5,936 matches
-
în care Holden însuși se dovedește a fi snob sau nu spune adevărul, deși impresia este că uneori pozează în altcineva, doar pentru a se juca, a imagina roluri, sau pentru a-și da importanță. Vrea uneori să pară foarte matur, dar acest lucru nu-i reușește, sursă permanentă de umor în roman (scene precum cea în care, bazându-se pe înălțimea sa, comandă băutură într-un local, pentru a fi anunțat că minorii nu sunt serviți, sau când acceptă oferta
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de familie are și o încărcătură sexuală, personală, dar și una culturală. Fost baschetbalist de succes la liceu, actualmente agent de vânzări pentru echipamente de bucătărie, cap de familie la 26 de ani, Harry se revoltă, la o vârstă mai matură decât eroul lui Salinger, Holden, împotriva respectabilității monotone a vieții pe care o duce, căutându-și identitatea în escapada ce nu poate duce decât la singurătate. Nu ajunge la fel de departe pe cât își propune inițial, găsindu-și un refugiu în relația
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai puternică pentru spații de cea mai bună calitate. Studiile efectuate arată că proprietățile bine poziționate, cu un potențial mai mare pentru flexibilitate și adaptabilitate, Îi atrag pe ocupanți și crește cererea pentru clădiri. Multe companii, chiar și de pe piețele mature, Încă funcționează din amplasări demodate, fapt care sporește și mai mult cererea pentru spații industriale și logistice mai eficiente, chiar Într-un mediu unde cererea este În general mică. Ocupanții spațiilor industriale și logistice caută clădiri flexibile, adaptabile care să
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
piață mai mare); - pentru cele în căutare de resurse, IPP-urile specifice contribuie la realizarea de economii și la obținerea de profituri suplimentare; - pentru cele în căutare de eficiență, IPP-urile specifice ajută la extinderea ciclului de viață al produselor mature, crescând astfel rata profitului, și reduc cheltuielile pentru inovare (deoarece substituie inovarea); - pentru cele în căutare de active strategice, IPP-urile specifice susțin procesul de învățare al corporației; un activ obținut datorită unui IPP poate contribui la acumularea de active
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Stăniloae"17. Pentru a sugera paradoxul dintre Ființă și energiile divine, părintele Stăniloae recurge la exemplul mamei și al copilului: "O mamă poate să se joace cu copilul coborând la vârsta lui, dar în același timp ea păstrează conștiința sa matură de mamă. Dumnezeu cel în Sine, mai presus de timp, Se întâlnește cu creaturile temporale prin energiile Sale"18. Părintele Stăniloae dă răspuns anticipat postmodernilor și tuturor filosofiilor care proclamă autarhia lumii, dintr-o perspectivă pe care e mai lesne
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și explică, altminteri, uriașul său succes de public. Această tensiune spirituală este transmodernă. Am intitulat prezentul capitol Poetica rupturii într-un dublu sens: unul venit chiar dinspre conceptele regenerate ale ultimilor ani nichitastănescieni, când el simțea că devenise suficient de matur pentru a anunța o nouă paradigmă poetică, legată chiar de cuvântul ruptură, dar și o "ruptură" în sensul introducerii unei atitudini contradicționale între perfecțiunea omogenizantă a formelor poetice și imperfecțiunea eterogenizantă sugerată de celebra Lecție despre cub și de titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Iisus, în special la înv]ț]tură conținut] în așa-numitele evanghelii sinoptice, a lui Marcu, a lui Matei și a lui Luca. A patra, a lui Ioan, poate fi privit], cel mai bine, ca o serie selectiv] și matur] de meditații pe temele principale ale primelor trei evanghelii, pe care autorul le-a cunoscut în mod direct sau prin intermediul tradițiilor orale ulterioare. Esență înv]ț]turii lui Iisus este Împ]r]ția lui Dumnezeu sau modul în care Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care îl poate atinge o persoan]; și chiar dac] arete este cel mai important ingredient din eudaimonia, și alte lucruri sunt necesare. Prima poziție este cea a stoicilor, iar ultima este cea a lui Platon și Aristotel (pentru Platon, cel matur, o viat] bun] va include satisfacția moderat] a impulsurilor noastre iraționale, în timp ce pentru Aristotel, bunurile materiale reprezint] mijlocul necesar pentru a desf]sura o activitate excelent], practic] sau intelectual] - și cine, se întreab] el retoric, ar atribui eudaimonia unei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui lucru reprezint] principiul interior de schimbare; o schimbare este natural] dac] este opera acestui principiu natural. S] analiz]m cazul creșterii organice: o plant] se modific] în schimb de la semințe la stadiul de vl]star și apoi de plant] matur] pentru că apoi s] moar]. Aceste schimb]ri sunt naturale deoarece se datoreaz] acțiunii principiilor interioare care îi guverneaz] dezvoltarea și, în cele din urm], dispariția. Ele se disting de alte schimb]ri care sunt rezultatul acțiunii unor factori externi, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al omuciderii. Principiul respect]rii intereselor ființelor senzitive nu implic] dreptul egal al tuturor ființelor senzitive la viat]. Pentru a vedea de ce lucrurile se prezint] astfel trebuie s] acordăm mai mult] atenție ariei de aplicare a acestui principiu. Majoritatea animalelor mature vertebrate (mamifere, p]s]ri, reptile, amfibieni și pești) dețin în mod clar aceste capacit]ți. Este posibil ca multe animale nevertebrate precum artropodele (de exemplu, insecte, p]ianjeni și crustacee) s] le dețin] capacit]țile respective pentru c] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi înțelept s] adopt]m teoria conform c]reia toate fiintele umane senzitive au drepturi morale primare egale și depline. (Pentru a evita „speciismul” am putea acorda același statut moral indivizilor senzitivi din oricare alt] specie a c]rei membri maturi și normali sunt considerați a fi persoane.) Conform acestei teorii, atâta timp cât un individ este uman și senzitiv, egalitatea moral] a acestuia nu poate fi pus] la îndoial]. Dar exist] o obiecție în ceea ce privește extinderea statutului moral egal chiar și asupra f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
component] ușor detașabil] a unei juc]rii create special pentru acel segment de vârst]. Unele grupuri de ap]rare a drepturilor consumatorilor susțin c] o astfel de responsabilitate nu poate fi complet înl]turat] prin scuză c] „victimele erau adulți maturi care știau sau ar fi trebuit s] cunoasc] riscurile acelei acțiuni”. Aceast] ultim] cerere ins] pune în mod special câteva probleme, legate mai ales de prezumția de maturitate, inteligent] și responsabilitate din partea consumatorului și de limitele rezonabile ale responsabilit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi suplimentat] cu explicația condițiilor prohibitive (Young, 1979; Dennett, 1984.) iii. Câteva tentative contemporane de a reorientă dezbaterea Într-o contribuție contemporan] celebr] la aceast] dezbatere, Peter Strawson susține c] atitudinile și comportamentele noastre interpersonale pornesc de la ideea c] oamenii (maturi) sunt liberi și sunt responsabili pentru acțiunile lor (Strawson, 1962). El argumenteaz] c], într-o foarte mare m]sur], reacțiile și sentimentele noastre personale depind de (sau presupun) convingerile noastre privind atitudinile și intuițiile altora și ale noastre. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică, și cea polemică”, dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica mărginirea la ele, cu excluderea textelor neliterare. Afirmația abia lasă să se întrevadă atitudinea programatică
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
ani și, În general, durata lui de viață este Între 20 și 25 de ani. Un câine poate trăi 15 ani pentru că, În general, se maturizează la 2 ani. Durata de viață a iepurilor este de 7 ani, pentru că devin maturi Într-un an. Aplicând aceeași regulă la oameni, ne putem aștepta În mod rezonabil să trăim peste 90 de ani (14 × 7 = 98 de ani femeile și 16 × 7 = 112 ani bărbații). Conform unui raport elaborat de Chinese National Committee
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
referire la școală și la copii și tineri este, evident, restrictivă. Învățăm nu numai în școală, ci și în afara ei, nu numai într-o anumită perioadă a existenței noastre (în copilărie și tinerețe), ci pe tot parcursul vieții. Și adulții/maturii învață, chiar dacă în mod specific, diferit; și ei sunt supuși unor activități de instruire-educare, de formare continuă pentru a se adapta dinamicii profesiunilor, solicitărilor diverse și în permanentă schimbare ale vieții. Așadar, învățarea este permanentă, continuă, este coexistentă cu însăși
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la vârsta adultă au ca punct de plecare teoria lui Piaget, care susține că dezvoltarea psihoindividuală parcurge mai multe stadii. Pentru unii autori, stadiul inteligenței formale, postulat de Piaget, ce reflectă capacitatea persoanelor de a gândi abstract „marchează începutul gândirii mature la adulți” (Tennant, 1988, p. 69). Multe cercetări au evidențiat faptul că, în lucrările lui Piaget, există diverse explicații ale modului în carestructurile cognitive se dezvoltă de-a lungul vieții individului și că dezvoltarea cognitivă nu se sfârșește odată cu atingerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea primei idei și pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea primei idei și pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de asumareaunor angajamente și a responsabilității îndeplinirii lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive a unui adult” (Labouvie-Vief, apud Merriam, Caffarella, 1991, p. 188). Referitor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive a unui adult” (Labouvie-Vief, apud Merriam, Caffarella, 1991, p. 188). Referitor la a doua idee, și anume dezvoltarea cognitivă a adulților maturi încontext social și cultural, Labouvie-Vief susține că nu atât înaintarea în vârstă, cât mai degrabă influențele sociale și parcurgerea unor experiențe de viață condiționează dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă. Contextul realizării cunoașterii e la fel de important ca și cunoașterea însăși. Parcurgerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sfârșit, există alți autori conform cărora inteligența cunoaște un declin sub anumite aspecte, rămâne relativ stabilă în altele sau poate chiar să se dezvolte în anumite privințe. Ce provoacă o asemenea imagine confuză privind capacitățile și abilitățile intelectuale ale adultului matur ajuns la o vârstă considerabilă? Botwinick (apud Merriam, Caffarella, 1991) arată că există patru factori care întrețin această stare de confuzie, și anume: a) înțelegerea noțiunilor de vârstă și înaintare în vârstă; b) definirea inteligenței; c) tipurile de teste utilizate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de resursele puse la dispoziție de alții, membri ai grupului social de referință, de societate în general. Așadar, problema dacă abilitățile intelectuale se diminuează pe măsură ce oamenii îmbătrânesc este controversată, ce admite soluții diverse. Cercetările au dovedit că, la adultul matur, inteligența rămâne relativ stabilă și, în unele privințe, chiar seîmbunătățește. Cel puțin până în decadele a șasea și a șaptea de viață, declinul general al abilităților intelectuale ale omului nu este semnificativ. Dacă se înregistrează o anumită deteriorare a funcționalității intelectului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și în ceea ce privește inteligența practică. De asemenea, declinul vizează nivelul maxim sau optim de funcționare intelectuală. Îmbătrânirea nu duce necondiționat la scăderea capacităților intelectuale, a inteligenței individului. Numai anumite aspecte ale acesteia pot fi afectate de înaintarea în vârstă. Și adulții maturi, și bătrânii pot învăța lucruri noi, inteligența lor (atâtacâtau avut-o) se poate menține în limite rezonabile și chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atâtacâtau avut-o) se poate menține în limite rezonabile și chiar se poate dezvolta prin specializare domenială și compensare a unor aspecte care înregistrează un anumit declin. Înțelepciunea: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturitc " Înțelepciunea\: caracteristică fundamentală a gândirii adulților maturi" Înțelepciunea este văzută adesea ca reprezentând apogeul gândirii adulților maturi. Cu toate acestea, conceptului de înțelepciune i s-a acordat, până de curând, insuficientă atenție. Reprezentarea și concepția noastră în privința înțelepciunii se bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]