6,924 matches
-
luat într-o combinație, dar n-am de ales." Continua să se audă doar liniștea. * Trecîndu-și degetele peste obrazul palid, construit din unghiuri, maiorul Cristescu încercă să și-i închipuie în viața de toate zilele. Îi făceau o impresie curioasă. Mizeriile inerente existenței în comun, micile meschinării, inevitabilele incidente ― zece minute în plus la baie, un anume drept la o fereastră sau la o bucățică de cămară violat, curățenia WC-ului, eternele suspiciuni privind consumul de electricitate ― și încă altele, o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Aceasta ar fi o interpretare romantică, zâmbi maiorul. Domnul Vâlcu a văzut cutia? ― Da. Panaitescu l-a rugat să-l însoțească. Marin e un mare amator de obiecte de artă și-n același timp incapabil să refuze pe cineva. În ciuda mizeriilor inerente, își simpatiza vecinii. Le făcea chiar unele servicii gratuite... Își dădu o palmă ușoară peste frunte: Acum îmi amintesc exact! Marin a plecat pe 8, dimineața. Noaptea a dormit la mine. Atunci mi-a povestit. Nu vreți o cafea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
unor călători occidentali, ci și pretextul de a inventa aventura ca mediu privilegiat în care se înscrie propria sa viziune. Scriitorul belgian este un „reacționar” ce a citit statul muncitorilor și țăranilor ca pe o potemkiniadă ce ascunde, stângaci, realitatea mizeriei și a opresiunii. În anii de după 1945, voiajul inaugural este eliminat de însuși Hergé din canonul traducerilor. Gestul era explicabil prin efortul de a preveni asocierea lui Tintin cu o cauză ce rămâne profund nepopulară în mediile intelectuale europene. Situat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
adâncurile tulburate ale visului infernal. Mort Cinder, personajul ivit din magma imaginației lui Breccia și Oesterheld, aparține aceleiași seminții blestemate ca și eternautul Juan Salvo - trecând prin secole și milenii cu suferința celui care este chemat să contemple moartea și mizeria umană, Mort vine către prezent dinspre un trecut care nu încetează să îl bântuie, cu suita sa de vedenii. Stilistic și tematic, suita de povestiri creată de Breccia și Oesterheld se plasează în spațiul de confluență al fantasticului pur și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
zile, milenii sau milioane de ani. Sigur este faptul, că își datorează propria existență nu neantului, nu întâmplării, ci numai datorită lui Dumnezeu. De unde vine răul? Aici trebuie să reflectăm asupra unei probleme. Dacă Dumnezeu este bun, de ce există atâta mizerie în lume? Această întrebare atinge un mister, pe care nu reușim să-l înțelegem cu mintea noastră. Dar, măcar putem spune: Dumnezeu a dorit să creeze lucrul cel mai frumos care există - iubirea. Cu toate acestea, iubirea trebuie să fie
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
nenorocire. Înțelesul este, mai de grabă, de a-l ruga pe Dumnezeu să ne cruțe de nenorocirile prea grele, și de a ne ajuta să suportăm cu folos nenorocirile de neevitat. În această ultimă cerere, Biserica aduce înaintea Tatălui toată mizeria lumii. Împreună cu eliberarea de relele care copleșește omenirea, ea imploră darul prețios al păcii și harul așteptării statornice a întoarcerii lui Cristos» (CBC, nr. 2854). Eliberarea de rău Cererea de eliberare de nenorociri include în sine și pe aceea a
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
în libertate. El poate râde de toate prudentele sale și de toate spaimele. Odată ce l-a cuprins, boala lui sfântă îl lasă liber pentru curaj. În mod normal, n-ar mai trebui să fie timorat în fața destinului. A scăpat de mizeria ezitărilor ca de o infecție. Poate, în sfârșit, să calce în picioare vechile lui precauții și să-și umple plămânii cu aerul tare al tuturor pericolelor. Nu mai trebuie să asculte de sănătatea lui despotică, poate să acționeze și împotriva
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Numai așa poți înțelege că totdeauna o mare creație sau un eșec răsunător au cerut o sămânță de boală; fiindcă numai așa poți săvârși cele mai mărețe sau cele mai tâmpite isprăvi cu aceeași energie. Ce știu cei sănătoși despre mizeria din sufletul nostru? Mai nimic; au o idee foarte fadă despre asta. Prostii! Fanfaronadă! Nu pot crede o iotă. M-am: învățat cu boala mea ca un câine cu lanțul. Numai rareori mă mai încordez în lanț. Mă simt ca
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
împăca două lucruri de neîmpăcat? Era ca și cum ai vrea să logodești apa și focul. Dincolo de ușa camerei nu se afla un bulevard cu firme strălucitoare, se afla coridorul unui azil, pe care umblau bătrâni îmbrăcați în halate uzate, a căror mizerie fizică îi împingea câteodată să caute cu ochi lacomi nenorocirea altuia pentru a-și stimula pofta de viață; printre ei erau și Mopsul și Filip, și ceilalți care tăbărâseră pe Laura în bălării; unii mă bârfeau, mă evitau, pe drept
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
limpede. Mai limpede decât cerul pe care toamna îl așeza deasupra mării. Boala reprezenta suportul vieții lor, boala îi ținea în viață, încît fără să vreau îi lovisem în inimă, în ceva care îi ajuta să treacă mai ușor peste mizeriile existenței. Tăcerea care se făcea acum în jurul meu de câte ori ieșeam pe coridoare și încercam să mă apropii de bătrâni arăta altfel decât cea dinainte și nu-mi lăsa dreptul la nici o amăgire: mă considerau primejdios. Adevărul amenința să-i lase
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
formă de opt pe care le lăsase o veche stropire. Pe perete, câteva afișe pledau pentru o viață fericită și liberă la Bandol sau la Cannes. Rambert resimțea aici acel soi de groaznică libertate pe care o găsești în adâncul mizeriei. Imaginile care îi erau atunci cel mai greu de suportat, cel puțin după cum îi spunea el lui Rieux, erau cele ale Parisului. Un peisaj cu pietre vechi și cu ape, porumbeii de la Palais-Royal, Gara de Nord, cartierele pustii ale Pantheonului și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
silește să gândim ? Doctorul scutură din cap cu nerăbdare. \ La fel ca toate bolile din lume. Ceea ce este adevărat cu relele acestei lumi este adevărat și în legătură cu ciuma. Ea poate folosi pentru a-i înălța pe câțiva. Când vezi însă mizeria și durerea pe care o aduce, trebuie să fii nebun, orb sau laș ca să te resemnezi cu ciuma. RIEUX ABIA RIDICASE VOCEA. DAR TARROU FĂCU UN GEST CU MÂNA PENTRU A-L CALMA PARCĂ. ZÂMBEA. ― Da, spune Rieux dând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se ridică și pornește grăbit spre ușă. Și Rieux îl urmează. Era tocmai lângă el, când, Tarrou, care părea să se uite în jos la picioarele sale, îi spune : Cine te-a învățat toate astea, doctore ? Răspunsul vine de îndată: \ Mizeria. Rieux deschide ușa biroului său și, pe culoar, îi spune lui Tarrou că trebuia să coboare și el ca să meargă la unul din bolnavii săi de la periferie. Tarrou îi propune să-l însoțească și doctorul primește. La capătul culoarului au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sine consecințe foarte comode, deoarece a dezorganizat întreaga viață economică și a sporit considerabil numărul de șomeri, în majoritatea cazurilor, aceștia nu puteau fi recrutați pentru treburi cerând inițiativă, dar au ușurat muncile penibile, într-adevăr, începând din acel moment mizeria s-a dovedit mai puternică decât frica, cu atât mai mult cu cât munca era plătită proporțional cu riscul. Secțiile sanitare au putut dispune de o listă de solicitanți și, de îndată ce se producea un loc vacant, erau înștiințați primii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
din jurul lui și care aveau aerul să creadă că ciuma poate veni și pleca fără ca asta să schimbe inima oamenilor. Strânși unii în alții, se întoarseră toți atunci acasă, orbi față de restul lumii, triumfând în aparență față de ciumă, uitând toată mizeria și de asemenea pe cei care, veniți și ei cu același tren, nu găsiseră pe nimeni si se pregăteau să primească acasă confirmarea unor temeri pe care o lungă tăcere le și născuse în inima lor. Pentru aceștia din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cuvântului. Pentru întâia oară, Rieux putea să dea un nume acestei înfățișări comune pe care o văzuse timp de luni de zile pe toate fețele trecătorilor. Îi era de ajuns acum să privească În jurul lui. Ajunși la sfârșitul ciumei, cu mizeria și cu lipsurile, toți acești oameni sfârșiseră prin a îmbrăca costumul rolului pe care îl jucau de multă vreme, și acum și hainele vorbeau despre absența și despre patria îndepărtată. Începând din momentul în care ciuma închisese porțile orașului, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
împușcat la Chișinău (pag. 122, 123). Unii oameni au fost informatori, ajungând să-și înfunde în pușcării chiar rude apropiate, fără a mai vorbi de oameni obișnuiți. Exilați pe meleaguri atât de aspre și inospitaliere, munceau în condiții de cruntă mizerie, de lipsuri majore și de boli din cauza cărora mureau copii cu zile, la fel și bătrâni bolnavi (pag. 137). Doar pentru a fi exterminați au fost ridicați din tihna căminelor lor, în care prin muncă și-au făurit bunăstarea. Oamenii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
până atunci, împreună cu conținutul lor. Se întoarse în bucătărie unde îl găsi pe Edward în picioare, sfidător. Începu pe un ton calm. —Le-ai aruncat pur și simplu. Bineînțeles că le-am aruncat. Parcă era o cocină studențească aici. Toată mizeria aia, toate prostiile alea sentimentale. Trebuie să te desparți de ele, Maggie. Trebuie să privești înainte. Dar, dar... Maggie nu se uita la el. Privea în pământ, încercând să digere tot ce se-ntâmplase. Nu erau doar scrisori de la părinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sine. Nu se mai sătura de ea: cafenelele de pe trotuarele Parisului, unde cafeaua cu lapte era atât de bună; splendoarea piețelor Uffizi sau Sf. Petru; teatrele din partea de vest a Londrei, cumpărăturile pe strada Bond. După haosul, grosolănia, praful și mizeria din Israel, era o adevărată ușurare să vină într-un loc mai răcoros, însă în același timp mai calm și mai liniștit. Unde cozile la autobuz nu se transformau în încăierări și unde, da, trenurile chiar circulau conform programului. Nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și mai mărețe. — Hei, tu de colo! Ia privește nenorocita asta de dușumea. Jones privi fără chef prin ochelarii de soare și nu văzu nimic. — Mda! Ai o dușumea faină. Toate aici la Bucuria Nopții e de clasa-ntâi. — Vezi mizeria aia? — La două’j’ de dolari pe săptămână tre’ să te-aștepți la un dram de mizerie. Începe a dispărea abia cân’ salaru’ crește ș-ajunge pe la cinzeci sau șaizeci. Vreau muncă în schimbul banilor pe care îi plătesc, spuse, supărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
prin ochelarii de soare și nu văzu nimic. — Mda! Ai o dușumea faină. Toate aici la Bucuria Nopții e de clasa-ntâi. — Vezi mizeria aia? — La două’j’ de dolari pe săptămână tre’ să te-aștepți la un dram de mizerie. Începe a dispărea abia cân’ salaru’ crește ș-ajunge pe la cinzeci sau șaizeci. Vreau muncă în schimbul banilor pe care îi plătesc, spuse, supărată Lana. — Ia ascultă, ai încercat vrodată să trăiești c-un salar ca a’ meu? Crezi că cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pentru vagabondaj? La asta ar trebui să te gândești cân’ stai și trândăvești ascuns după afurisiții ăia de ochelari. — Eu trândăvesc? Pe dracu’! Să curăț scârnăvia asta de bordel nu-nsamnă să trândăvesc. Cine-i ăla care mătură și șterge toată mizeria pe care-o fac pe podea amărâții tăi de clienți? Că mi-i și milă de ei, săracii. Vin aici să mai petreacă, să-nece necazu-n băutură și s-aleg numa’ cu cuburi de gheață. Și dacă-i vorba să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Pe funcționarii guvernamentali îi poți recunoaște după golul desăvârșit care ocupă locul unde majoritatea oamenilor își au fețele. — Tine-ți gura, malacule! Ai plătit cârnațu’ pe care-l mănânci? — În mod indirect. Poți să-l scazi din salariul meu de mizerie. Ignatius privi cum mâzgălește domnul Clyde niște numere pe un carnet. Spune-mi, ce tabu sanitar arhaic am violat? Presupun că este vorba de o falsificare a adevărului din partea inspectorului sanitar. — Departamentu’ spune că vânzătoru’ cu număru’ șapte... ăla ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
membru al poliției! Dar fetele erau atât de impulsive și agresive! Fără ele, Dorian simțea că atât el, cât și casa lui rămâneau complet nepăzite. Încuie cu deosebită atenție poarta de fier forjat. Apoi se reîntoarse în apartament ca să curețe mizeria rămasă în urma reuniunii de start. Fusese cea mai fabuloasă petrecere din cariera lui: în punctul culminant, Timmy căzuse de pe o lustră și își scrântise glezna. Dorian ridică o cizmă de cowboy al cărei toc fusese rupt și o aruncă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și eliminau apă în spate ca și cum ar fi fost singurul „deșeu” - automobilul părea un planor pe o autostradă ticsită de Boeing-uri 747. Mașina funcționa splendid, accelera inteligent și mergea lin. Altfel decât cele din jur care făceau zgomot și emanau mizerie, cu exhaustare ostilă din punct de vedere al mediului, nu o puteai distinge de nenumăratele utilitare care circulau grăbite pe lângă noi. Și aceasta, am învățat, era partea esențială a aspectului. Designerii mașinii ar fi putut începe invenția lor cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]