5,675 matches
-
ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar fi o liniștită reluare a motivului mitic de nu s-ar simți în ea această pulsație. Replica nesupunerii se dă numai în cazuri de nevoie. Un eveniment provoacă în artistul Prometeu ambiția de a arăta ce poate, fapt care
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
simbolul unei puteri eterne „o floare albă”. În poezia lui Labiș există o permanentă încercare de a oferi o viziune proprie atât asupra realității înconjurătoare cât și asupra unor creații preexistente: opera lui Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu sau asupra literaturii populare: Meșterul, Miorița. O constantă a liricii lui Labiș este reprezentată de saturația narativ-concretă, un adevărat act de curaj literar. În poeziile sale se întâmplă ceva, se înscenează acțiuni. Un poem apare sub forma unui șir de observații directe, care desemnează o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
departe în căutarea purității legată lingvistic de ideea de alb, încât la un moment dat are impresia că el e singurul care întunecă lumea: „Și-i totul alb și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și instrucțiunile amănunțite ale Domnului își construiește Noe corabia. Moise ridică altarul de jertfă, cortul și orânduiește întregul cult după aceleași instrucțiuni, care nu scapă nici un odor, nici un vas, nici un veșmânt și nici un mobilier. Dumnezeu „umple cu duh dumnezeiesc” pe meșterii Betabeel și Oholiab, învățându-i știința de a lucra aurul, argintul și arama, de a șlefui nestematele, de a sculpta în lemn, de a pregăti mirul și odăjdiile, într-un cuvânt, de a măiestri în toate chipurile artei materia. Însuși
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
caz și în celălalt, fondul acesta simbolizează cerul, fiindcă toate scenele istorice și toate viziunile zugrăvite nu se mai petrec pe pământ, ci dincolo de condițiile timpului și spațiului, în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav” fiindcă și-a întipărit dumnezeiasca față în maramă pentru a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav” fiindcă și-a întipărit dumnezeiasca față în maramă pentru a o trimite regelui Abgar, Maica Domnului, care a îngăduit lui Luca să-i facă icoana și evanghelistul, care era înzestrat cu geniul picturii. Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și evanghelistul, care era înzestrat cu geniul picturii. Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce se deschide acestei făpturi mântuite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses al lui James Joyce, un imens textem "actualizat" în opera prozatorului irlandez, după cum anumite variante ale basmelor populare sunt "actualizate" în poveștile lui Creangă. Tot astfel, unele mituri ale literaturii universale (Faust, Don Juan, Miorița, Meșterul Manole) au inspirat, din postura de texteme, numeroase opere celebre, care au devenit uneori mai cunoscute chiar decât modelul lor317. În principiu, cu cât un text(em) e mai amplu, cu atât modalitățile sale de resemantizare "poetică" sunt mai complexe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îndelungat, majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn. Toate aceste unelte și obiecte de uz casnic erau executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze la multe edificii de pe Valea Prahovei, îndeosebi vile la Sinaia. După Primul război mondial, meșterii de hambare au fost din ce în ce mai puțini, locuitorii preferând să se angajeze ca salariați la diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu lespezi sau cu piatră de râu. Uneori avea două cărări de lespezi, între ele cu ronduri de flori (Fig.18) sau parcele pentru legume și zarzavaturi. Arta decorativă a caselor își găsește izvorul în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți în ciplirea și fasonarea lemnului. Fiecare casă reprezenta, atât în interior, cât și în exterior un adevărat muzeu etnografic. Până astăzi s-au păstrat foarte puține case de acest fel. III. 5 AȘEZĂRILE Intravilanul existent (356,2 ha) este
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
publice. Nu s-ar putea spune același lucru despre zonele în care apare industria, pentru că muncitorimea română, marcată de istoria recentă comunistă, nu mai avea conștiința exploatării sau a legării de capacitățile de producție. Se poate merge până la respectul acordat meșterilor, șefilor de secție, inginerilor, dar nici într-un caz unei relaționări bazate pe putere. Mai mult decât atât, cred că ceea ce s-a putut salva din regula socială a regimului comunist a fost tocmai conștiința apartenenței la un corp social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o dovedesc numele unor localități: Hâjdău din Hotin și Hâjdieni, din Bălti și Orhei (vezi Poghirc, 1968, pp. 53-55). Undeva (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 109), savantul încearcă să ofere că explicație (probabilă) a numelui său un etimon slav semnificând 'meșter'. 2 Mai toate informațiile biobibliografice care urmeaza sunt extrase, în mod selectiv, din Poghirc, 1968, pp. 53-71. În anii '80 ai secolului trecut, Cicerone Poghirc, stabilit în străinătate, fusese "pus la index" de către regimul comunist. Se explică astfel de ce, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de frumusețe atemporala. Lucruri pe care le găsim din ce in ce mai rar în clipa noastră agitată și neroditoare. Uneori, cănd vreun elev sau vreun profesor se apleacă dăruit asupra scrisului, când, la zilele școlii, îl pomenim pe el sau pe altul dintre “meșterii cei mari de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
sau „Dorna”. Până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic. Pe 24 septembrie 1999, a primit, alături de Sofia Ionescu, titlul de cetățean de onoare al municipiului Fălticeni. A fost înmormântată în cimitirul localității dobrogene Urluia, unde un meșter local i-a ridicat o cruce pe care a încrustat conturul unui vapor. 16. Eliza Leonida Zamfirescu (10 noiembrie 1887, Galati - 25 noiembrie 1973, Bucuresti) A fost prima femeie inginer din Europa, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României, sora
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
simțire. Se numără printre acestea schimbul intens de produse pe drumurile comerciale numeroase ce străbăteau Carpații sau legau Moldova, Țara Românească și Transilvania de litoralul Mării Negre și de Dunăre, dublat de un schimb de cunoștințe tehnice, prin trecerea munților de către meșteri pricepuți din Transilvania sau trimiterea de tineri pentru a deprinde meșteșugurile în spațiul intracarpatic. A mai jucat un rol și păstoritul transhumant, dreptul românesc comun celor două state extracarpatice, chiar unele coduri juridice dintr-o țară erau accidental folosite în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
culturii umane trebuie sporită”, căci, justifica același spiritus rector, un nume românesc impus atenției universale, prin puterea lui de creație, echivalează cu o bătălie câștigată”. În aceeași vreme, o nouă generație se grupa, În Capitală, sub același steag, la revista Meșterul Manole, care a propovăduit Încă de la primele sale pagini... universalitatea, integrându-se unui spirit european evoluat - susțin redactorii săi - În convingerea că „destinul acestei Românii nu poate fi un destin plat, retrograd și minor, ci un destin măreț, impulsiv și
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
de universalitate”), sau N. Titulescu (acceptând sentențios: „De la național prin regional la universal, iată lozinca României peste granițe”...) și cei de la Viața Românească (adoptând teza universalității prin intermediul specificului național, ilustrând, chiar, raportul național-universal, „validat de exemplul suprem, Eminescu”), tinerii de la Meșterul Manole se apropie sub egida unui efort creator depășind, evident, cadrul local. În pagini semnate de Vintilă Horia și Ion Șiugariu sau Ovid Caledonoiu și Pericle Martinescu ideea universalității Își găsește aici adepți, aproape fanatici, pe linia unei „mărețe tradiții
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
și obligatorii pentru toată lumea”. Pe acest ton, uimitor poate azi, Însă entuziast susținut În epocă, poetul din Trecere prin alba poartă vedea „posibilă o regenerare a spiritualității românești și o Îndrumare a ei pe calea universalității eterne”, admițând că Meșterul Manole subordonează frumosul unei nevoi mai mari și mai permanente a realității noastre românești...” Astfel, un simplu vis, uneori conformist și ezitant cultivat la Gândirea, sobru și sever la Viața românească, grav și discret la Însemnări ieșene, timid la Umanitatea
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
ideal, un centru care să justifice o nouă epocă creatoare. Vrem să arătăm că noi suntem sprijinul și centrul acesta, că o nouă cultură europeană e posibilă prin participarea conștientă la efortul creației românești” -, spunea Vintilă Horia În Manifestul revistei Meșterul Manole. Tendința spre universalitate, exprimată cu o Încredere În forțele noastre, cu o Îndrăzneală până la temeritate, cum nu mai fusese exprimată la noi, lua aci forma unui ideal, efectiv declarat. „Mai hotărâți, mai aprigi și mai dezinteresați, vom lupta și
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
noastre, cu o Îndrăzneală până la temeritate, cum nu mai fusese exprimată la noi, lua aci forma unui ideal, efectiv declarat. „Mai hotărâți, mai aprigi și mai dezinteresați, vom lupta și de aci Înainte pentru același mărturisit ideal universalitatea românească”, - scria Meșterul Manole În 1940. Cum amintea, peste ani, Vintilă Horia ( În prefața volumului Sete de ceruri, publicat În 1985, la München de Lucia Soreanu, soția poetului), „ideea de universalitate, plecând dintr-o esență românească foarte bine definită” a constituit idealul generației
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]