4,790 matches
-
și de șal și de blană." Dealtfel stilul acesta bătrânesc mai poate avea și altă pricină. Aga Ilie Kogălniceanu își crescuse odrasla cu strășnicie, după tipicul vechi, trimițînd-o la școală în antereu de cutnie și cu ișlic de piele de miel sură, care se prefăcea în minge pe mâinile copiilor. N. BĂLCESCU Deși foarte aprins, mesianismul lui N. Bălcescu (1819-1852) e tot atât de pozitiv. În 1844 începu să publice în Propășirea studiul Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
artisticește, ia forme virgiliene. Pan întrupează voluptatea de a participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sexuală a fetei își găsește o expresie proaspătă, cam riscată, în Cântec de legănat genunchii: Să nu țipați, genunchii mei, Drum cu ferigi, de nopți, de ploaie, Genunchi de fier cum vă îndoaie? Vă mân spre el ca pe doi miei. Versurile Reymondei Han caligrafiază delicat: Când ninge pe cheiul pustiu Aș vrea să știu să pictez, Să fiu un artist chinez Și cu cerneală de aur să scriu Un poem despre zăpadă. De la Igena Floru a rămas o singură piesă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va mai rămîne din filisteni va pieri, zice Iahwe”. Amintește ivriților să fie cu băgare de seamă și la filistenii din Gat pentru că ,,6,4 Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea mesajului rezultă din steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea mesajului rezultă din steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată pe frunte ca semn al conducerii supreme cerești. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
camere și presupus a fi de origine getă sau sarmată după gîndirea arheologilor a fost datat pentru secolul lV î.e.n. Pe o cupă găsită aici se vede Șaue sau fenixul care are în cioc un pește iar în gheare un miel. Este caracte- ristic moțul de pe cap care pornește de pe cioc și se întinde deasupra spatelui pînă aproape de coadă. Tezaurul descoperit la Peretu, județul Teleorman, în anul 1971, a fost găsit într-un mormînt ,,traco-get” de pe la mijlocul secolului lV î.e.n. Este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost descoperite scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de obicei proaspătă. Găina, rața, gâsca, se sacrificau sâmbăta și se consumau duminica după ce veneam de la biserică. Mielul era sacrificat primăvara, la Paști și la Duminica Mare. Toamna se consuma carne de batal cu varză și cu vin negru „putereaursului”. La Crăciun se tăia porcul, în ziua de „Ignat”. Fără carne proaspătă de porc Crăciunul nu mai era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fie mai bine! Așteaptă cu răbdare” ! De la bunicii din Corbeni mi-a rămas în amintire o capcană pentru câini vagabonzi, ca o spânzurătoare. într-o groapă înconjurată cu un fir de sârmă, se punea carne, resturi de la păsările sau de la mieii tăiați. Groapa era înconjurată cu sârma care era prinsă sus într-o cumpănă ca de fântână. Când cădea în capcană câte un câine, mai ales noptea, se auzea în tot satul jalnica chelălăială a câinelui strâns de gât. „MAMA MARE
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
le-a cerut să dea semnătură pentru bunurile pe care le luau, când voiau ei, din magazia colectivei. Și luau tovarășii de toate și în cantități însemnate. Grâu, porumb, pepeni, și struguri luau cu camionul. Primăvara luau câte 100 de miei, pentru serbarea de „1 Mai”, iar brânză, caș și smântână luau de fiecare dată cât le trebuia. Pentru că au observat că Dinu însemnează de fiecare dată ce au luat și cât au luat activiștii de partid, aceștia au cerut să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru lactate. Mai folosește alte două vase de spălat și două seturi de prosoape sau șervete de masă. „în hotelurile cușer, există două bucătării separate.” Aici se prepară numai anumite tipuri de carne, menționate în Levitic 11 și Deuteronom 14. „Mielul, vita și puiul se numără printre cele permise; porcul și scoicile sunt interzise.” ritualul pregătirii mesei și justificarea religioasă a alimentației sunt elemente specifice stilului de viață al evreilor ortodocși și necesare în vederea definirii identitare. Sfințenia mesei și sacralitatea spațiului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al anihilării Eului, al atingerii stării haotice, mai scrie Constantin Bălăceanu Stolnici. * Albedo sau Leukosis. Prin transformări speciale, masa neagră va deveni o substanță alb-argintie, strălucitoare. La ea se referă textele vechi atunci când o numesc metaforic „aramă albă”, „mercur purificat”, „mielul incubat”, „laptele fecioarei”, „lună plină” etc.. Simbolismul acestei transmutări herme tice se referă pe plan macrocosmic la „ieșirea universului din haos, realizarea actului creațiunii (acel fiat lux al genezei), țâșnirea luminii din întunericul primordial”. Pe plan microcosmic, această transformare alchimică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pâinea cea de toate zilele cu toporul ori cu cața.” Gospodaria Lipanilor demonstrează că sunt oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri în care se practică încă schimbul de produse: “Avere aveau cât le trebuia, poclozi în casa, piei de miel în pod, oi în munte. Aveau și parale stranse într-un cofăiel cu cenușa. Fiindu-le lehamite de lapte, branza și carne de oi sfârtecate de lup, aduceau de la câmpie legume. Tot de la câmpii largi cu soare mult aduceau faina
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe urmă,mă apuc să scriu ,și-i las să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Îmi ceară la control și să Încep cu alt necaz, că abia scăpasem... Și În două ore nici o cunoștință n-a venit În gară... Și-atunci mi-am luat bagajul și, din cauză că paltonul de iarnă era Îmblănit cu blăniță de miel, a fost foarte greu... Și de la gară până la lac, prima stație după gară, cred că am pus jos de zece ori cel puțin... Abia făceam câțiva pași și iară trebuia să mă odihnesc, că eram foarte slăbită. Și acolo, În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sfântul Nicolae. Și poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata Își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau din Împrejurimi, protipendada localităților, pentru că la tata se tăiau purcei, se tăiau miei, se bea țuică de Pitești... După ce am pierdut tot de acolo și am ajuns În Constanța, săraci ca toți ceilalți, ziua de Sfântul Nicolae nu mai era chiar la fel... Veneau mai puțini, sigur că da, se Împuținaseră, dar ziua
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu-i nici un pericol, că nu fug nicăieri. Și Într-adevăr, vreo cinci sau șase zile am lucrat așa. Se obișnuiseră, mâncam mâncarea de la ei... Acest tractorist, nea’ Gheorghe, mi-a adus plăcintă dobrogeană și friptură de pasăre și de miel. Când mă Întorceam, le duceam și colegilor țigări și mâncare: pâinea care rămânea de la soldați și o gamelă cu mâncare pe care o țineam numai eu știam cum. Colegii abia așteptau să mă Întorc de la câmp. După aceea, am lucrat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așteptați un moment favorabil? Păi, așteptam, că se spunea că vin americanii și fac, și dreg... De unde v-au arestat prima dată? De-aici, de-acasă. Era În data de 2 iulie 1948, chiar Într-o sâmbătă, și tăiasem un miel și beleam la ăla acolo. Și m-au chemat la poștă, că nu știu ce date trebuie să-i dau, și m-o luat, și m-o băgat Într-o dubă, cu altu’ peste mine acolo... N-am văzut cine-o fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cote... Cum ați ajuns dumneavoastră În opoziție cu regimul comunist? Am fost cioban În munte multă vreme, din tată În fiu, și, În 1948, comuniștii ne-au luat dreptul de munte și ne-au pus cote pe oi, lână, brânză, miei... Le-am dat treburile ăstea, da’, atuncea, noi știam că munții erau ai noștri, că era munca părinților, a bunicilor noștri și trăiam și noi din ea... Comuniștii au făcut o naționalizare și ne-au luat munții, nu ne-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai are acasă așa, a mai știut de cutare. Și unu’, fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: „Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă ascunse vreo 50-60 de piei de miel”. Manoliu ăsta, care era de-aicea, avea moară și ascunsese vreo zece butoaie de benzină; despărțise un beci și el credea că acolo nu i-o găsește. Și mai venea de la Securitate și ne mai ancheta și aci la penitenciar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai bune, priț-preț! Iaurgiu: Iort prospăt! Iort! O femeie: Porumbielu fiert! Porumbielu - porumbiel! Găzar: Gaz! Gaz! Ai la gaz! Săpunar: Siepun! Siepun! Precupeț: Strugureii - strugurii de Dealu-Mare! Of! ce mai razachie! Alt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avea însă un venit lunar de 88 de lei. 230. Restaurantul Günther Albert (Guenter) aflat în apropierea bisericii Sf. Ionică, azi demolată, în spatele Palatului Regal, avea și o grădină, vestită în epocă (Grădina Alcazar). la Biserica Albă231, cu firma: „La Mielul alb“. Casa a ars și în loc s-a clădit o alta. Se mânca excelent, cu porții foarte mari, pentru 80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]