4,914 matches
-
Laurențiu Streza a fost înscăunat în Catedrala mitropolitană din Sibiu pe data de 13 noiembrie 2005 de către patriarhul Teoctist Arăpașu. Ca urmare a alegerii episcopului Laurențiu Streza în funcția de mitropolit al Ardealului, în defavoarea arhiepiscopului Andrei Andreicuț, a fost înființată Mitropolia Clujului. În timpul în care a fost episcop de Caransebeș a fost criticat de istorici și arheologi pentru distrugerea vestigiilor fostei mănăstiri franciscane din Caransebeș, pe locul cărora a fost construită noua catedrală ortodoxă din oraș. În anul 2011 a numit
Laurențiu Streza () [Corola-website/Science/299458_a_300787]
-
și arhiepiscopul italian Angelo Sodano . La 28 și 29 iunie ale aceluiași an, a avut loc, la Roma, „proclamarea festivă” a noilor cardinali. Trei ani mai târziu, la 20 iulie 1994, Alexandru Todea s-a retras de la conducerea efectivă a Mitropoliei Blajului, din motive de boală. A trecut la cele veșnice pe 22 mai 2002. Este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj. La data de 29 octombrie 2012, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară, cu valoarea nominală de
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
și pe cea a înlăturării Domnitorului Miron Barnovschi, ceea ce îl determină să se retragă la Mănăstirea Secu. În scurt timp însă, în anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaș, arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iași și numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632). Ca nou mitropolit, Varlaam reușește să aibă multe realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul Domnitorului Vasile Lupu. Sprijinit și de mitropolitul Petru Movilă al Kievului, mitropolitul Varlaam reușește chiar înființarea
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
propaganda calvină din Transilvania a redactat „Cartea care se cheamă "Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc"”, prima scriere românească de polemică teologică. În aprilie 1653 s-a retras la mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657. La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinților din calendar pe învățatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august. Considerată de Iorga, drept opera
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
Bisericile catolice de rit bizantin, cunoscute sub numele de biserici greco-catolice, sunt bisericile răsăritene de rit bizantin (grecesc) care s-au format prin intrarea/unirea unor mitropolii sau episcopii ortodoxe în deplină comuniune cu Biserica Romană (acompaniată de ieșirea din comuniune cu Biserica Ortodoxă). Bisericile catolice de rit bizantin fac parte din categoria mai mare a bisericilor catolice de rit oriental. Denumirea „greco-catolic” este folosită pentru a
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
considerată una din cele două biserici naționale românești. Întâistătătorul ei din 1994 și până în prezent este arhiepiscopul major Lucian Mureșan (cardinal din 2012). Biserica Română Unită cu Roma s-a format în urma unirii marii majorități a clerului și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania) cu Biserica Romei. O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar cea mai mare parte a lor însă a rămas fidelă episcopilor uniți. Din datele recensământului din anul 1930 reiese că
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula „Ecclesiam Christi ex omni lingua” papa Pius al IX-lea a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Astfel Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Tot atunci au fost înființate două episcopii noi, cea
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Tot atunci au fost înființate două episcopii noi, cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Bisericii Bob din Cluj. În total au avut loc opt întâlniri ale comisiei de dialog. Prima întâlnire a avut loc în data de 28 octombrie 1998 la Palatul Patriarhal din București, a doua în data de 28 ianuarie 1999 la Mitropolia din Blaj, a treia în data de 10 iunie 1999 la Mănăstirea Râmeț, a patra în data de 4 noiembrie 1999 la Seminarul Greco-Catolic din Oradea, a cincea în data de 28 septembrie 2000 la Mănăstirea Sâmbăta, a șasea în
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurențiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicție asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprindea doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita. Teologică 1. Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă - Lucrarea vrednicului de
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
pe Laurențiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicție asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprindea doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita. Teologică 1. Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, se constituie în zece capitole, o prefată
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicție asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprindea doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita. Teologică 1. Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, se constituie în zece capitole, o prefată a Pr. Prof. Acad. Dumitru Stăniloae și un
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
potrivit recensământului din 2011, de 16.307.004, deci 86,45% din populația țării . În cadrul unui sondaj sociologic desfășurat în Republica Moldova în anul 2000, 21,5% din populația totală și un sfert din populația creștină au precizat că aparțin de Mitropolia Basarabiei, o subdiviziune a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriași). După unele surse, printre românii din Ucraina și Occident, se află încă sute de mii de ortodocși care își afirmă subordonarea canonică față de . Aceasta face ca numărul total
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
învățătură, cunoaștere), traducându-se deci prin „învățătura dreaptă“, sau „învățătura corectă“. Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă Română este rostită în limbile română, ucraineană și sârbă (și, sporadic, în limbile maghiară, engleză sau franceză). Biserica Ortodoxă Română este organizată în șase Mitropolii, 13 Arhiepiscopii și 15 Episcopii în România, cu un total de 13.527 parohii și filii, deservite de 14.513 preoți și diaconi, ce slujesc în 15.218 lăcașuri de cult. Pentru românii ortodocși din diaspora există 3 Mitropolii (constituite
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
șase Mitropolii, 13 Arhiepiscopii și 15 Episcopii în România, cu un total de 13.527 parohii și filii, deservite de 14.513 preoți și diaconi, ce slujesc în 15.218 lăcașuri de cult. Pentru românii ortodocși din diaspora există 3 Mitropolii (constituite din 3 Arhiepiscopii și 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american și o Episcopie a Australiei și Noii Zeelande. În anul 2006 în țară existau 631 de mănăstiri, în care trăiesc circa 3.500 de monahi și
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american și o Episcopie a Australiei și Noii Zeelande. În anul 2006 în țară existau 631 de mănăstiri, în care trăiesc circa 3.500 de monahi și 5.000 de monahii. Trei "Mitropolii diasporale" și patru" Episcopii diasporale" se află în afara României din granițele actuale, fără a socoti aici și Basarabia. În România pentru ortodocși există mai mult de 14.500 biserici. Mitropoliile Patriarhiei Ortodoxe Române de pe teritoriul României sunt: În "Enciclopedia Românilor
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
3.500 de monahi și 5.000 de monahii. Trei "Mitropolii diasporale" și patru" Episcopii diasporale" se află în afara României din granițele actuale, fără a socoti aici și Basarabia. În România pentru ortodocși există mai mult de 14.500 biserici. Mitropoliile Patriarhiei Ortodoxe Române de pe teritoriul României sunt: În "Enciclopedia Românilor" (coordonator Dimitrie Gusti, vol. 1, 1938), dogma ortodoxă este sintetizată astfel: „Cultul creștin ortodox este adorarea unui singur Dumnezeu în trei ipostaze (Sfânta Treime): Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Dumnezeu
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de această normă, își merită pe bună dreptate numele ce-l poartă.” Pentru istoria bisericii de pe teritoriul României înainte de înființarea Bisericii Ortodoxe Române vezi Istoria creștinismului pe teritoriul României Biserica Ortodoxă Română a luat ființă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol și ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată, arhiepiscop de București, în rangul de mitropolit-primat al României. Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autoritățile laice mitropolitului Nifon Rusailă în
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
își merită pe bună dreptate numele ce-l poartă.” Pentru istoria bisericii de pe teritoriul României înainte de înființarea Bisericii Ortodoxe Române vezi Istoria creștinismului pe teritoriul României Biserica Ortodoxă Română a luat ființă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol și ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată, arhiepiscop de București, în rangul de mitropolit-primat al României. Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autoritățile laice mitropolitului Nifon Rusailă în 11 ianuarie 1865
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
românesc, în anul 1872, bisericile ortodoxe din Țările Române au fost parte integrantă a Patriarhiei de Constantinopol, iar ierarhii ortodocși din Țările Române se găseau sub ascultarea canonică a patriarhului de Constantinopol, care s-a opus, inițial, desprinderii celor două mitropolii și fărâmițării Bisericii Ortodoxe (precedentul fusese creat în anul 1448, când Sinodul de la Moscova și-a proclamat "autocefalia" față de Constantinopol, dând, astfel, naștere Bisericii Ortodoxe Ruse). Mai înainte sau între timp (de la obținerea autocefaliei bisericii ortodoxe din limitele statului rus
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea. Din perspectiva Patriarhiei de Constantinopol aceasta este data nașterii Bisericii Ortodoxe Române. De facto, Biserica Ortodoxă Română a luat ființă odată cu constituirea Sfântului Sinod de la București, în anul 1872, acest eveniment marcând transformarea mitropoliilor și episcopiilor ortodoxe din părți componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părți componente (subdivizuni) ale noii structuri. Mitropolia Ardealului s-a unit cu Sfântul Sinod de la București în 23 aprilie 1919: "La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
Române. De facto, Biserica Ortodoxă Română a luat ființă odată cu constituirea Sfântului Sinod de la București, în anul 1872, acest eveniment marcând transformarea mitropoliilor și episcopiilor ortodoxe din părți componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părți componente (subdivizuni) ale noii structuri. Mitropolia Ardealului s-a unit cu Sfântul Sinod de la București în 23 aprilie 1919: "La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
mitropoliilor și episcopiilor ortodoxe din părți componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părți componente (subdivizuni) ale noii structuri. Mitropolia Ardealului s-a unit cu Sfântul Sinod de la București în 23 aprilie 1919: "La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. Miron E. Cristea al Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
basarabene față de cea română. La 7 aprilie 1918 a fost trimisă o delegație la mitropolitul Pimen de la Iași. Acesta a explicat delegației basarabene că prin independența politică a Basarabiei s-a restabilit legătura canonică a Episcopiei Chișinăului și Hotinului cu Mitropolia Moldovei și Sucevei. Mitropolitul de Iași a arătat că problemele bisericești din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chișinăului. Sfântul Sinod de la București a decis ca episcopul Hușilor
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă"“. În parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chișinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare, arhiepiscopul Gurie Grosu a primit din partea Sfântului Sinod de la București rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autoritățile române prin Decret Regal. Mitropolia Basarabiei a fost desființată în perioada sovietică
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]