4,229 matches
-
consecință posibilă a vârstei ( vârsta medie a pacienților fiind de 58 ani , comparativ cu 29 ani la voluntarii sănătoși ) și a bolii de care suferă . 5. 3 Date preclinice de siguranță S- a efectuat un studiu privind dezvoltarea embriofetală la maimuțe cărora li s- a administrat lenalidomidă în doze de până la 4 mg/ kg pezi . Rezultate preliminare ale acestui studiu în desfășurare demonstrează că lenalidomida a provocat malformații ( membre scurte , degete îndoite , răsucirea Lenalidomida are potențialul de a determina o toxicitate
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
nici o reacție adversă ( no observed adverse effect level , NOAEL ) se consideră a fi mai mică de 75 mg/ kg pe zi ; această doză este de aproximativ 25 ori mai mare decât expunerea zilnică la om , calculată pe baza ASC . La maimuțe , administrarea repetată , pe cale orală , a 4 și 6 mg/ kg pe zi , pe o durată de până la 20 săptămâni , a determinat mortalitate și toxicitate semnificativă ( scădere ponderală marcată , scăderea numărului de eritrocite , leucocite și trombocite , hemoragii multiple de organ , inflamația
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
pe zi , pe o durată de până la 20 săptămâni , a determinat mortalitate și toxicitate semnificativă ( scădere ponderală marcată , scăderea numărului de eritrocite , leucocite și trombocite , hemoragii multiple de organ , inflamația tractului gastro- intestinal , atrofie limfoidă și atrofia măduvei osoase ) . La maimuțe , administrarea repetată , pe cale orală , a 1 și 2 mg/ kg pe zi , pe o durată de până la un an , a determinat modificări reversibile ale celularității măduvei osoase , o scădere ușoară a raportului dintre celulele mieloide și cele eritroide și atrofie
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Atenționări privind sarcina Lenalidomida este asemănătoare din punct de vedere structural cu talidomida . Talidomida este o substanță activă cu efecte teratogene cunoscute la om , care determină malformații congenitale grave , cu risc vital . La maimuțe lenalidomida a indus malformații similare celor descrise pentru talidomidă ( vezi pct . 4. 6 și 5. 3 ) . Dacă lenalidomida este utilizată în timpul sarcinii se prevede apariția unui efect teratogen al lenalidomidei la om . Condițiile Programului de prevenire a sarcinii trebuie îndeplinite
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
Sarcina ( vezi de asemenea pct . 4. 3 și 4. 4 ) Lenalidomida este asemănătoare din punct de vedere structural cu talidomida . Talidomida este o substanță activă cu efecte teratogene cunoscute la om , care determină malformații congenitale grave , cu risc vital . La maimuțe lenalidomida a indus malformații similare celor descrise pentru talidomidă ( vezi pct . 5. 3 ) . De aceea se prevede un efect teratogen al lenalidomidei și lenalidomida este contraindicată în timpul sarcinii ( vezi pct . 4. 3 ) . Femeile aflate în perioada fertilă trebuie să utilizeze
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
consecință posibilă a vârstei ( vârsta medie a pacienților fiind de 58 ani , comparativ cu 29 ani la voluntarii sănătoși ) și a bolii de care suferă . 5. 3 Date preclinice de siguranță S- a efectuat un studiu privind dezvoltarea embriofetală la maimuțe cărora li s- a administrat lenalidomidă în doze de până la 4 mg/ kg pezi . Rezultate preliminare ale acestui studiu în desfășurare demonstrează că lenalidomida a provocat malformații ( membre scurte , degete îndoite , răsucirea Lenalidomida are potențialul de a determina o toxicitate
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
nici o reacție adversă ( no observed adverse effect level , NOAEL ) se consideră a fi mai mică de 75 mg/ kg pe zi ; această doză este de aproximativ 25 ori mai mare decât expunerea zilnică la om , calculată pe baza ASC . La maimuțe , administrarea repetată , pe cale orală , a 4 și 6 mg/ kg pe zi , pe o durată de până la 20 săptămâni , a determinat mortalitate și toxicitate semnificativă ( scădere ponderală marcată , scăderea numărului de eritrocite , leucocite și trombocite , hemoragii multiple de organ , inflamația
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
pe zi , pe o durată de până la 20 săptămâni , a determinat mortalitate și toxicitate semnificativă ( scădere ponderală marcată , scăderea numărului de eritrocite , leucocite și trombocite , hemoragii multiple de organ , inflamația tractului gastro- intestinal , atrofie limfoidă și atrofia măduvei osoase ) . La maimuțe , administrarea repetată , pe cale orală , a 1 și 2 mg/ kg pe zi , pe o durată de până la un an , a determinat modificări reversibile ale celularității măduvei osoase , o scădere ușoară a raportului dintre celulele mieloide și cele eritroide și atrofie
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
modifica treptat la ochiul/ ochii tratat/ tratați cu TRAVATAN ; aceste modificări au fost observate la aproximativ jumătate dintre pacienții incluși în studiile clinice și au fost reprezentate de : creșterea lungimii , grosimii , pigmentării și/ sau numărului de gene . În studii la maimuțe , s- a dovedit că TRAVATAN produce lărgirea ușoară a fantei palpebrale . Totuși , acest efect nu a fost observat în studiile clinice și este considerat un fenomen dependent de specie . Nu există experiență cu TRAVATAN administrat la pacienții cu afecțiuni oculare
Ro_1072 () [Corola-website/Science/291831_a_293160]
-
a fost studiat la pacienți cu insuficiență hepatică ușoară până la severă și la pacienți cu insuficiență renală ușoară până la severă ( clearance- ul creatininei de până la 14 ml/ min ) . 5. 3 Date preclinice de siguranță În studii privind toxicitatea oculară la maimuțe , s- a evidențiat că administrarea travoprost în doze de 0, 45 micrograme , de două ori pe zi , a indus lărgirea fantei palpebrale . Administrarea topică de travoprost la maimuțe , în ochiul drept , în concentrații de maximum 0, 012 % , de două ori
Ro_1072 () [Corola-website/Science/291831_a_293160]
-
5. 3 Date preclinice de siguranță În studii privind toxicitatea oculară la maimuțe , s- a evidențiat că administrarea travoprost în doze de 0, 45 micrograme , de două ori pe zi , a indus lărgirea fantei palpebrale . Administrarea topică de travoprost la maimuțe , în ochiul drept , în concentrații de maximum 0, 012 % , de două ori pe zi timp de un an , au demonstrat absența toxicității sistemice . Au fost efectuate studii privind efectele toxice asupra funcției de reproducere la șobolani , șoareci și iepuri , după
Ro_1072 () [Corola-website/Science/291831_a_293160]
-
glicoproteinei P În cadrul unui studiu in vitro , temsirolimus a inhibat transportul substraturilor glicoproteinei P , cu o valoare a CI50 de 2 µM . Medicamente amfifilice La șobolani , temsirolimus a fost asociat cu fosfolipidoza . Fosfolipidoza nu a fost observată la șoarecii și maimuțele tratate cu temsirolimus , și nu a fost confirmată la pacienții tratați cu temsirolimus . Deși fosfolipidoza nu s- a dovedit a fi un risc pentru pacienții cărora li s- a administrat temsirolimus , este posibil ca administrarea acestuia în asociere cu alte
Ro_1062 () [Corola-website/Science/291821_a_293150]
-
a pacienților . Datele farmacocinetice pentru temsirolimus și sirolimus sunt disponibile la pacienții cu vârste de până la 79 de ani . 5. 3 Date preclinice de siguranță Diareea însoțită de inflamație cu celule mixte a colonului sau cecului a fost observată la maimuțe și a fost asociată cu un răspuns inflamator , putându- se datora unei dereglări a florei intestinale normale . Răspunsuri inflamatorii generalizate , după cum este indicat de valorile crescute ale fibrinogenului și numărului neutrofilelor și/ sau de modificările proteinelor serice , au fost observate
Ro_1062 () [Corola-website/Science/291821_a_293150]
-
cu un răspuns inflamator , putându- se datora unei dereglări a florei intestinale normale . Răspunsuri inflamatorii generalizate , după cum este indicat de valorile crescute ale fibrinogenului și numărului neutrofilelor și/ sau de modificările proteinelor serice , au fost observate la șoareci , șobolani și maimuțe , cu toate că în unele cazuri aceste modificări clinice de ordin patologic au fost puse pe seama inflamației dermice sau intestinale , după cum s- a menționat mai sus . Temsirolimus nu s- a dovedit genotoxic în cadrul unei baterii de teste in vitro ( mutație bacteriană inversă
Ro_1062 () [Corola-website/Science/291821_a_293150]
-
temsirolimus la om , s- a dovedit carcinogen la șoareci și șobolani . În cadrul studiilor de carcinogenitate efectuate la șoareci și/ sau șobolani au fost raportate următoarele efecte : leucemie granulocitară , limfom , adenom și carcinom hepatocelular și adenom testicular . La șoareci , șobolani și maimuțe au fost observate reduceri ale greutății testiculare și/ sau leziuni histologice ( de exemplu , atrofie tubulară și celule tubulare gigant ) . La șobolani , aceste modificări au fost însoțite de o scădere în greutate a organelor genitale secundare ( epididim , prostată , vezicule seminale ) . În cadrul
Ro_1062 () [Corola-website/Science/291821_a_293150]
-
min ) și esențial metabolic . Excreția se face în principal pe calea urinară ( 80 % ) sub formă de metaboliți , în timp ce excreția urinară a compusului nemodificat este neglijabilă . 5. 3 Date preclinice de siguranță Efectele sedative au fost observate la șoareci , șobolani și maimuțe , după administrare unică și repetată în doze mari . La rozătoare s- a observat o inducție marcată a CYP2B și o inducție moderată a CYP1A și CYP3A începând de la 125 mg/ kg și zi , în timp ce la maimuțe inducția a fost mai
Ro_1109 () [Corola-website/Science/291868_a_293197]
-
la șoareci , șobolani și maimuțe , după administrare unică și repetată în doze mari . La rozătoare s- a observat o inducție marcată a CYP2B și o inducție moderată a CYP1A și CYP3A începând de la 125 mg/ kg și zi , în timp ce la maimuțe inducția a fost mai ușoară pentru CYP2B și CYP3A la 375 mg/ kg și zi . În studiile de toxicitate după doză repetată nu s- a evidențiat hepatotoxicitate la rozătoare și maimuțe . Agomelatina traversează placenta și se regăsește la fetușii femelelor
Ro_1109 () [Corola-website/Science/291868_a_293197]
-
începând de la 125 mg/ kg și zi , în timp ce la maimuțe inducția a fost mai ușoară pentru CYP2B și CYP3A la 375 mg/ kg și zi . În studiile de toxicitate după doză repetată nu s- a evidențiat hepatotoxicitate la rozătoare și maimuțe . Agomelatina traversează placenta și se regăsește la fetușii femelelor de șobolani gestante . Studiile privind funcția de reproducere la șobolani și iepuri nu au demonstrat niciun efect al agomelatinei asupra fertilității , dezvoltării embrio- fetale și dezvoltării pre - și post- natale . O
Ro_1109 () [Corola-website/Science/291868_a_293197]
-
un clearance mai rapid comparativ cu subiecții cu insuficiență hepatică moderată și valori normale ale concentrației de albumină serică . 5. 3 Date preclinice de siguranță Toxicitatea după administrarea de doze repetate Efectele au fost mai severe la șobolani decât la maimuțe , probabil datorită clearance- ului renal mai mare la șobolan . La maimuțe nu s- au observat efecte renale după o singură administrare , chiar la doze care depășeau de 100 de ori , doza clinică . Toxicitatea asupra funcției de reproducere La iepure s-
Ro_1114 () [Corola-website/Science/291873_a_293202]
-
și valori normale ale concentrației de albumină serică . 5. 3 Date preclinice de siguranță Toxicitatea după administrarea de doze repetate Efectele au fost mai severe la șobolani decât la maimuțe , probabil datorită clearance- ului renal mai mare la șobolan . La maimuțe nu s- au observat efecte renale după o singură administrare , chiar la doze care depășeau de 100 de ori , doza clinică . Toxicitatea asupra funcției de reproducere La iepure s- au observat un număr crescut de reabsorbții precoce și un număr
Ro_1114 () [Corola-website/Science/291873_a_293202]
-
aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie , tremor , frecvență cardiacă crescută , respirație dificilă , mioză și anorexie . La maimuțe , doze orale unice de până la 100 mg/ kg au provocat o stare de prostrație și , la doze mai mari , semiconștiență . Toxicitate după doze repetate În studii cu durata de până la 3 luni la șoarece și de până la 1 an la
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie , tremor , frecvență cardiacă crescută , respirație dificilă , mioză și anorexie . La maimuțe , doze orale unice de până la 100 mg/ kg au provocat o stare de prostrație și , la doze mai mari , semiconștiență . Toxicitate după doze repetate În studii cu durata de până la 3 luni la șoarece și de până la 1 an la
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie , tremor , frecvență cardiacă crescută , respirație dificilă , mioză și anorexie . La maimuțe , doze orale unice de până la 100 mg/ kg au provocat o stare de prostrație și , la doze mai mari , semiconștiență . Toxicitate după doze repetate În studii cu durata de până la 3 luni la șoarece și de până la 1 an la
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie , tremor , frecvență cardiacă crescută , respirație dificilă , mioză și anorexie . La maimuțe , doze orale unice de până la 100 mg/ kg au provocat o stare de prostrație și , la doze mai mari , semiconștiență . Toxicitate după doze repetate În studii cu durata de până la 3 luni la șoarece și de până la 1 an la
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie , tremor , frecvență cardiacă crescută , respirație dificilă , mioză și anorexie . La maimuțe , doze orale unice de până la 100 mg/ kg au provocat o stare de prostrație și , la doze mai mari , semiconștiență . Toxicitate după doze repetate În studii cu durata de până la 3 luni la șoarece și de până la 1 an la
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]