6,277 matches
-
original a fost încălcat, se instituie o stare de dezechilibru, deoarece oamenii ale căror drepturi au fost încălcate revin la starea de natură prin rebeliune; această revenire le conferă mai multe drepturi decât în tiranie. De aceea spune Locke că monarhia absolută este o stare de război: ea înseamnă mai puține drepturi decât în starea de natură. Prin aceasta se dovedește asimetria dintre drepturi și obligații: obligațiile politice asumate sunt condiția suficientă a ordinii civile legitime, iar drepturile politice sunt condiția
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
1640-1700, Cambridge University Press, Cambridge, 2007, p. 107 et seq. 56 Hobbes, De Cive, X, § 3, p. 131. 57 Trebuie menționat faptul că, în "Prefața" la De cive (1642), redactată ulterior (1646), Hobbes se dovedește mai moderat, afirmând că superioritatea monarhiei nu a fost demonstrată și că este numai probabilă. 58 Hobbes, Leviathan, XIX, 10, p. 127. 59 Hobbes, Elements of Law, II, XXI, § 10, p. 123. 60 Vezi Hobbes, Leviathan, XX, pp. 130-132 și XXII, pp. 153-154; vezi de asemenea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în timpul Elisabetei I, în scrierea Of the Lawes of Ecclesiasticall Politie (1593-1662). 75 "El face să fie atât de exorbitantă puterea regilor, încât nici un supus având conștiință sau discreție nu a putut sau poate s-o îndure; așa încât el face monarhia să fie odioasă pentru omenire". Parkin, Taming the Leviathan, p. 194. 76 Vezi Parkin, Taming the Leviathan, p. 239. 77 Ibidem, p. 314. 78 Latitudinarismul a fost un curent important în viața culturală din Anglia secolului al XVII-lea. Inspirat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
47 Referitor la respingerea de către Hobbes a acestui principiu numit mixed government vezi Leviathan, XXIX, p. 219. Hobbes spune că acest principiu introduce facțiuni în interiorul suveranității și, în loc de un suveran vom avea "trei persoane și trei suverani", ca în cazul monarhiei mixte. 48 Locke, Al doilea tratat, § 142, p. 142. 49 Ibidem, § 143, p. 143. 50 Ibidem, § 144, p. 144. 51 Ibidem, § 88, p. 105. 52 Ibidem, § 148, p. 145. 53 Așa cum, spre exemplu, vor avea în viziunea lui Montesquieu, fondatorul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
spune că Hobbes "găsește un substitut pentru [suveranitate] și anume "putere absolută" sau "putere supremă". [...] Locke a ignorat noțiunea de "suveranitate" cu bună știință, datorită asocierii imediate pe care atât Bodin, cât și Hobbes i-au făcut-o conceptului cu monarhia absolută. Ceea ce trebuie remarcat însă, este faptul că [Locke] ignoră cuvântul, dar nu și semnificația". Diana Mărgărit, Pe culmile democrației, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2015, pp. 115-116. 62 Citat de Philippe Nemo, Histoire des idées politiques aux Temps
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
unor teze expirate și dovedite indubitabil a fi eronate de jumătate de secol, formulări specifice discursului comunist (cum ar fi alăturarea unor termeni denigratori, pentru a produce un efect mai amplu („regalo-fascistă” - fascismul trebuie condamnat, dar și regalitatea? Sau doar monarhia românească dintre 1866-1947?); atribuirea către istoricii români a unor teze pe care aceștia nu le susțin, ba chiar le combat; explicații ambigue, marcate de interjecții și vulgarități, pentru a atrage atenția unor cititori mai reduși mintal. Poate inadvertențele din discursul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vreun pretext pentru prezentarea curților regale, cum preciza de altminteri într-un interviu Principesa Margareta. Dar lectura unei asemenea cărți trimite inevitabil și spre zarea altor semnificații deopotrivă istorice și culturale. Nu putem eluda, bunăoară, faptul că sentimentul românilor față de monarhie, conturat sub anumite determinații ale sale în veacul al XIX-lea, a cunoscut în timp o evoluție în care s-au amestecat adeziunea, rezervele și chiar împotrivirea față de Rege. Ne amintim, în acest din urmă sens, ce înscenare hazlie s-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ale lui Hitler duc la semnul "evreului", elementul central al întregii sale retorici, "un vast amalgam de rele, printre care capitalismul, democrația, pacifismul, jurnalismul, [...] modernismul, urbanismul, pierderea (conștiinței - adăugirea mea) religioase, jumătățile de măsură, starea proastă de sănătate și slăbiciunea monarhiei"426. Doctrina lui Hitler, prin urmare, s-a desăvârșit abia în perioada de după război, la München, cu toate că începurile sale își au originea în Viena de dinaintea războiului. Kenneth Burke remarcă factorul psihologic pe care Hitler a mizat în realizarea unui astfel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
2000, autorii constată niveluri mari ale sprijinului pentru alternative nedemocratice: un guvern de experți (62,3%), un lider autoritar (32,8%), un partid unic (28,4 %), o dictatură (22,3 %), întoarcerea la comunism (19,3 %), dictatura militară (12,7 %) sau monarhia (11,6%). Toate alternativele oferite sunt nedemocratice pentru că reprezintă mijloace de a ocoli voința populară, văzută ca fundament al democrației. Dacă în privința conducătorului puternic (de tip "mână de fier"), a armatei sau a comunismului alternativele sunt clare, anumite dubii pot
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a. Ar trebui să ne întoarcem la guvernarea comunistă. b. Armata ar trebui să guverneze țara. c. Mai bine să scăpăm de parlament și alegeri și să avem un lider puternic care poate să ia hotărâri repede. d. Întoarcerea la monarhie ar fi o soluție mai bună. e. Cele mai importante decizii în economie trebuie luate de către experți, nu de către guvern sau parlament. a b c d e Media NDB 18 10 32 8 72 Bulgaria 35 15 45 19 66
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
profund și consecvent atașament față de sistemul de valori al regimului răsturnat (p. 7). Pare un... mister și totuși el este perfect explicabil. Concluzia deprimantă după unii, de Realpolitik după alții, inclusiv pentru autoare este că reîntoarcerea la momentul 1946, la monarhia constituțională și la Constituția din 1923 (p. 61) nu poate fi decât practic imposibilă. Trăim într-o altă realitate, într-o altă Românie, ruptă total de vechile structuri, tradiții și mod istoric de a gândi. De unde, a doua concluzie (poate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la București a trecut la aplicarea prevederilor programului revoluționar: egalitatea în drepturi, abolirea rangurilor boierești, eliberarea deținuților politici și a robilor, adoptarea steagului tricolor, desființarea cenzurii, organizarea gărzilor naționale și a armatei etc. Țara urma să fie organizată ca o monarhie constituțională independentă, dotată cu un guvern responsabil și cu o adunare reprezentativă, și în care drepturile și libertățile fundamentale erau garantate. Reprezentantul statului la Constantinopol trebuia să fie român. Exegeții “fenomenului” 1848 consideră că, printre cele mai importante efecte ale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o escadră engleză să elibereze Moreea. In același timp, flota engleză, comandată de amiralul Codrington, făcea o demonstrație navală în fața Alexandriei, ceea ce a dus la retragerea forțelor egiptene din Moreea și în ultimă instanță, la obținerea independenței Greciei, care devenea monarhie constituțională un an mai târziu. Wellington l-a numit pe lord Heytesbury, ale cărui convingeri filoruse erau cunoscute, ca ambasador în Rusia și l-a trimis pe lângă cartierul general al armatei ruse. Acestuia i s-a ordonat să-l convingă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dibăcie și răbdare, pentru că este o femeie frumoasă și capricioasă”. Posibilitatea încheierii unei înțelegeri separate turco-egiptene, garantate de Franța, a mobilizat resursele diplomatice ale celorlalte patru Mari Puteri europene. Palmerston, în special, a inițiat negocieri secrete cu reprezentanții celor trei monarhii central- și est europene, negocieri care s-au concretizat prin semnarea Convenției de la Londra din 15 iulie 1840, prin care Marea Britanie, Rusia, Prusia și Austria au convenit să garanteze integritatea Imperiului otoman și să impună un set de condiții lui
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o parte, nu putea accepta o Germanie puternică, dominată de Prusia, clădită pe ruinele unei Austrii măcinate de mișcările revoluționare, și nici prăbușirea Imperiului otoman sub loviturile popoarelor balcanice; Rusia pe de altă parte, nu putea rămâne indiferentă la destrămarea monarhiilor conservatoare din Europa estcentrală, ceea ce ar fi izolat-o pe plan politic și ideologic, ducând la dispariția Concertului European și chiar la declanșarea unor insurecții în interiorul Imperiului țarist. Așa se explică pasivitatea diplomației engleze față de înăbușirea revoluției de la 1848 în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
revoluției ungare ar fi prezentat, în opinia Londrei, riscul ca noul stat să se transforme într-un satelit al Rusiei, datorita consistentelor minorități slave care ar fi urmat să intre între frontierele sale. Intervenția rusă, pusă în slujba restabilirii drepturilor monarhiei austriece și păstrării statu-quo-ului în această parte a Europei era deci salutară, cu toate riscurile și precedentele pe care le crea. în septembrie 1849 însă, când a aflat de atrocitățile comise de poliția austriacă în teritoriile în care ordinea a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Rusia în deceniul al VI-lea. Londra a înțeles că expansionismul rusesc nu mai putea fi stăvilit decât printr-un război general european. Printr-o politică abilă de alianțe, Anglia își asociază nu numai Franța, dar și Austria și Prusia, monarhii conservatoare, de la care Rusia se aștepta la o neutralitate binevoitoare. în urma Tratatului de pace de la Paris, Marea Britanie și-a realizat toate obiectivele propuse: menținerea independentei și integrității teritoriale a Imperiului otoman, care reprezenta una dintre principalele piețe de desfacere a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
teren rentabile. Revoltele țărănești Dacă criza secolelor XIV și XV duce la o anumită diferențiere socială, ea provoacă mai ales o agravare a sorții ansamblului lumii rurale și, plecînd de aici, suscită apariția revoltelor țărănești. Eforturile seniorilor, adesea sprijiniți de monarhie, de a reduce creșterea salariilor, dorința proprietarilor de a lega țăranii de glie sau neputința celor mai săraci de a lua în arendă o bucată de pămînt, duc la existența unor zone de sărăcie considerabile. Recurgerea la cămătari este adesea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și-i face bucăți pe răsculați: cei care nu sînt executați pe loc sau spînzurați în ciorchini de copacii din jur, sînt amendați. Se fac totuși și unele concesii țăranilor: confirmarea cutumelor și garantarea menținerii avantajelor recent obținute, pe care monarhia și nobilimea încercau să le reducă. Orașul în criză E incontestabil că populația orașelor crește în cursul secolelor XIV și XV. Zidurile de întărire care le protejează de tulburările din sate și activitatea economică ce contrastează cu domeniul feudal devastat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ei seculară cu Imperiul, este în plină criză. Pentru a se debarasa de facțiunile rivale, care își dispută puterea la Roma și sub presiunile suveranilor germanici, papalitatea se instalează la Avignon pentru cîteva decenii. Ea se transformă aici într-o monarhie administrativă și centralizată, după modelul statelor din Europa occidentală. În plus, la sfîrșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea este sfîșiată de marea schismă, care vede înfruntîndu-se papi și contra-papi, în timp ce încep să apară Biserici naționale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
europene, papalitatea de la Avignon a trebuit să renunțe la orice pretenție teocratică. Nemaifiind în măsură să dicteze în Europa, "ceasta se strecoară în noua structură a statelor care se dezvoltă ile acum înainte pe ruinele edificiilor imperiale: papalitatea devine o monarhie administrativă și centralizatoare care își exercită autoritatea asupra bisericilor locale rămase pînă atunci aproape în întregime autonome. Acest lucru este posibil în condițiile stabile de la Avignon, datorită unei administrații asemănătoare celei a unui stat modern: o cameră apostolică ( care se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
administrație romană, șovăielnică și lipsită de acum înainte de autoritate morală. Această aspirație a Bisericilor se alătură celei a suveranilor europeni, dornici, după exemplul lui Filip cel Frumos în Franța, să fie "stăpîni în regatul lor". Slăbirea legăturilor cu Roma încurajează monarhiile naționale să preia controlul asupra clerului pentru a-și spori autoritatea, influența și puterea financiară, dispunînd de numirea funcțiilor ecleziastice și percepînd impozite de la cler. Astfel ia naștere în Franța teoria drepturilor Bisericii franceze, galicanismul 25, care se va răspîndi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XV, acesta nu mai joacă decît un rol secundar în Europa orientală. Principatele rusești devin și ele neputincioase din cauza fârîmițării și își pierd pînă și independența în urma invaziei mongole din secolul XIII. În absența vreunui stat important în est, noile monarhii din Europa orientală nu mai sînt confruntate decît cu problema germanică. Boemia, Ungaria, apoi Polonia, profită de slăbiciunea împăraților germani pentru a ieși de sub tutela acestora. Astfel, Venceslas al II-lea, fiul lui Ottokar al II-lea și rege al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu Hansa Pînă în secolul al XIV-lea, țările scandinave au un rol mai puțin important în istoria Europei. Resursele puține și populația scăzută explică această poziție modestă, întreaga istorie a celor trei regate se reduce la lupta dusă de monarhie împotriva atitudinii recalcitrante a nobilimii și a clerului. Dar, începînd din secolul al XV-lea, se petrece un fapt important: pătrunderea pe domeniul scandinav al Mării Baltice a orașelor germanice din Hansa teutonică. Colonizat în partea de sud de către germani, regatul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regatul, ceea ce duce la permanente schimbări ale dinastiilor. Din secolul al XIII-lea în secolul al XV-lea, Castilia cunoaște o lungă perioadă de anarhie: urmașii suveranilor se înfruntă cu marile familii feudale. Străinătatea intervine în aceste conflicte iar curînd monarhia castiliană devine o simplă jucărie mînuită de nobilime. Astfel, regele Henric al IV-lea se vede nevoit să o dezmoștenească pe fiica sa, Ioana căreia i se atribuie o naștere nelegitimă în favoarea surorii sale, Isabella (1474). Cînd, în 1410, se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]