fete. Copii practicau și alergarea cu cercul. Până prin anii '60 la Chevereșu Mare exista și o popicărie, mai întâi pe locul unde astăzi se înalță sala de sport, mutată apoi în curtea căminului cultural. Jocul de popice era numit de localnici "kugle". Periodic se organizează, pe cele două fonduri cinegetice din localitate, partide de vânătoare sportivă. Pescuitul sportiv se mai practică, ocazional, pe Șorcan.
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
de la Tabatinga la Obidos cei 1 400 km sunt parcurși în două luni, această imensă masă de apă fiind, pe drept cuvânt, numit o adevărată "mare în mers". Un fenomen cu totul deosebit care se produce pe Amazon, numit de localnici "pororoca" este efectul fluxului marin care pătrunde în sus pe fluviu, provocând valuri puternice ce ajung uneori până la Santarem, la 1 000 km în interior. În estuarul larg de peste 200 km și lung de 350 km pororoca are efecte distrugătoare
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]