5,217 matches
-
poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de Aeneas / Enea, erou troian, întemeietorul unei cetăți după distrugerea Troiei, de care se îndrăgostise Didona când acesta a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de Aeneas / Enea, erou troian, întemeietorul unei cetăți după distrugerea Troiei, de care se îndrăgostise Didona când acesta a poposit în Cartagina. Ajuns în Latium, Enea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre ei se îneacă. Când se înfurie, capricioasa nimfă produce inundații ce aduc mari necazuri oamenilor. Samca. O creație mitică românească este și Samca, aripa Satanei sau a lui Scaraoțchi, care smintește femeile, vine la paturile celor însărcinate pentru a le mări durerile facerii, îmbolnăvește femeile care vor să lepede sarcina și nu-și ascultă bărbații, apar neașteptat pentru a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că nu putea aduce lumina soarelui, și-a dezgolit corpul în fața zeităților, acesta fiind un striptease sacru. Râsul lor zgomotos a făcut-o curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde din primordialii Izanagi și Izanami și are trei frați. Frumusețea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zeiței Flora, floralia, se practicau și unirile sexuale sacre. Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice ale hierogamiei, ale unirilor sacre, intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
H.), educatorul Greciei, după remarca lui Platon, a oferit modelul educației clasice prin sporturi atletice, jocuri și exerciții cavalerești (vânătoare, echitație, aruncarea suliței), prin arte muzicale (liră), dans, oratorie, prin etica eroismului ce elogia onoarea, curajul, dăruirea, sacrificiul. Chiron este miticul educator al lui Ahile. Modelul homeric a creat jaloanele educației spartane și ateniene. Stat războinic ajuns la apogeu în secolul al VII-lea î.H, Sparta a promovat un model educațional esențialmente militar și sportiv mulți tineri spartani s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Paros, Alceu, Anacreon, Pindar. Tot legendele spun că s-a căsătorit cu un negustor bogat, Kerkylas, cu care a avut o fată, că la vârsta maturității s-ar fi îndrăgostit de un tânăr, Phaon, care, după unii era un personaj mitic din alaiul Aphroditei. Cel care a dat amploare acestui fapt a fost Ovidiu. Din cauza iubirii refuzate de Phaon, legendele spun că s-ar fi sinucis, aruncându-se în mare. Scandalizat de libertinismul tinerei poete, tiranul Pittacos din Lesbos ar fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din cele mai vechi timpuri și până astăzi, traducere de Alexandra Constantin, București, Editura Orizonturi, 2009. Bruckner Pascal, Finkielkraut Alain, Noua dezordine amoroasă, traducere de Luminița Brăileanu, Editura Nemira, București, 1995. Camphausen Rufus C, Enciclopedia înțelepciunii erotice, traducere de Eugenia Mitici, Editura Ethos, București, 1996. Cloulas Ivan, Familia Borgia, traducere de Antonia Kacso și Filofteia Iscru, Editura Aramis, București, 1992. Collas Philippe, Mata Hari. Adevărata poveste, traducere de Diana Șerban, Editura Lucman, București, 2004. Craveri Benedetta, Amante și regine, Editura Curtea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
narativă dă impresia că are doar rolul de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se reduc la materialitatea stîncoasă a Caucazului. Sensul povestirii mitice s-a pierdut într-o povestire etiologică despre originea prezenței inexplicabile a Caucazului. Fraza finală la imperfect nu este atît finalul celei de a patra povestiri cît cel al textului în ansamblul său. Comparativ, ironia este mai flagrantă în fragmentul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în inima concepției antice despre poezie. Poetul este cel care (re)transmite cîntul și întîmplările auzite atît în tîrguri, cît și în locurile pe unde hălăduiesc creaturile mitilogice. Lumea apropiată a tîrgului și lumea îndepărtată a munților și a ființelor mitice care-i populează sînt, în aceeași măsură, spații de unde poți scoate la lumină întîmplări. Traducerea prin cuvîntul franțuzesc auteur este prea aproape de concepțiile noastre moderne despre creația literară. Cuvîntul poète (poet) ar fi redat mai bine sensul de hacedor-poietes, cel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mituri nici chiar în politică, domeniu prezentat în asociere cu “cea mai veche profesie din lume”. Dacă Victoria Becham crede că fotbalistul ei seamănă cu Hristos, de ce s-ar manifesta altfel oamenii în politică? Invocarea directă sau indirectă a personajelor mitice este o practică politică. Aici trebuie amintit și cântecul religios, rugăciunea. Politicianul dă bine dacă botează mulți copii, cum obișnuia Petre Roman. Corneliu Codreanu cununa mai multe perechi de tineri legionari simultan. Chiar și Ion Iliescu își făcea cruce cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
său în stadion și prin prezența preoteselor sale, acestea fiind singurele femei care aveau voie să asiste la Jocuri. Mitul lui Pelops Mulți eroi au fost citați în surse antice ca fondatori ai jocurilor, printre ei aflându-se și Pelops. Mitica întrecere dintre Pelops și Oinomaos, regele Pisei, era destinată să-i aducă lui Pelops mâna Hippodamiei, fiica lui Oinomaos. Cum fiica lui era cerută în căsătorie de foarte mulți tineri, Oinomaos refuza în mod sistematic să-i acorde mâna fiicei
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
provinciilor. Rolul banilor și a mediei în diverse discipline, hipertehnicizarea competițiilor, dezvoltarea sportului-loisir, întoarcerea spatelui diversificărilor practice, jocuri, reguli de joc și de imaginar sportiv nu duc spre o implozie a sportului care încearcă să caute, dincolo de diferențe, o unitate mitică? Preferința mea merge spre alt mod de a privi lucrurile. Vagul modernizării care s-a întins în sport, a accentuat și distanțarea între modurile de a-l face și a rimat sportul cu realitatea economică și socială de la sfârșitul secolului
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
abia în secolul al XVIII-lea). Cu certitudine, acest proces de naționalizare a spiritelor este mai perceptibil în Englitera, Franța, Spania, Portugalia și Danemarca decît în alte țări ale Europei. Însă tocmai în acestea din urmă se ivesc contururile identităților mitice referitoare la unele legende eroice familiare oamenilor de rînd. Astfel, în Scandinavia, în Islanda mai ales, sau în Țările de Jos, spiritualitatea populară ca și scrierile lui Erasmus sau ale lui Grotius imită vechile basme germanice, iar consilierii municipali din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
246. Alții se concentrează doar asupra uneia dintre manifestările fenomenului pe care de altfel nu încearcă să-l elucideze: este, de exemplu, cazul lui Edgar Morin care vede în "Statul-Națiune [...] un ansamblu în același timp teritorial, politic, social, cultural, istoric, mitic și religios"247. Totuși sînt mulți și cei care se străduiesc să dezlege enig-ma. Aceștia optează în general pentru termenul cel mai generic, naționalismul, care acoperă un imbrolio de ideologii politice, de doctrine specifice, de atitudini persistente, exagerări sectare, mișcări
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Cu totul altfel stau lucrurile în noul Imperiu german care va consolida un naționalism de stat menit să unifice granițele supușilor săi pînă atunci divizați politic, făcînd paradă de un orgoliu accentuat al puterii moderne în expansiune și exaltînd sentimetul mitic al germanității. Ca și în Franța, această între-prindere va mobiliza o serie de pulsiuni beliciste înscrise de altfel în tradiția armatei prusiene. Dar și mai mult încă, de aici încolo, aceasta se va sprijini pe o strategie a cărei orientare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este exact descris și pentru perioada pre-ceaușistă. Între erotică și politică, preeminența era a aceleia din urmă; aceasta infuza brutal relația dintre membrii cuplului, instituind obligația copierii fidele a comportamentului hiper-politizat și, până la urmă, hipo-erotizat al unui cuplu oficializat ca mitic. În noua religie post-creștină a Paradisului Pierdut, ceea ce fusese imitatio Christi în ordine religioasă e înlocuit de o imitatio kamaradi, în ordinea erotică. Într-o astfel de lume, erosul nu mai înseamnă dragoste, ci tovărășie. Sonet despre Unire nu întocmește
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
crucea gamata. Pentru a explica eventuala lor funcțiune religioasă, F. Hancar a amintit că anumite triburi de vânători din Asia septentrională fabrică mici sculpturi antropomorfe din lemn, numite dzuli. În triburile în care dzuli sunt feminini, acești "idoli" reprezintă strămoașa mitică din care se presupune că au descins toți membrii tribului: ei protejează familiile și locuințele, și la întoarcerea din marile vânători li se prezintă ofrande de arpacaș și de grăsime. Și mai semnificativă este descoperirea făcută de M. M. Gherasimov
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
avem nici un mijloc pentru a preciza originea și dezvoltarea credinței în strămoși, în perioadele preistorice. Judecând după paralele etnografice, acest complex religios este susceptibil să coexiste cu credința în Ființe supranaturale sau în Stăpânul Animalelor. Nu vedem de ce ideea strămoșilor mitici nu ar face parte din sistemul religios al oamenilor din paleolitic: ea este solidară cu mitologia originilor - originea lumii, a vânatului, a omului, a morții - specifică 4 A. Rust, Die jungpalăolitischen Zellanlangen von Ahrensburg, pp. 141 sq.; J. Maringer, "Die
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în "corpul său mistic", ciuringa, și în omul în care el s-a reîncarnat. Trebuie adăugat că el există și în pământ, sub formă de "spirit-copil" (ibid., p. 60). 7 Amintim că australienii, precum și numeroase triburi sud-americane, cred că strămoșii mitici s-au metamorfozat în astre sau au urcat la Cer pentru a locui în Soare sau stele. Cea mai îndelungată revoluție: descoperirea agriculturii. Mezoliticul și neoliticul civilizațiilor de vânători. De altfel, e vorba de o idee religioasă universal răspândită și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în toate religiile, chiar cele mai complexe (cu excepția buddhis-mului hinayana). Se întâmplă ca o idee religioasă arhaică să se dezvolte într-un mod neașteptat în anumite epoci, ca urmare a unor împrejurări speciale. Dacă este adevărat că ideea de strămoș mitic și cultul strămoșilor domină mezoliticul european, probabil că, așa cum gândește J. Maringer (op. Cit., p. 183), importanța acestui complex religios se explică prin amintirea epocii glaciare, când strămoșii îndepărtați trăiau într-un fel de "paradis al vânătorilor", într-adevăr, australienii consideră
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
strămoșilor domină mezoliticul european, probabil că, așa cum gândește J. Maringer (op. Cit., p. 183), importanța acestui complex religios se explică prin amintirea epocii glaciare, când strămoșii îndepărtați trăiau într-un fel de "paradis al vânătorilor", într-adevăr, australienii consideră că strămoșii mitici au trăit în epoca de aur, într-un paradis terestru, în care vânatul abunda și în care noțiunile de bine și rău erau practic necunoscute 8. Exact această lume "paradisiacă" încearcă australienii s-o reactualizeze în timpul anumitor sărbători, când legile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
comportau față de populațiile sedentare pe care le atacau asemeni carnasierelor care vânează, sugrumă și devoră erbivorele stepei sau vitele țăranilor. Numeroase triburi indo-europene și turco-mongole aveau ca eponimi animale de pradă (în special lupul) și se considerau urmașii unui strămoș mitic teriomorf. Inițierile militare ale indo-europenilor comportau o transformare ritualică în lup: războinicul exemplar își însușea comportamentul unui carnasier. Pe de altă parte, urmărirea și doborârea unei sălbăticiuni devine modelul mitic al cuceririi unui teritoriu (Landnâmă) și al întemeierii unui stat16
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]