6,081 matches
-
a photographic negative (GS I, 3, 1165), towards its full historical revelation“. Cu alte cuvinte, demer sul interpretativ al lui Benjamin procedează deconstructiv, prin continua recontextualizare a fenomenului și prin exploatarea negativității conceptului. În același timp însă, el conține o miză esențială: aceea a „salvării platoniciene“ (Platonische Rettung) a lucrului în idee. Critica pseudo rigidității lucrului echivalează, așadar, cu salvarea istoricității sale, a originii ca amprentă a vieții sale, a autenticității. Rolul acesta, voi încerca să arăt, va fi regă sit
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
conceptuale. Pe de altă parte, al doilea element iese la iveală: și anume, caracterul ei neinformativ. Conținutul memoriei este unul care se povestește. Din punct de vedere jurnalistic (punct de vedere care va deveni important atunci când experiența urbană va fi miza textului de față), ea face obiectul unui reportaj, nu al unei știri. Trecutul este povestit și poartă astfel, în mod decisiv, marca povestitorului său. În felul acesta, trecutul nu este relatat în calitate de trecut, ci de element constitutiv al unei vieți
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
flaneurul. Excursuri Una dintre modalitățile în care poate fi citit Benjamin este aceea de a urmări, dincolo de problemele teoretice și de conceptele sale fundamentale, traseul și însemnătatea unor personaje, de exemplu: traducătorul, colecționarul sau povestitorul. Conceptul de „experiență“, care constituie miza discuției de față, poate fi concretizat în modul în care Benjamin vorbește despre aceștia. De altfel, între scrierile sale „teoretice“ sunt intercalate de fiecare dată texte „complementare“ importante prin modul în care conceptul este transformat în gest sau personaj. Considerațiile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ci mu tarea operei din zona istoriei factuale și a unui auditoriu precis în orizontul în care ea capătă viață: „Gedenken Gottes“. În acest sens, traducerea (echivalentul criticii) devine mesianică, recuperatorie. Traseul este însă diferit față de cel urmat de romantici. Miza, de fapt, depășește opera ca atare: „So ist die übersetzung zuletzt zweckmäßig für den Ausdruck des innersten Verhältnisses der Sprachen zueinander.“ Opera tradusă face vizibilă, dincolo de conținutul ei, limba pură (die reine Sprache): ca armonie supra-lingvistică a modurilor de semnificare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o conțin: „Thus the more difficult, the more opaque the word, the deeper, the more energized its charge of potential revelation“. Germana „grecizată“ a lui Hölderlin este, observă și Steiner, un idiom al numelor, nu al propozițiilor: abia acestea reprezintă miza traducătorului, locul unde, în limbă, este în tâlnit adevărul. Numele, așadar, sunt traduse în vederea recu pe rării drumului spre „limba pură“. În acest sens, traducerea romantică este, paradoxal, literală: ea nu consideră cuvântul doar un pretext pentru un sens care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
experiență în sine. Decăderea aurei, fenomen la care m-am referit deja și la care voi reveni în capitolul al treilea, înseamnă aici, de fapt, dispariția figurii povestitorului, de care povestea ca formă a experienței este intrinsec legată. Din perspectiva mizei principale a acestor rânduri, anume conceptul de „experiență urbană“, textul despre Leskov are mai degrabă o valoare „arheologică“. El descrie premisele unei distanțări, ale unei modificări a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și 1875, pentru care „un incendiu în Cartierul Latin este mai important decât o revoluție la Madrid“. Veri ficabilitatea informației este mai importantă decât caracterul ei de adevăr, dat de autoritatea miraculosului și de misterul poveștii ca atare. Prin contrast, miza unică a poveștii este istoria naturală a lucrurilor, care în evenimentul morții lor își reclamă autenticitatea, caracterul viu. Paragraful al doisprezecelea al textului aduce, în legătură cu acest fapt, o precizare importantă: istoria naturală a lucrurilor, care este povestită, reprezintă o formă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sa divină și, odată cu aceasta, posibilitățile nelimitate ale obiectului. Deconstrucția contextului istoric al obiectului, ca și a conceptului abstract care îl „eternizează“ în lumea „esențelor“, ambele în vederea eliberării memoriei colective cuprinse în materialitatea acestuia: sumar, astfel ar putea fi formulată miza reevaluării definiției experienței. Mai multe scenarii, dintre care cel al criticii romantice este cel mai important, asumă aceeași sarcină. Ceea ce propune Benjamin, prin contrast cu acestea, este păstrarea obiectului ca atare, în detaliile sale semnificative (mai târziu, acest gest va
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aceeași sarcină. Ceea ce propune Benjamin, prin contrast cu acestea, este păstrarea obiectului ca atare, în detaliile sale semnificative (mai târziu, acest gest va defini „materialismul“ autorului german). Nu disoluția în absolut, precum disoluția romantică a poeziei în proza „originară“, este miza experienței, ci, în mod dialectic, reve larea originarului, deci a autenticității, în fenomenul propriu-zis, așa cum se „donează“ acesta din punct de vedere empiric. Colecționarul este, de exemplu, „subiectul“ unei astfel de ex pe riențe, iar Eduard Fuchs, figura sa paradigmatică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
întrucât ea nu este „de ordinul conceptului“, nu reprezintă o schemă intelectuală: indexul istoric al sacrului și, corelativ, caracterul diferențial al profanului constituie caracterul metafizic al imaginii dialectice. În primul capitol al lucrării de față, acest caracter trimitea la o miză epistemologică; în acest loc, el definește istoria ca „timp plin“ al așteptării lui Mesia și, din punct de vedere politic, ca orientare paradoxală a acțiunii profane către abolirea propriului țel. 2.2. Istoria fără progres Din punctul de vedere al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la Benjamin o chemare explicită, iar ocazia manifestării sale este, de fiecare dată, secun dară în raport cu destinul triumfal al învingătorilor este important: el clarifică, de fapt, modul în care răscumpărarea eschatologică aparține, în mod privilegiat, ruinei și marginalului, având ca miză actualizarea potențialităților rămase în derivă în urma eșecului istoric. „Profetul care privește în urmă“ nu pro cedează hermeneutic, ci filologic. Trecutul nu anunță în ma nieră tipologică viitorul care îl va „desăvârși“, ci dispune de pro pria salvare, ascunsă în failibilitatea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
1921) reprezintă unul dintre locurile în care Benjamin se plasează explicit în centrul tensiunii dintre teologie și politică. Dificultatea și chiar obscuritatea acestui studiu despre autoritate și lege stau mai ales în faptul că autorul german nu evidențiază de la început miza teologică a demersului, ci o punctează abia în final și, dintr-odată, face necesară o relectură inversată a paginilor inițiale. Mai mult decât o strategie discursivă, această organizare a argumentării poate fi însă înțeleasă plecând de la modul în care Theologisch-politisches
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
această organizare a argumentării poate fi însă înțeleasă plecând de la modul în care Theologisch-politisches Fragment vorbește despre raportul dintre ordinea „profanului“ și cea a „mesianicului“: ca direcții contrare, care se stimulează însă reciproc. Îmi propun să mă refer la această miză și să încerc s-o aproximez, nu atât în ea însăși, cât în rolul pe care îl joacă în raport cu cealaltă miză, politică, a textului. O primă indicație de lectură este de regăsit la o serie de autori, dintre care un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și cea a „mesianicului“: ca direcții contrare, care se stimulează însă reciproc. Îmi propun să mă refer la această miză și să încerc s-o aproximez, nu atât în ea însăși, cât în rolul pe care îl joacă în raport cu cealaltă miză, politică, a textului. O primă indicație de lectură este de regăsit la o serie de autori, dintre care un rol important îl joacă Taubes. Acesta atrage atenția asupra unei stranii legături între „teologia politică“ a lui Benjamin și cea a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
of the laws nor the moment of the sovereign’s decision, but rather the «inability to decide» (Entschlussunfähigkeit) and the torsion of hesitation.“ Istoria este alegorică tocmai ca ruină a unei stări de excepție ratate. Aici poate fi găsită, cred, miza principală a „corectivului“ teologic pe care Benjamin îl aduce politicului: în faptul că istoria nu are consistența pe care o poate conferi un katechon, ci se află, sub cenzura radicală a transcendenței, într o con tinuă disoluție (deconstrucție, cum o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
violență. În final, această precauție teologică în conceperea politicului se va traduce într-o precauție de ordin epistemologic: aceea a problematizării reprezentării (Vorstellung) și a necesității unei modalități de cunoaștere „neidolatre“. Textul care intră aici în atenție începe cu enunțarea mizei (aparent) politice: „Die Aufgabe einer Kritik der Gewalt läßt sich als die Darstellung ihres Verhältnisses zu Recht und Gerechtigkeit umschreiben.“ La rândul ei, continuă Benjamin, ordinea dreptului stă sub presupoziția diferenței dintre scop și mijloc. Așadar, critica violenței înseamnă, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
finalității fără scop din Critica facultății de judecare. În filozofia practică (a doua critică), Kant pune între paranteze viața din punct de vedere empiric, constituția mundană a subiectului și derivă principiile dreptului din postulatele rațiunii pure. Benjamin preia structura și mizele metodei transcendentale, ne-empirice de analiză, traducând chestiunea originii cunoașterii în problema le gi timității ei. Aduce însă, în același timp, un corectiv kantianis mului, sesizat deja în discuția despre Über das Programm der kommenden Philosophie: acela că „the empirical
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Benjamin ajung, în contextul celei de-a doua perioade, „materialistă“, să fie problematizate dialectic. Încetează însă acestea să mai fie teologice? Este întâlnirea cu materialismul una derivată dintr-o „secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Relația din tre mesianism și materialism, pe de o parte, precum și carac terizările de tipul celei de mai sus, pe de alta, trebuie reinter pretate. Sesizarea circularității dintre diferitele forme ale discursului lui Benjamin (politic, teologic, filozofic) reprezintă una dintre mizele principale ale lecturii, iar descrierea experienței urbane, pe care o voi încerca în ultimul capitol al lucrării, va ține cont de această pluralitate a nivelurilor textuale și va încerca s-o exploateze. Lumea marelui oraș este una în care un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu ele însele și care se transformă, după cum voi încerca să arăt în capitolul al treilea, în texte infinite: orașele în care modernitatea se confruntă, speculativ, cu ea însăși. Parisul sau Berlinul, spre deosebire de celelalte, asu mă explicit proiectul modernității ca miză, proiect sau aventură, atât prin experimentul artistic, cât și prin cel social, își problematizează memoria și fac loc, astfel, dialecticii timpului istoric în formele sale exemplare. 3.1.1. Momentul epistemologic Cunoașterea de care dispune flaneurul, dimensiunea episte mo logică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urmare, unul „fantasmagoric“. Este proprie pentru secolului al XIX-lea intrarea lucrurilor din domeniul reic în cel fantasmagoric, mani festarea lor ca imagini. În varianta din 1939 a textului Paris, die Hauptstadt des XIX. Jahrhunderts, Benjamin prezintă această chestiune ca miză fundamentală a proiectului parizian din Passagen-Werk. În ceea ce privește experiența flaneurului, două sunt domeniile privilegiate ale imaginilor fantasmagorice: mulți mea trecătorilor și universul mărfurilor. Ca un exemplu al momentului epistemologic al acestei experiențe, mă voi referi cu precădere la primul domeniu. „Die
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se poate spune, scenariul fenomenologic conține, prin regăsirea locului marginal al experienței în lumea urbană, gestul salvator al memoriei. Din perspectiva raportării autobiografice, el va de veni esențial „închipuirii“ unui oraș. Localizarea experienței urbane, pe de o parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a unei relații între „chipul“ și „caracterul“ unei metropole, pe de alta, permit acum regăsirea celor trei momente despre care am vorbit mai sus: cel epistemologic, cel teologic și, în fine, cel politic. Locuirea unui oraș presupune
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mai mult decât reușește lumina zilei. 4.1.3. Dimensiunea epistemologică a experienței urbane Experiența urbană devine astfel o continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică. Gaygill sintetizează: „The experience of a city is made up of a constant negotiation with the ghosts and
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
metropolei presupune o pedagogie a percepției care să recunoască, în obiectul individual, universul pe care acesta îl găzduiește, memoria colectivă în care el își află povestea. Cu termenii lui Bergson, ieșirea din temporalitatea discretă pentru a intra în durată constituie miza recuperării conceptului de experiență. În ceea ce privește lumea urbană, sarcina regăsirii experienței se poate traduce ca încercare de a regândi mișcarea dincolo de perceperea ei momentană, abstractă și, prin aceasta, angoasantă, străină. „A da chip“ mișcării, a-i regăsi familiaritatea înseamnă a-i
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
-se și potențându-se reciproc, le oferă acestora din urmă un chip. Astfel, chipul constituie spațiul intermediar dintre realitatea materială a lucrului și privirea subiectivă care se oprește asupra sa. Mundus imaginalis, chipul recognoscibil al lui mundus realis, reprezintă și miza conceptului de „experiență“ despre care a fost vorba până în acest moment. Având ca instrument „descrierea“ fizionomică, experiența urbană suprapune orașului anonim un chip care îl transformă într-un univers familiar și recognoscibil. Chipul orașului însă nu se identifică unei reprezentări
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]